Pe hârtie, cifrele par uluitoare. Rata anuală a inflației în Argentina a scăzut de la 211% în 2023 la 31,5% până la sfârșitul lui 2025. Președintele Argentinei, Javier Milei, își asumă o mare parte din merit pentru această scădere. Și a petrecut ceva timp pe Wall Street luna trecută, prezentând abordarea sa de tip „drujbă” asupra cheltuielilor publice drept un triumf împotriva inflației.
Dar, ca economist politic care a urmărit istoria ciclică a crizelor economice din Argentina, văd o poveste mult mai sumbră în desfășurare. Pentru că scăderea inflației nu este, în mod cert, o victorie a productivității argentiniene. Este un produs secundar al unui colaps deliberat și orchestrat al salariilor populației.
- Detalii
- de: Can Cinar
- Cultură-economie
Dacă ai fi vizitat o librărie în lumea antică, cum ar fi fost? Nu trebuie doar să-ți imaginezi. Scriitorul roman antic Aulus Gellius, care a trăit în secolul al II-lea e.n., ne oferă mai multe descrieri ale aventurilor sale prin librării. Într-un pasaj, el descrie o întâlnire într-una din Roma, pe care o vizita împreună cu un prieten poet:
„S-a întâmplat să stau într-o librărie din Sigillaria împreună cu poetul Julius Paulus […] Erau de vânzare acolo Analele lui Quintus Fabius Pictor, într-un exemplar de o vechime bună și neîndoielnică, despre care negustorul susținea că nu conține erori.”
- Detalii
- de: Konstantine Panegyres
- Cultură-economie
Timp de decenii, întrebarea centrală privind civilizația maya a fost: de ce a dispărut? Astăzi, tot mai mulți cercetători formulează o întrebare diferită și mai profundă: cum au supraviețuit mayașii? Această schimbare de perspectivă nu este doar semantică. Ea reflectă o transformare fundamentală în modul în care arheologia, genetica, climatologia și tehnologiile moderne au rescris istoria uneia dintre cele mai sofisticate civilizații ale Americii precolumbiene.
Arheologul Francisco Estrada-Belli, profesor la Universitatea Tulane din Statele Unite și unul dintre principalii cercetători ai orașului antic Tikal din Guatemala, reprezintă această revoluție intelectuală. Când a vizitat Tikal pentru prima dată, în 1970, estimările indicau că în perioada clasică maya, aproximativ între anii 600 și 900 d.Hr., regiunea joasă maya — care cuprinde sudul Mexicului, Belize și nordul Guatemalei — găzduia circa 2 milioane de oameni.
Astăzi, datorită noilor metode, echipa sa estimează că populația ar fi putut ajunge la 16 milioane. Aceasta înseamnă o densitate demografică mai mare decât cea a peninsulei italice în perioada de apogeu a Imperiului Roman, într-un teritoriu de trei ori mai mic.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Intră, întinde-te și bea un pahar sau două.
John McLinden / Flickr, CC BY-ND
Petrecerile din Grecia antică erau sălbatice, existând dovezi privind consumul abundent de alcool și sex. Aceasta este imaginea populară care a persistat până astăzi. Dar existau diferite tipuri de petreceri în acea perioadă. Nu toate implicau mult alcool și desfrâu. Unele includeau mâncat și băut cu moderație, precum și conversații intelectuale. Așadar, ce se întâmpla de fapt la aceste petreceri? Și cum poți petrece exact ca un grec antic?
- Detalii
- de: Konstantine Panegyres
- Cultură-economie
Livrarea coletelor este doar una dintre cele 19 slujbe prin care a trecut Hu Anyan în decurs de 20 de ani, așa cum sunt urmărite în bestsellerul său chinezesc „I Deliver Parcels in Beijing”. El își încearcă norocul și ca vânzător într-un magazin de cartier, ca personal de serviciu și într-un magazin de biciclete, într-un depozit, într-o piață de legume și chiar într-o companie de design anime – întotdeauna la cel mai de jos nivel al ierarhiei.
Unele slujbe durează săptămâni, altele zile, iar unele abia supraviețuiesc turei de instruire. Patronii dispar, salariile se evaporă, contractele se dovedesc a fi imaginare, iar regulile sunt inventate pe loc. Cu un amestec de speranță și resemnare, Hu ajunge în mod repetat să-și dea seama că adevăratele calificări pentru a supraviețui în oraș sunt un spate puternic, un simț flexibil al demnității și o toleranță ridicată la absurd.
- Detalii
- de: Wanning Sun
- Cultură-economie
O imagine din Cartea Regilor arată un cuplu îmbrățișându-se, cu servitori în jurul celor doi.
Biblioteca Congresului, CC BY-SA
Timp de secole, literatura din regiunile islamice, în special din Iran, a celebrat iubirea homoerotică masculină ca simbol al frumuseții, misticismului și dorului spiritual. Aceste atitudini au fost deosebit de pronunțate în timpul Epocii de Aur islamice, din mijlocul secolului al VIII-lea până în mijlocul secolului al XIII-lea. Dar această tradiție literară a dispărut treptat la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, sub influența valorilor occidentale și a colonizării.
- Detalii
- de: Morteza Hajizadeh
- Cultură-economie
Shenzhen - un oraș hiper-modern. Credit: Robert Bye/Unsplash
În epoca modernă, cele mai puternice și influente state ale lumii au avut și cele mai mari economii. Atunci când Statele Unite au depășit Marea Britanie la începutul secolului al XX-lea, era doar o chestiune de timp până să-și asume și conducerea politică internațională. De fapt, eșecul de a-și asuma acest rol este considerat pe scară largă drept una dintre explicațiile duratei Marii Crize Economice și a frământărilor din perioada dintre cele două războaie mondiale.
Într-un moment în care hegemonia americană pare să fie în declin terminal, iar China ar putea depăși SUA din punct de vedere economic, sunt binevenite explicații plauzibile și originale despre soarta relativă a celor două puteri.
Cartea lui Dan Wang, Breakneck: China’s Quest to Engineer the Future, reușește pe ambele planuri. În centrul acestei lucrări foarte ușor de citit se află argumentul lui Wang că există o diferență profundă între cei doi rivali: SUA sunt conduse de juriști, iar China este guvernată de ingineri.
- Detalii
- de: Mark Beeson
- Cultură-economie
Pentru o mare parte a secolului al XX-lea, Suedia s-a bucurat de o reputație justificată ca una dintre cele mai egalitare țări din Europa. Totuși, în ultimele două decenii, s-a transformat în ceea ce jurnalistul și autorul Andreas Cervenka numește un „paradis pentru super-bogați”. Astăzi, Suedia este în topul țărilor cu cei mai mulți miliardari în dolari raportat la mărimea populației și găzduiește numeroase start-upuri de tip „unicorn”, evaluate la cel puțin 1 miliard de dolari SUA, inclusiv platforma de plăți Klarna și serviciul de streaming audio Spotify.
- Detalii
- de: Miranda Sheild Johansson
- Cultură-economie
Globalizarea a avut mereu critici, dar, până de curând, aceștia au venit mai ales dinspre stânga, nu dinspre dreapta. După al Doilea Război Mondial, pe măsură ce economia mondială creștea rapid sub dominația SUA, mulți din zona stângii argumentau că beneficiile globalizării erau distribuite inegal, sporind inegalitatea în țările bogate, în timp ce obligau țările mai sărace să implementeze politici de piață liberă, precum deschiderea piețelor financiare, privatizarea industriilor de stat și respingerea politicilor fiscale expansioniste în favoarea rambursării datoriei – toate acestea beneficiind în principal corporațiilor și băncilor americane.
Aceasta nu era o îngrijorare nouă. Încă din 1841, economistul german Friedrich List argumentase că liberul schimb era conceput pentru a împiedica provocarea dominației globale a Marii Britanii, sugerând: „Când cineva a ajuns în vârful măreției, dă cu piciorul scării pe care s-a urcat, pentru a-i lipsi pe alții de mijloacele de a se ridica după el”.
- Detalii
- de: Steve Schifferes
- Cultură-economie
În Taiwan, fiecare bon de cumpărături este mai mult decât o dovadă de plată: este un bilet la loterie. Sistemul, numit Uniform Invoice Lottery (統一發票), funcționează din 1951 și a fost conceput de guvern ca un mecanism ingenios de combatere a evaziunii fiscale într-o economie aflată atunci în reconstrucție.
Ideea a fost atât de simplă, cât și revoluționară: pentru ca firmele să emită bonuri, oamenii trebuie să le ceară; iar pentru ca oamenii să le ceară, bonurile trebuie să aibă o valoare directă pentru ei. Așa a apărut loteria națională a chitanțelor.
