Impuls nervosConcepţia modernă dominantă astăzi este una care poate fi numită "materialistă", susţinând că ceea ce numim "minte" este produsul interacţiunilor fizice inter-neuronale din creier. Dar cum se transmit "comenzile" creierului către restul corpului? Şi cu ce viteză? Cine şi cum a determinat viteza impulsului nervos?

 

HARTA METROU BUCUREŞTI
(FUNDAL: HARŢI BINGO-MICROSOFT)

Clic pe imagine pentru a vedea harta la dimensiunile reale

Harta Metrou Bucureşti

 

 

HARTA METROU BUCUREŞTI
(CREATĂ DE METROREX BUCUREŞTI)

Clic pe imagine pentru a vedea harta la dimensiunile reale

Harta metrou Bucureşti

 


DIONISIE EXIGUUS ŞI ÎMPĂRŢIREA TIMPULUI ÎN ERE

Împărţirea timpului în sistemul clasic pentru noi, Era noastră (e.n.) şi Înaintea erei noastre (î.e.n), a fost realizată de către călugărul Dionisie Exiguus (circa 470-544), născut în Scythia Minor, actualmente Dobrogea. Acesta a fost chemat la Roma de către Papa Gelasius I (papă în perioada 492-496), unde a petrecut întreaga viaţă, sub zece papi, de la Anastasiu al II-lea (496-498), urmaşul lui Gelasius, la Papa Vigilius (537-555).

Aici, la Roma, Dionisie, călugărit la Constantinopol, a conceput numerotarea anilor începând de la naşterea lui Iisus Hristos, numerotare ce se va răspândi apoi în întreaga lume prin intermediul calendarelor iulian şi gregorian. Ulterior calculelor lui Dionisie şi stabilirii anului de început al erei noastre s-a stabilit că de fapt, după Dionisie, era noastră este cu 4-7 ani în urmă.

 

Dionisie Exiguus a schimbat în fapt modul de concepere a calendarului, care începea de la primii împăraţi romani şi s-a raportat la Iisus, fundamentându-şi alegerea în mai multe lucrări: Liber de Paschac (Cartea despre Paşti), Argumenta paschalia (Argumente pascale) şi epistolele: Epistola prima de ratione Paschae şi Epistola secunda.

Propunerea lui Dionisie Exiguus a fost acceptată în Italia în anul 527, o sută de ani mai târziu în Franţa, în secolele VIII-IX în Anglia, iar apoi în toată lumea. Acest sistem de numărare a anilor a fost asumat şi de biserica română, întâi prin Molitvelnicul slavon, tipărit la Târgovişte în 1545, iar după doi ani, în Apostolul, tipărit la Târgovişte începând cu 1547.

 


Misterele ştiinţeiAl patrulea articol din seria "Ce nu ştim încă" oferă o scurtă introducere în alte patru probleme pentru care ştiinţa nu are un răspuns încă. Vorbim despre ADN şi funcţiunile nelămurite ale acestuia, despre incredibila capacitate a creierului de a coordona mişcările corpului, despre inversarea polilor Pământului şi despre ipoteza Riemann.

Misterele ştiinţeiPublicăm astăzi al treilea articol din seria dedicată întrebărilor esenţiale pentru care ştiinţa încă nu are un răspuns. Vom vorbi despre natura gravitaţiei, mecanismul de funcţionare a memoriei, de ce organismul uman nu poate recrea părţi nefuncţionale ale acestuia şi despre prognoza stării meteo.

Limita Pentru a ajunge de la Piteşti la Arad, trebuie să trecem prin punctul  C, care e la mijlocul distanţei dintre oraşe. Pentru a ajunge în punctul C, trebuie să trecem prin D, mijlocul distanţei dintre Piteşti şi C şi aşa mai departe. Oriunde am fi, există un punct de mijloc prin care trebuie să trecem. Cum ajungem totuşi la Arad?

Misterele ştiinţeiCu tot progresul ştiinţific remarcabil din secolul al XX-lea şi început de secol al XXI-lea, încă există multe întrebări la care ştiinţa nu are un răspuns. Vorbim astăzi despre originea vieţii pe Pământ, dacă şi cum funcţionează efectul Placebo, elementele constitutive ale Universului şi fundamentele biologice ale conştiinţei.

Misterele ştiinţeiProgresul ştiinţific din ultimii 100 de ani este uluitor, iar descoperiri importante au loc cu o cadenţă aproape zilnică în ultimii ani. Foarte probabil, mulţi dintre cei mai în vârstă deţin cunoştinţe acumulate cu ani în urmă care azi pur şi simplu nu mai sunt valabile. Sunt însă şi întrebări la care ştiinţa nu are încă un răspuns...

 

PENTRU A DESCĂRCA FIŞIERELE AUDIO PE CALCULATORUL DUMNEAVOASTRĂ, DAŢI CLIC-DREAPTA PE FIŞIERELE DE MAI JOS, APOI "SAVE LINK AS"!

04.01.2010 - Cum funcţionează GPS-ul? - Descarcă
28.12.2009 - Neutrino p.2 - Descarcă
22.12.2009 - Ireversibilitatea timpului -  Descarcă
21.12.2009 - Nanosateliţii - Descarcă
20.12.2009 - Neutrino - Descarcă
14.12.2009 - Francis Crick - Descarcă
25.11.2009 - Câmpul magnetic al Pământului -Descarcă
16.11.2009 - Cum a apărut viaţa pe Pământ? - Descarcă

 

Notă: parte din textele folosite pentru realizarea podcastului pot fi citite pe site-ul nostru. Folosiţi caseta de căutare pentru a le identifica.

 

Portret Galileo Galilei
Galileo Galilei

 

Galileo Galilei (15 februarie 1564 - 08 ianuarie 1642) a fost un filozof, fizician şi astronom italian. Probabil cea mai  faimoasă invenţie a sa este telescopul care-i poartă numele şi care a fost creat acum 400 de ani, în anul 1609. Galileo a construit în acest an un telescop bazat pe schiţele întocmite de olandezul Hans Lippershey şi care mărea de 3 ori.

 

Telescop Galileo Galilei
Telescop realizat de Galileo Galilei )
(credit: www.wwnorton.com)

 

Exact cu 400 de ani în urmă, pe 25 august 1609, Galileo le-a arătat negustorilor veneţieni noua sa creaţie, telescopul, care i-a adus gloria, bani din vânzările comandate de negustori, dar şi probleme cu biserica (petrecându-şi ultimii ani din viaţă în arest la domiciliu).

 

Galileo Galilei

H.-J. Detouche, Galileo şi dogele Leonardo Donato, Paris, secolul al XIX-lea

Ulterior a realizat telescoape care măreau de 30 de ori. Graţie puterii de mărire sporite, Galileo Galilei a putut privi în detaliu Luna (observând craterele şi munţii selenari), a descoperit cei patru sateliţi ai lui Jupiter, a observat o supernovă, a putut verifica fazele lui Venus şi a văzut petele solare. Descoperirile sale au oferit dovezi pentru sistemul heliocentric al lui Copernic, care răsturna concepţia geocentrică a lui Ptolemeu.

 

Faze Venus
Fazele lui Venus, observate de Galileo
credit:wikipedia.org


LECTURI SUPLIMENTARE (engleză):

brunelleschi.imss.fi.it/telescopiogalileo/index.html
wikipedia.org
galileo.rice.edu/bio/narrative_6.html
www.guardian.co.uk/science/blog/2009/aug/25/galileos-telescope-400-years-anniversary
outreach.atnf.csiro.au/education/senior/astrophysics/galileo.html#galtelescope
cnx.org/content/m11932/latest/

Henri Coandă este realizatorul primului avion cu reacţie din lume, pe care l-a încercat la Issy-les, Moulineaux, Franţa,la 16 decembrie 1910 şi pe care l-a prezentat la Salonul Internaţional de Aeronautică de la Paris.

Henri Coandă s-a născut la 7 iunie 1886 în Bucureşti şi a murit la 25 noiembrie 1972, tot în Bucureşti. Tatăl său, Constantin, era din Craiova. Henri a urma cursurile Liceului Militar din Iaşi şi Şcoala Militară de Artilerie din Bucureşti, absolvind în 1905. În 1970 a devenit membru al Academiei Române, iar în 1971 - preşedinte al Institutului pentru Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică Bucureşti.

În tinereţe a realizat mai multe prototipuri de mijloace de zbor. A realizat modele de rachete, avioane cu motor, planoare etc. În 1911 a realizat un avion bimotor, între 1911-1914 - avioane militare în Anglia, tun fără recul, aparate de ochire pentru avioane etc.


Mai multe detalii pe ro.wikipedia.org/wiki/Henri_Coand%C4%83

 

 

 

Poster Scientia.ro vă oferă un al treilea poster realizat în condiţii grafice deosebite dedicat istoriei şi destinului Universului. Vă veţi putea familiariza cu teoriile moderne privitoare la naşterea Universului, veţi afla de ce fizicienii afirmă că materia neagră şi energia neagră trebuie să existe, dacă Universul îşi încetineşte expansiunea etc.

PiVechii greci şi-au pus următoarea problemă: de vreme ce pot construi figuri geometrice cu aria egală cu a altor figuri geometrice, cum ar fi un pătrat cu aria egală cu a unui triunghi, nu ar putea desena cu ajutorul liniei şi compasului un pătrat care să aibă aria unui cerc oarecare? Ce i-a încurcat să facă asta a fost inofensivul, la o primă vedere, PI...

Poster fizica nuclearăScientia.ro vă oferă un al doilea poster realizat în condiţii grafice de excepţie conţinând  o sinteză a teoriilor fizicii nucleare. Astfel, veţi putea citi despre diferitele tipuri de dezintegrări (alfa, beta şi gama) ce survin la nivelul nucleului atomic. De asemenea, puteţi afla care sunt aplicaţiile fizicii nucleare, ca, de pildă, scanarea prin rezonanţă magnetică.

TemperamenteDoctrina celor patru umori, inspirată din teoria celor patru elemente fundamentale, a dominat teoriile din medicină şi psihologie pentru multe secole, de pe vremea filozofului Empedocle (490-430 îHr) până în secolul al XVIII-lea. Influenţele acestei filozofii le resimţim şi astăzi. Citiţi acest articol pentru detalii...

Penelope CruzPe 23 februarie au fost decernate premiile Oscar. Filmul câştigător este "Slumdog Millionaire", regizat de Danny Boyle. Citiţi în acest articol povestea emoţionantă a filmului, precum şi despre celelalte secţiuni importante ale Oscarului, unde câştigători au fost actori ca Sean Penn ori Penélope Cruz.

Iluzia optică "Urcând şi coborând"
de Maurits Cornelis Escher

 

Urcând şi coborând

Urmăriţi scările din acest castel...

Iluzia optică "Clădirea imposibilă"
de Maurits Cornelis Escher (1958)

 

Belvedere Escher
Dacă o să priviţi cu atenţie, o să observaţi că în imagine este o construcţie imposibilă.

Yin şi YangBazându-se pe principiul "sunt ignorant, dar cred cu tărie" mulţi dintre noi apelează astăzi la serviciile oferite de perşi vraci moderni ce practică acupunctura. Vechea artă chinezească şi-a găsit adepţi şi pacienţi pretutindeni. Dar pe ce se bazează această tehnică de vindecare? Citiţi aici care este filozofia din spatele acupuncturii.

 

Iluzia optică "Înotătorii"

 

 

Pentru a vă asigura că piesele ovale din imaginea de mai sus nu se mişcă în realitate, schimbaţi fundalul. Iluzia ce se formează, de peşti înotând, este creată de fundalul cu degradeuri.

 

Iluzia optică "Haze"

 

 

 

Iluzia optică: "Enigma lui Leviant"

 

Enigma lui Leviant
Priviţi pentru câteva secunde la cercul galben din centrul imaginii. Veţi observa cum o mişcare inexplicabilă se desfăşoară pe cercurile albastre.

 

 

Iluzia optică "Segmente inegale"

 

Segmente inegale?

 

 

Deşi segmentele AB şi CD par a fi în mod clar inegale, în fapt au aceeaşi dimensiune...

Supa primordialăUna dintre întrebările fundamentale ale ştiinţei este: cum a apărut viaţa pe planeta noastră? Este una dintre marile întrebări în privinţa cărora, deşi s-au făcut progrese, multe sunt încă de descoperit. Experimentul Miller-Urey recreează condiţiile iniţiale.

 

Iluzia optică "Inelul lui Koffka"

 

 


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro