- Detalii
- Scris de Iosif A.
- Categorie: Cultură-economie
Suntem toți consumatori. Iar o industrie uriașă, cea care vinde, orice, vrea să știe cât mai multe despre noi, cum ne comportăm în calitate de cumpărători. Comportamentul consumatorului este un domeniu de confluență al mai multor discipline: psihologie, sociologie, marketing sau economie comportamentală. Recent, tehnologia modernă și progresele din neuroștiințe vin să completeze ceea ce știm despre consumatori.
- Accesări: 1165
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Cultură-economie
Când o femeie decidea soarta unei bune părți a lumii...
- Accesări: 941
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Cultură-economie
Frederic al II-lea (1712 - 1786), devenit cunoscut sub numele de Frederic cel Mare (Friedrich der Große), a fost rege al Prusiei între 1740 și 1786. Și, printre altele, gândindu-se că va evita perioade de foamete și fluctuațiile prețurilor alimentelor, a vrut ca populația să cultive cartofi, plantă descoperită în Peru de spanioli pe la 1530 și cultivată ulterior, în primă fază, în Spania și în Italia.
Dar a apărut o problemă: țăranii nu voiau să cultive cartofi. De ce? Mai multe motive. Întâi de toate, cartofii nu erau menționați în Biblie. Faptul că nu avea cum să știe Dzeul din Orientul Mijlociu ce plante creșteau prin America de Sud pe când se scria Biblia nu era un răspuns, desigur. Apoi mai era problema indicată în mod clar de câini. Câinii nu voiau să mănânce cartofi. Ori dacă nici câinii nu mâncau cartofii, de ce ar fi mâncat oamenii?
- Accesări: 1898
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Cultură-economie
Socrate a început practic filosofia occidentală, fiind enervant și chestionând pe toată lumea cu privire la motivul pentru care cred ceea ce cred. Nimeni nu-i putea răspunde foarte bine, așa că au trebuit să inventeze filozofia doar pentru a-l face să tacă. Cea mai notabilă realizare a sa este probabil faptul că el a fost prima persoană care și-a dat seama cum să se simtă superior fără să știe mare lucru.
- Accesări: 1160
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Cultură-economie
Dalai Lama, citind pe timpul micului dejun
Dalai Lama este, în fapt, un titlu acordat de poporul tibetan celui mai important lider spiritual al școlii „Pălăria Galbenă” a budismului tibetan, cea mai nouă dintre școlile clasice ale budismului tibetan. Al 14-lea și actual Dalai Lama este Tenzin Gyatso, care trăiește ca refugiat în India.
→ Iată care este rutina zilnică a lui Dalai Lama:
- Accesări: 670
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Cultură-economie
Un mod curios de distracție în Londra secolului al XVI-lea se numea „Grădina Ursului”. În primă fază, în fața mulțimilor entuziaste, o maimuță îmbrăcată într-un costum apărea călare.
Apoi apărea o haită de buldogi sau mastini dresați să atace biata maimuță. Calul era atacat de câinii care voiau să ajungă la maimuță, iar maimuța încerca să se țină departe de câini.
Spectacolul ăsta dura o vreme, după care intrau în „arenă” urșii. Apoi, spre încântarea mulțimii, calul, câinii și maimuța (dacă mai era în viață) deveneau victime ale atacului urșilor.
- Accesări: 227
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 342
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Cultură-economie
Mașinăria economică este simplă, dar oamenii nu o înțeleg și, ca urmare, acest lucru duce la suferință economică. În timp ce economia pare complexă, ea este susținută de operațiuni simple numite tranzacții, repetate la nesfârșit. Trei forțe generează economia: a) creșterea productivității; b) ciclul datoriilor pe termen scurt și c) ciclul datoriilor pe termen lung.
- Accesări: 3392
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Cultură-economie
Corupţia este prezentă în toate societăţile umane. Chiar şi cele pe care le folosim ca exemple, precum Germania ori SUA, sunt zguduite din când în când de scandaluri de corupţie ce par desprinse din filme de Hollywood. Corupţia afectează calitatea vieţii, progresul economic, şansele de succes în societate şamd.
În România auzim frecvent de: doctorate plagiate, "specialişti" ce conduc instituţii pe baza unor diplome de studii false, oficiali de rang înalt din poliţie care ameninţă cu moartea jurnalişti pe Internet, permise de circulaţie eliberate pe şpagă, contracte publice oferite pe şpagă, influenţă politică pe bază de şpagă, mita în spitale şi în justiţie în ciuda unei salarizări mai mult decât decente a doctorilor şi judecătorilor, mita în şcoli, examene pe şpagă ori pe favoruri sexuale, semnături false pentru a candida la președinție, favoritism în numirea pe funcţii publice etc.
