Este greu de crezut astăzi, dar era o vreme când oamenii educaţi nu ştiau să efectueze pe cont propriu o înmulţire cu numere mari, şi cu atât mai puţin o împărţire. Iar calculele erau necesare nu doar în negustorie şi afaceri, dar şi în astronomie, inginerie şi ştiinţă.
- Detalii
- Scris de: Adrian Buzatu
◊ Hipocrate a trăit în Grecia Antică, a fondat ştiinţa medicinei, fiind primul care a început să propună leacuri în funcţie de boală. Pare evident şi banal, dar până atunci omenirea vedea toate bolile la fel, ca expresii ale pedepsei zeilor, toate fiind tratate de o manieră similară: cu rugăciuni sau sacrificii. Hipocrate şi-a dat seama că fiecare boală are propriile ei cauze şi a fost primul care a încercat să identifice mai întâi boala (adică să ofere un diagnostic), pentru ca ulterior să caute un leac pentru respectiva maladie. Hipocrate este supranumit "părintele medicinei".
◊ Galen a trăit în Imperiul Roman, în jurul anului 150 d. Hr. El la fost primul care a investigat în detaliu anatomia corpului uman, disecând animale şi presupunând că structura organelor oamenilor este identică. Cărţile şi diagramele lui au devenit dogmă în medicină, au fost adoptate apoi de Biserica Catolică şi au fost incluse în manualele folosite în universităţile europene.
◊ Andreas Vesalius a trăit în Europa, în jurul anului 1543 şi a fost primul care a făcut disecţii pe oameni, deşi acest lucru era contra convingerilor morale ale vremii. A efectuat un număr impresionant de disecţii. Aceasta i-a permis să observe greşelile existente în textele lui Galen. El a realizat o enciclopedie anatomică a corpului uman, descrisă detaliat în text şi desenată foarte detaliat de pictori ai perioadei renascentiste. Cartea a fost intitulată "De humani corporis fabrica" (în traducere "Despre structura corpului omenesc"), a fost publicată în 1543 şi a marcat începutul medicinei moderne. Cartea a reprezentat un manual de căpătâi pentru studenţii la medicină pentru încă vreo trei secole. De notat anul publicării: 1543, acelaşi când a fost publicată cartea lui Nicolaus Copernicus, care propunea modelul heliocentric al sistemului solar, o detronare a învăţăturilor anticului Ptolemeu, tot astfel precum Andreas Vesalius venea să infirme o parte din învăţăturile anticului Galen.
◊ După Vesalius, disecţiile pe cadavre de oameni au devenit normă, iar aceasta a dus la noi descoperiri, dintre care cea mai importantă este faptul că sângele circulă în organism, cu inima în centrul acestui sistem circulator. Deşi de domeniul evidenţei în prezent, până la lucrările din 1616 ale lui William Harvey acest lucru nu se ştia.
Astfel a început medicina modernă...
- Detalii
- Scris de: Adrian Buzatu
Aparatele de rezonanţă magnetică nucleară şi acceleratoarele de particule ale prezentului nu ar putea exista fără magneţi supraconductori, care generează câmpuri magnetice foarte puternice, folosind doar o fracţiune din energia folosită de electromagneţii convenţionali. Calea spre primul brevet pentru această tehnologie a durat aproape şase decenii şi s-a încheiat spectaculos cu o fotografie.
Diagramă a câmpului magnetic produs într-un solenoid de curent electric.
Heike Kamerlingh Onnes a descoperit supraconductibilitatea în 1911, când a răcit mercurul la o temperatură apropiată de 0 absolut şi a descoperit că acesta îşi pierde rezistivitatea electrică. Cu toate acestea, atunci când a introdus sârmă de plumb supraconductor într-o bobină şi a trecut curent prin ea pentru a genera un câmp magnetic, proprietatea supraconductivităţii a dispărut de la câmpuri magnetice doar de câteva ori mai puternice decât cele a unui magnet de frigider.
În 1954, G.B. Yntema de la Universitatea Illinois şi în 1959, Stanley Autler de la MIT, au legat în mod independent spirale supraconductoare în bobine cu niobiu lucrat la rece şi astfel s-au produs câmpuri magnetice de aproape 10 kilogauss, adică un ordin de magnitudine mai mare decât până în acel moment. Lupta pentru cât mai mulţi gauss începuse. Premiul a ajuns la expertul în metale John E. “Gene” Kunzler, al cărui grup de la Bell Labs a produs 15 kilogauss folosind un aliaj de molibden-rheniu. Kunzler a depus documentele necesare înregistrării unui brevet (vezi imaginea), pe 19 septembrie 1960, cu 15 zile înaintea lui Autler. Brevetul lui Kunzler a fost emis primul, pe data de 14 aprilie 1964.
Diagrama primului brevet oferit în lume pentru un magnet supraconductor
Credit imagine: Oficiul SUA de Brevete şi Mărci
“Aceşti magneţi mici şi primitivi erau, bineînţeles, foarte instabili.” avea să spună John Hulm, cel care a condus un grup Westinghouse, în cadrul unei conferinţe, în 1982. „Ar fi trebuit să fii foarte optimist ca să crezi că aceste jucării ciudate ale unui fizician ar putea ajunge aparate complexe, produse pe scară mare, şi atât de folositoare.”
Construcţia acceleratorului Tevatron de la Fermilab din anii 1970 – cu 1020 magneţi supraconductori, conţinând suficientă sârmă supraconductoare cât să înfăşoare Pământul de 2,3 ori – a creat o nouă industrie care de atunci produce sârme şi cablu pentru o tehnologie emergentă de imagistică medicală care avea, de asemenea, nevoie, şi de magneţi supraconductori puternici: rezonanţa magnetică nucleară (RMI).
Articol tradus de Andrei Butilcă din revista Symmetry, cu acordul editorului.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
|
||
» Tehnologie | » Fizică | |
» Biologie | » Univers | |
» Ştiri din ştiinţă şi tehnologie | » Homo Humanus | |
» Blogurile Scientia | » Ştiinţa pe scurt | |
|
||
|
||
SECŢIUNEA "ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI" | FORUMUL SCIENTIA | |
|
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Există o metodă foarte simplă pe care o puteţi folosi pentru a ridica la pătrat numere mari, care au 5 la final. Să luăm următorul exemplu: 852. Rezultatul este 7225 şi poate fi calculat în câteva secunde, fără nicio bătaie de cap. Cum? Iată metoda:
Ultimele două cifre ale rezultatului vor fi mereu 2 şi 5. Deci orice înmulţire de genul a5xb5 va avea ultimele două cifre 25.
Primele două cifre rezultă din înmulţirea dintre prima cifră (8) şi cifra cu unu mai mare (9), deci 8x9=72.
Iată câteva exemple:
652 = 4225.
După cum am stabilit, 25 rezultă din înmulţirea 5x5 şi este mereu prezent la finalul înmulţirilor numerelor cu 5 la final. 42 rezultă din înmulţirea dintre primul număr (6) şi numărul mai mare cu unu decât acesta (7): 6x7=42.
952 = 9025.
5x5=25, iar 9x10=90.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În fapt este vorba despre un truc ce ajută la efectuarea înmulţirilor, atunci când se cunoaşte înmulţirea până la 5x5. Odată cunoscută prima parte a tablei înmulţirii, calculele mai grele pot fi rezolvate uşor prin trucul detaliat aici.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Continuăm cu a doua parte (şi ultima) a articolului dedicat celor 10 întrebări cărora ştiinţa trebuie să le răspundă, articol inspirat de un material recent publicat de cotidianul The Guardian. Dacă prima parte vi s-a părut interesantă, acesta vă va plăcea cu siguranţă.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cu prilejul celebrării a 350 de ani de la înfiinţarea Societăţii Regale engleze, cotidianul The Guardian publică astăzi un articol în care sunt prezentate şi detaliate 10 întrebări la care ştiinţa trebuie să răspundă în anii ce vin. Astăzi, prima parte.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
La reuniunea G-20 de luna aceasta a ţărilor industrializate s-a discutat foarte des despre un posibil „război al valutelor”, un scenariu în care statele încearcă să îşi devalorizeze monedele naţionale pentru a veni în sprijinul propriilor economii. Detalii, mai jos.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Să spunem că trebuie să adunaţi rapid, în minte, mai multe numere consecutive, de pildă 5 + 6 + 7 + 8. Această adunare poate fi făcută după metoda clasică, adunând primul număr cu al doilea, rezultatul cu al treilea ş.a.m.d. Dar ce facem în cazul seriilor mai lungi?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Regulile de mai jos nu sunt, desigur, pentru adulţi, ci pentru elevii din clasa întâi, în cazul adunării şi din clasa a II-a, în cazul înmulţirii. Pentru aceştia, credem, regulile de mai jos se pot constitui în instrumente utile pe care le pot folosi în rezolvarea rapidă a adunării şi a înmulţirii cu 9.
Desigur, am scris acest articol pentru părinţii care, citind aceste reguli, pot veni în ajutorul copiilor lor prin explicarea acestor modalităţi de a face rapid calcule.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Henry Cavendish a fost un om de ştiinţă britanic care a rămas în istorie atât pentru descoperirea hidrogenului, cât şi pentru celebrul experiment omonim, în cadrul căruia, între anii 1797-1798, a măsurat densitatea medie a Pământului (video inclus).
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
În ce direcție se rotește dansatoarea din centru? Către dreapta? Către stânga? Depinde la care dintre cele două dansatoare din cele două extreme vă uitați, nu?
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Priviţi punctul negru din imaginea de mai jos. După o vreme o să apară o imagine în alb şi negru. Dacă funcţionaţi ca noi, imaginea o să vă pară, în primele secunde în culori. Nu-i aşa?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Priviţi imaginea de mai jos. Noi cu greu am reuşit să vedem un cerc perfect printre linii. Dumneavoastră?
În cazul în care nu vedeţi cercul, încercaţi să focalizaţi privirea în zona în care cercul pare distorsionat; astfel, credem, o să vă convingeţi că în fapt chiar este vorba de un cerc perfect.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.