Și în România a funcționat ceva similar în urmă cu circa 10 ani, dar s-a renunțat relativ repede.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Timp de aproape patru secole, economia mondială a urmat o direcție de integrare tot mai profundă, pe care nici măcar două războaie mondiale nu au reușit să o deraieze complet. Acest lung marș al globalizării a fost alimentat de creșterea rapidă a comerțului și investițiilor internaționale, însoțită de vaste deplasări ale populației peste granițe și de schimbări dramatice în tehnologia transporturilor și comunicațiilor.
Potrivit istoricului specializat în economie J. Bradford DeLong, valoarea economiei globale (măsurată la prețuri fixe din 1990) a crescut de la 81,7 miliarde de dolari în 1650, când începe această poveste, la 70,3 trilioane de dolari în 2020 – o creștere de 860 de ori. Cele mai intense perioade de creștere au corespuns celor în care comerțul global avansa cel mai rapid: mai întâi în „lungul secol al XIX-lea”, dintre sfârșitul revoluției franceze și începutul Primului Război Mondial, apoi în perioada liberalizării comerțului după al Doilea Război Mondial, din anii '50 până la criza financiară globală din 2008.
Acum însă, acest mare proiect se află în retragere. Globalizarea nu este încă moartă, dar moare.
- Detalii
- de: Steve Schifferes
- Cultură-economie
La începutul lui octombrie 2025, cu viitorul său politic atârnând de un fir de ață, premierul francez demisionat-și-reinstalat, Sébastien Lecornu, a promis suspendarea nepopularei reforme a pensiilor până în 2027, când vor avea loc alegerile prezidențiale. Parlamentarii socialiști au declarat victoria. Mediul de afaceri francez a oftat. S&P a retrogradat ratingul de credit al Franței, invocând probleme bugetare.
Cum Franța întârzie reforme inevitabile cu cel puțin încă doi ani și cum multe țări europene se confruntă cu propriile crize ale sistemelor de pensii, merită analizat cum pot fi concepute reforme ale pensiilor care să fie sustenabile, echitabile și viabile politic.
- Detalii
- de: Javier Díaz Giménez și Julián Díaz Saavedra
- Cultură-economie
Mai jos sunt principalele idei dintr-un articol publicat în Phenomenal World de autoarea și economista argentiniană Mercedes D'Alessandro.
Rezultatele alegerilor de la finalul lui octombrie i-au oferit președintelui Javier Milei o nouă validare politică, în ciuda recesiunii și a costurilor sociale tot mai apăsătoare. Proiectul său de „miracol argentinian” – un amestec de austeritate extremă, disciplină monetară și dependență financiară externă – redefinește nu doar economia țării, ci și raporturile de putere din regiune. În spatele scăderii rapide a inflației se află însă o listă tot mai lungă de costuri sociale, o restructurare instituțională amplă și o dependență crescândă de Statele Unite și FMI.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
La începutul celui de-al doilea mandat al său, impunerea tarifelor de către Donald Trump a fost întâmpinată cu scepticism larg răspândit. Criticii au avertizat asupra unui declin economic și a unei reacții globale negative. Totuși, peisajul economic actual al Statelor Unite oferă o imagine mai complexă.
La mai puțin de un an de la revenirea sa la Casa Albă, administrația susține că Trump readuce producția pe teritoriul SUA. De asemenea, afirmă că a asigurat investiții străine directe în valoare de trilioane de dolari doar în 2025. Alte voci estimează însă că aceste angajamente reprezintă doar o mică parte din acea sumă.
- Detalii
- de: Benjamin Selwyn
- Cultură-economie
Prețul aurului a sărit miercuri peste 4.100 USD uncia pentru prima dată, ducând creșterea extraordinară din acest an la peste 50%. Viteza creșterii a fost mult mai mare decât au prezis analiștii și aduce câștigurile totale la aproape 100% de când actualul trend ascendent a început la începutul lui 2024.
Prețul în ascensiune al aurului a captat interesul și portofelele investitorilor și a dus la formarea unor cozi lungi de oameni în fața dealerilor de aur din Sydney, dornici să pună mâna pe metalul prețios.
- Detalii
- de: Luke Hartigan
- Cultură-economie