- Accesări: 2409
200 de ani de evoluţie a sistemelor de guvernământ. Democraţia are o majoritate fragilă (infografic)
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Cultură-economie
- Accesări: 2873
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Cultură-economie
PIB-ul întregii planete a crescut cu 6,9% în 2018, de la 80,2 trilioane de dolari în 2017 la 85,8 trilioane de dolari. Aproape jumătate din această creștere a venit de la cele mai mari două economii ale lumii: Statele Unite, cu 20,5 trilioane de dolari (cu 5,4% mai mare față de 2017) și China, cu 13,6 trilioane de dolari (în creștere cu 10%). Nu, România nu este în acest grafic.
Clic pe imagine pentru o rezoluţie superioară. credit: howmuch.net
- Accesări: 3559
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Cultură-economie
Europenii din secolul al XV-lea au descoperit un "medicamente minune", cunoscut sub numele de "mumia", care era creat din carne umană mumificată şi despre care se credea că vindecă: epilepsia, hemoragiile, greaţa şamd. Dar cât de răspândit a fost canibalismul şi care sunt culturile care l-au practicat?
- Accesări: 2254
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Cultură-economie
Prin decret-lege al guvernului Ion I.C. Brătianu, ziua de 1 aprilie 1919 (pe stil vechi) a devenit ziua de 14 aprilie (pe stil nou). Asta după ce în februarie 1582 Papa Grigore al XIII-lea decretase trecerea lumii catolice de la calendarul iulian (impus de Iulius Cezar) la cel... gregorian.
Ca urmare, pe când trupele române luptau în Primul Război Mondial ca parteneri ai francezilor, cei de la Paris tăiau altă zi din calendar decât bucureştenii.
De ce s-a aliniat România (dar şi Grecia, Rusia etc.) atât de târziu cu calendarul? Desigur, opoziţia a venit de la biserica ortodoxă. Ştia mai bine cum împărţise Dumnezeu timpul pe Terra.
- Accesări: 1512
- Detalii
- Scris de Partha Gangopadhyay
- Categorie: Cultură-economie
Teoria jocului are o poziţie centrală în teoria economică modernă. Acordarea Premiului Nobel în 1994 unui număr de trei economişti specialişti în teoria jocului, printre care şi John Nash, a reprezentat o recunoaştere oficială a rolului important al teorie jocului în progresul şi promovarea teoriei economice.
- Accesări: 9243
- Detalii
- Scris de Yuriy Gorodnichenko şi Volodymyr Bilotkach
- Categorie: Cultură-economie
Modul în care companiile aeriene stabilesc preţurile biletelor a dat naştere la nenumărate mituri. Acestea se referă la anumite zile în care ar fi indicat să cumperi ori la oferte care ar apărea în preziua zborului. Sunt şi teorii ale conspiraţiei care sugerează că sunt folosite "cookies" de companii pentru a manipula preţurile oferite. Ce e adevărat şi ce e fals? Cum se stabilesc, în fapt, preţurile biletelor? Care e perioada optimă pentru a-ţi rezerva un loc la un zbor? Iată cum decid companiile aeriene preţurile biletelor...
- Accesări: 16149
- Detalii
- Scris de Arthur Poropat
- Categorie: Cultură-economie
Universităţile şi guvernele se bazează pe opinia studenţilor pentru a evalua cadrele didactice şi diferitele specializări din cadrul universităţilor. De asemenea, viitorii studenţi verifică ratingurile universităţilor pentru a decide către care se vor îndrepta. Aceste evaluări sunt bazate pe raţionamentul că studenţii trebuie să ştie cel mai bine, de vreme ce ei sunt beneficiarii actului didactic. Dar stau lucrurile chiar aşa ori profesorii exigenţi sunt apreciaţi negativ, chiar dacă ei asigură un bagaj de cunoştinţe solid studenţilor?
- Accesări: 5457
- Detalii
- Scris de Amy S. Choi
- Categorie: Cultură-economie
În Finlanda elevii învaţă despre beneficiile rigorii şi ale flexibilităţii, în acelaşi timp. Modelul finlandez, spun mulţi, este utopic. În Finlanda şcoala reprezintă centrul unei comunităţi. Şcolile asigură nu doar servicii educative, dar şi servicii sociale. Educaţia este despre crearea identităţii.
- Accesări: 10848
Pagina 1 din 4
• Întreabă Scientia.ro
• Scientia Q&A
• Forum
• YouTube
• Facebook
› NEWSLETTER
› RSS
⇒ Scrie pe Scientia