A luat naştere universul cu adevărat odată cu Big Bangul? Și dacă da, există dovezi? Există planete în jurul altor stele? Pot aceste planete să susțină viața? Premiul Nobel pentru fizică din 2019 a fost decernat unui număr de trei oameni de știință care au oferit răspunsuri profunde la toate aceste întrebări.

James Peebles, profesor emerit de fizică la Universitatea Princeton, a câștigat jumătate din premiul pentru o activitate de cercetare pe care a finalizat-o încă din anii '60, când el și o echipă de fizicieni de la Princeton au încercat să detecteze radiațiile rămase Bang Bangului.

Cealaltă jumătate a premiului a mers către Michel Mayor, profesor emerit de fizică de la Universitatea din Geneva, împreună cu Didier Queloz, de asemenea astrofizician elvețian, de la Universitatea din Geneva și la Universitatea din Cambridge. Activitatea excepţională a acestora a constat în descoperirea primelor planete orbitând alte stele, cunoscute și sub numele de exoplanete, dincolo de sistemul nostru solar.

Comentarii -


Fasciculele laser ţin celule vii pe loc. Fasciculele pot fi folosite pentru a roti celulele pentru o fotografiere de detaliu.

Lumea în care trăim este plină de lumină și aceasta este esenţială pentru a asigura viața pe planeta noastră. De aceea este mai mult decât firesc să onorăm trei oameni de știință care au inventat noi modalități de a folosi razele de lumină pentru a explora lumea.

Premiul Nobel pentru fizică din 2018 a fost acordat lui Arthur Ashkin, lui Gérard Mourou și Donnei Strickland pentru producerea unor instrumente din fascicule de lumină. Ashkin a câștigat jumătate din premiu pentru crearea unor "pensete optice", care sunt de fapt fascicule de lumină ce au capacitatea de a manipula obiecte minuscule, precum celulele sau atomii, în timp ce Mourou și Strickland au câștigat cealaltă jumătate pentru inventarea unei tehnologii care generează impulsuri laser ultrascurte și de înaltă intensitate, tehnologie folosită în chirurgia oftalmologică, științele materialelor, studierea proceselor foarte rapide și fizica plasmei, între altele.

Comentarii -

Tomas Lindahl, Paul Modrich şi Aziz Sancar au câştigat miercuri Premiul Nobel pentru Chimie 2015 pentru studii privind mecanismele de reparare a ADN-ului. Cercetătorul suedez Tomas Lindahl (77 de ani), de la Institutul Francis Crick şi de la Laboratorul Clare Hall, din Hertfordshire, Marea Britanie, alături de biochimistul american Paul Modrich (69 de ani), de la Școala de Medicină a Universităţii Duke şi de la Institutul Medical Howard Hughes, şi de omul de ştiinţă turc Aziz Sancar (69 de ani), de la Universitatea Carolina de Nord, SUA, au cartografiat, la model molecular, modul în care celulele repară fragmentele distruse de ADN şi cum contribuie astfel la păstrarea informaţiei genetice.

Comentarii -


Coliziuni ale neutrinilor (Universitatea Columbia)

Takaaki Kajita şi Arthur B. McDonald au câştigat marţi Premiul Nobel pentru Fizică 2015 pentru descoperirea oscilaţiilor neutrinilor, fenomen care confirmă faptul că aceste particule au masă. Fizicianul japonez Takaaki Kajita, de la Universitatea din Tokyo, şi canadianul Arthur B. McDonald, de la Queen's University, au avut contribuţii cheie, conform Comitetului Nobel, la experimentele care au demonstrat că neutrinii îşi schimbă identitatea. Pentru ca o astfel de metamorfoză să se poată produce este necesar ca aceste particule să aibă masă.

