200 de ani de evoluţie a sistemelor de guvernământ. Democraţia are o majoritate fragilă (infografic)
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 671
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 569
PIB-ul întregii planete a crescut cu 6,9% în 2018, de la 80,2 trilioane de dolari în 2017 la 85,8 trilioane de dolari. Aproape jumătate din această creștere a venit de la cele mai mari două economii ale lumii: Statele Unite, cu 20,5 trilioane de dolari (cu 5,4% mai mare față de 2017) și China, cu 13,6 trilioane de dolari (în creștere cu 10%). Nu, România nu este în acest grafic.
Clic pe imagine pentru o rezoluţie superioară. credit: howmuch.net
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 423
Europenii din secolul al XV-lea au descoperit un "medicamente minune", cunoscut sub numele de "mumia", care era creat din carne umană mumificată şi despre care se credea că vindecă: epilepsia, hemoragiile, greaţa şamd. Dar cât de răspândit a fost canibalismul şi care sunt culturile care l-au practicat?
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 103
Prin decret-lege al guvernului Ion I.C. Brătianu, ziua de 1 aprilie 1919 (pe stil vechi) a devenit ziua de 14 aprilie (pe stil nou). Asta după ce în februarie 1582 Papa Grigore al XIII-lea decretase trecerea lumii catolice de la calendarul iulian (impus de Iulius Cezar) la cel... gregorian.
Ca urmare, pe când trupele române luptau în Primul Război Mondial ca parteneri ai francezilor, cei de la Paris tăiau altă zi din calendar decât bucureştenii.
De ce s-a aliniat România (dar şi Grecia, Rusia etc.) atât de târziu cu calendarul? Desigur, opoziţia a venit de la biserica ortodoxă. Ştia mai bine cum împărţise Dumnezeu timpul pe Terra.
- Detalii
- Scris de Partha Gangopadhyay
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 6110
Teoria jocului are o poziţie centrală în teoria economică modernă. Acordarea Premiului Nobel în 1994 unui număr de trei economişti specialişti în teoria jocului, printre care şi John Nash, a reprezentat o recunoaştere oficială a rolului important al teorie jocului în progresul şi promovarea teoriei economice.
- Detalii
- Scris de Yuriy Gorodnichenko şi Volodymyr Bilotkach
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 12891
Modul în care companiile aeriene stabilesc preţurile biletelor a dat naştere la nenumărate mituri. Acestea se referă la anumite zile în care ar fi indicat să cumperi ori la oferte care ar apărea în preziua zborului. Sunt şi teorii ale conspiraţiei care sugerează că sunt folosite "cookies" de companii pentru a manipula preţurile oferite. Ce e adevărat şi ce e fals? Cum se stabilesc, în fapt, preţurile biletelor? Care e perioada optimă pentru a-ţi rezerva un loc la un zbor? Iată cum decid companiile aeriene preţurile biletelor...
- Detalii
- Scris de Arthur Poropat
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 3641
Universităţile şi guvernele se bazează pe opinia studenţilor pentru a evalua cadrele didactice şi diferitele specializări din cadrul universităţilor. De asemenea, viitorii studenţi verifică ratingurile universităţilor pentru a decide către care se vor îndrepta. Aceste evaluări sunt bazate pe raţionamentul că studenţii trebuie să ştie cel mai bine, de vreme ce ei sunt beneficiarii actului didactic. Dar stau lucrurile chiar aşa ori profesorii exigenţi sunt apreciaţi negativ, chiar dacă ei asigură un bagaj de cunoştinţe solid studenţilor?
- Detalii
- Scris de Amy S. Choi
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 7183
În Finlanda elevii învaţă despre beneficiile rigorii şi ale flexibilităţii, în acelaşi timp. Modelul finlandez, spun mulţi, este utopic. În Finlanda şcoala reprezintă centrul unei comunităţi. Şcolile asigură nu doar servicii educative, dar şi servicii sociale. Educaţia este despre crearea identităţii.
- Detalii
- Scris de Amy S. Choi
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 9925
Cu 50 de ani în urmă, atât Coreea de Sud, cât şi Finlanda (subiectul acestui articol) aveau sisteme de educaţie rudimentare. Finlanda era pe punctul de a deveni un copil vitreg din punct de vedere economic al Europei. Coreea de Sud era răvăşită de războiul civil.
- Detalii
- Scris de Ariel Fenster
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 3779
Recenta declaraţie a Papei Francis în cadrul Academiei Pontificale de Ştiinţă, conform căreia modelul Big Bang de creare a Universului nu este contrar credinţei catolice a creat o rumoare de înţeles. La urma urmelor pentru mulţi oameni ideea că biserica este anti-ştiinţă este de la sine înţeleasă. Şi există multe exemple pentru a susţine această idee. Galileo a fost pus sub arest la domiciliu pentru afirmaţia că Soarele se află în centrul sistemului planetar. Giordano Bruno, care a fost ars pe rug pentru ideile sale, este considerat astăzi un fel de martir al ştiinţei.
- Detalii
- Scris de TodayIFoundOut
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 5788
Sunt menţionate iar şi iar de către grecii antici atât în istorie, cât şi în mitologie, încă de pe vremea lui Homer, aproximativ în secolul al VIII-lea î.e.n. Erau descrise ca nişte războinice formidabile care îşi tăiau unul dintre sâni pentru a fi nişte săgetătoare mai bune (te-ai putea întreba dacă această diformitate le afecta capacitatea de a ţinti).
- Detalii
- Scris de BlogulDespreStiinta
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 4545
La nivel teoretic, licitaţiile Vickrey aduc avantaje atât vânzătorului, cât şi cumpărătorului, dat fiind faptul că nu plăteşte de către cumpărător mai mult decât valoarea reală a obiectului, iar vânzătorul primeşte cel mai bun preţ posibil. Sistemul de reclamă al Google, denumit Google AdWords funcţionează după modelul licitaţiei Vickrey. De asemenea, şi cel al Yahoo.
- Detalii
- Scris de TodayIFoundOut
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 5969
La oameni şi la alte primate, unghiile sunt o versiune aplatizată a unei gheare, dezvoltându-se cel mai probabil pentru a ajuta la prindere şi căţărare. Totuşi, ele pot servi şi ca un „raport al stării de sănătate” vizibil. Cineva cu o sănătate precară sau infectat cu o ciupercă ar avea unghiile galbene, casante, în timp ce o persoană sănătoasă ar avea unghiile puternice şi lungi.
- Detalii
- Scris de Emily Upton şi Karl Smallwood
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 19984
Dacă există un lucru pe care toată lumea îl ştie despre Beethoven, acela e că acesta era surd. Dar să spui doar că „era surd” înseamnă să laşi multe întrebări pertinente (cum ar fi: cât de surd era?) fără răspuns. Cum comunica el cu oamenii? Desigur, cea mai importantă întrebare este: cum a reuşit el să compună ceea ce considerăm ca fiind una din cele mai minunate creaţii muzicale fiind surd?
- Detalii
- Scris de TodayIFoundOut
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 4789
Hârtia igienică e un lucru ciudat. În ciuda faptului că o folosim zilnic ca să curăţăm una din cele mai sensibile părţi ale corpului, ne gândim foarte puţin de unde provine sau cum este realizată. Că tot veni vorba, v-ar putea surprinde să aflaţi că hârtia igienică a fost folosită în mod regulat în Statele Unite de-abia de la începutul secolului al XX-lea şi chiar şi mai târziu în multe alte ţări.
- Detalii
- Scris de TodayIFoundOut
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 7103
Mit: Ferdinand Magellan (Fernão de Magalhães) a fost primul om care a navigat în jurul globului pământesc. Nu există nicio îndoială că Magellan şi-a dorit să încheie cu succes călătoria programată atunci când expediţia sa a pornit din Spania în data de 20 septembrie 1519. El şi-a planificat cu atenţie plecarea, cu speranţa de a dovedi că oamenii ar putea naviga pe tot drumul din jurul globului pământesc şi pentru a fi prima persoană care ar realiza acest lucru. Ambiţia lui a fost stimulată şi de aventurile unor exploratori anteriori cum ar fi Christopher Columbus şi Vasco Nunez de Balboa, omul care a trecut peste istmul Panama spre Oceanul Pacific. Magellan nu s-a îndoit niciodată că ar putea putea efectua această călătorie.
- Detalii
- Scris de Liz Else
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 4408
Internetul şi producţia cu costuri reduse ne va elibera de muncă şi de sărăcie, spune Jeremy Rifkin, dar ce vom face atunci? Stephen Jay Gould numea o carte a sa anterioară ”Un pamflet inteligent construit de propagandă antiintelectuală sub masca învăţăturii”. În cei 30 de ani trecuţi de atunci, Jeremy Rifkin a consiliat guverne, companii şi cititori ai fiecărei publicaţii mondiale importante privind viitorul postcapitalist.
- Detalii
- Scris de George Dvorsky
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 6653
Una dintre cele mai dificile sarcini pentru un creaţionist din zilele noastre este să reconcilieze credinţa într-un Pământ ce are o vârstă de 6.000 de ani cu un munte tot mai mare de dovezi ştiinţifice care indică o concluzie foarte diferită şi anume că Universul are o vârstă de 13,5 miliarde de ani şi că planeta Pământ s-a format cu 4,5 miliarde de ani în urmă. Deci, având în vedere aceste diferenţe majore de opinie, susţinătorii tezei biblice şi a unui „Pământ tânăr" au trebuit să facă apel la imaginaţie pentru a contracara argumentele ştiinţifice. În continuare puteţi găsi top 10 afirmaţii ale creaţioniştilor ce contrazic teoriile ştiinţifice.
- Detalii
- Scris de TodayIFoundOut
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 5019
În data de 22 noiembrie 1963 al 35-lea preşedinte al Statelor Unite, John F. Kennedy, a fost asasinat în oraşul Dallas, statul Texas. În ciuda a două investigaţii oficiale care au concluzionat că Lee Harvey Oswald l-a împuşcat şi l-a ucis pe preşedinte, încă persistă îndoieli. Acest lucru se datorează şi faptului că nici Oswald şi nici explicaţiile oficiale nu au apărut într-un proces.
- Detalii
- Scris de Brian Dunning
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 6142
Dintre toţi pretendenţii europeni, cine a descoperit pentru prima dată Lumea Nouă? În anul 1492 Columb a navigat spre vest şi a fost considerat, pentru un moment, primul european care a pus piciorul pe ţărmurile celor două Americi. Şi apoi s-au găsit dovezi că exploratorii vikingi, conduşi de Leif Ericson, ar fi ajuns cu cinci secole înaintea genovezului în Lumea Nouă.
- Detalii
- Scris de Daven Hiskey
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 4357
Denumirea de "vinerea neagră" a zilei care urmează după Ziua Recunoştinţei a fost inventată de ofiţerii de poliţie din New England. Una dintre primele referiri documentare la aceasta este din 1961, când Denny Griseowld de la secţia de relaţii cu publicul a ştirilor a declarat că "în Filadelfia, a devenit un obicei ca poliţiştii să se refere la zilele de după Ziua Recunoştinţei ca fiind vinerea şi sâmbăta neagră.
- Detalii
- Scris de Joe Schwarcz
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 6195
Sobele cu lemne reprezintă un pericol pentru sănătatea umană. Un punct de vedere ce este de necombăbut! Pentru a înţelege de ce, trebuie înainte de orice să examinăm procesul combustiei. Atunci când componentele principale ale lemnului – celuloza şi lignina - ard complet, ele produc dioxid de carbon, apă, căldură şi lumină. Căldura generată prin combustie permite oxigenului şi nitrogenului din aer să formeze diferiţi oxizi de nitrogen.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 4035
În 1565, o adolescentă pe nume Nicole Aubrey a început să simtă dureri fizice îngrozitoare, să vorbească gros şi să refuze mâncarea. Mai mulţi preoţi au încercat să o exorcizeze, fără niciun folos. Curând, aceasta a devenit atât de faimoasă încât avea parte zilnic de câte o exorcizare publică, în faţa imensei Catedrale din Laon, unde ”diavolul” ei ţinea discursuri politice.
- Detalii
- Scris de Michael Le Page
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 4143
S-au prăbuşit marile civilizaţii din cauza schimbărilor de climă? De mult timp se vehiculează cu această idee. Studii recente au arătat că sfârşitul unor civilizaţii şi multe perioade de război şi tulburări sociale, au coincis într-adevăr cu mari schimbări climatice, dar cât de mare este rolul pe care clima l-a jucat în acest context, rămâne încă o problemă controversată.
- Detalii
- Scris de Michael Marshall
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 4206
Războaiele şi conflictele, precum şi prăbuşirea multor mari imperii, au urmat adesea unor schimbări climatice. Este aceasta mai mult decât o coincidenţă? Anul 1200 î.Hr. Cea mai frumoasă femeie din lume, Elena este răpită de Paris din Troia. O flotă grecească de mai mult de o mie de corăbii pleacă în căutarea ei. După un lung război, eroi precum Ahile i-au condus pe greci spre o victorie asupra Troiei.
Pagina 1 din 4
SCRIE pe SCIENTIA!