Comentarii -


William C Campbell

Premiul Nobel pentru medicină în anul 2015 a fost acordat unui număr de trei oameni de ştiinţă pentru rezultatele cercetărilor lor pe paraziţi. Deşi poate că nu par a avea una dintre cele mai incitante preocupări, aceşti cercetători sunt eroi discreţi care au schimbat viaţa a milioane de oameni de pe tot globul.

Comentarii -

Premiul NobelAdunarea Nobel de la Institutul Karolinska a decis astăzi să acorde Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 2013 lui James E. Rothman, Randy W. Schekman şi Thomas C. Südhof pentru descoperirile lor din domeniul mecanismelor ce reglează transportul veziculelor, un sistem de transport major din celulele noastre.

Comentarii -

Reacţiile chimice au loc la viteza luminii, iar electronii sar de la un nucleu atomic la altul ascunşi fiind de privirile curioase ale oamenilor de ştiinţă. Laureaţii premiului Nobel pentru chimie din 2013 au reuşit să proiecteze cu ajutorul computerelor o ”hartă” a felului misterios în care operează chimia. Cunoaşterea detaliată a proceselor chimice permite optimizarea catalizatorilor, a medicamentelor şi a celulelor solare.

Comentarii -

Higgs şi EnglertFrançois Englert şi Peter W. Higgs îşi împart premiul Nobel pentru fizică pe anul 2013, acordat pentru teoria ce explică modul în care microparticulele dobândesc masă. În anul 1964 cei doi savanţi au pus bazele acestei teorii, în mod independent unul de celălalt, Englert lucrând cu colegul său Robert Brout, decedat între timp.

Comentarii -

premiul nobel pentru Chimie 2012La nivelul ochilor, nasurilor şi cavităţilor noastre bucale avem senzori pentru lumină, mirosuri şi arome. În interiorul organismului celulele au senzori similari pentru hormoni şi semnalizatori ca adrenalina, serotonina, histamina şi dopamina.

Comentarii -

Premiul Nobel Medicină 2012Adunarea Nobel de la  Institutul Karolinska a decis să acorde Premiul Nobel  pentru Medicină 2012 cercetătorilor John B. Gurdon şi Shinya Yamanaka pentru descoperirea faptului că celulele adulte pot fi reprogramate să redevină celule stem imature, pluripotente.

Comentarii -

Magicienii lumii cuanticeS. Haroche şi David Wineland au inventat şi perfecţionat în mod independent metode inovatoare pentru măsurarea şi manipularea particulelor individuale, păstrându-le caracteristicile cuantice, în moduri care până nu demult erau considerate ca fiind irealizabile.

Comentarii -

Gurdon si YamanakaÎn acest an, John Gurdon de la Universitatea din Cambridge şi Yamanaka Shinya, care îşi împarte timpul între Kyoto University din Japonia şi  Gladstone Institutes din San Francisco, au obţinut Premiul Nobel pentru Medicină. Iată câteva detalii în cele ce urmează.

Comentarii -

EconomieCum sunt afectate produsul intern brut şi inflaţia de o creştere temporară a ratei dobânzii sau de o reducere a impozitelor? Ce se întâmplă dacă o bancă centrală face o schimbare permanentă în ţinta de inflaţie sau un guvern îşi modifică obiectivele pentru balanţa bugetară?

Comentarii -

Premiul Nobel fizica 2011Continuăm povestea despre descoperirile care le-au adus lui Saul Perlmutter, Brian P. Schmidt şi Adam G. Riess Premiul Nobel pentru fizică în 2011. Citiţi în continuare despre cum a fost înţeles faptul că expansiunea Universului este accelerată.

Comentarii -

Premiul Nobel fizica 2011Adunarea Nobel a decis la 4 octombrie 2011 că Premiul Nobel pentru fizică va fi împărţit, jumătate revenindu-i lui Saul Perlmutter, iar jumătate împărţindu-se între Brian P. Schmidt şi Adam G. Riess. În continuare, povestea descoperirilor acestora.

Comentarii -


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
Susţine-ne pe Patreon!


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro