Este ușor să trecem cu vederea faptul că peste 90% dintre tratamentele medicale nu sunt susținute de dovezi solide. Oamenii pot considera frustrant – chiar enervant – atunci când o analiză concluzionează că dovezile pentru un tratament sunt prea slabe pentru a spune dacă ajută sau dăunează.
Acesta a fost cazul deciziei recente a NHS England de a restricționa noile prescripții de hormoni pentru schimbarea sexului la tinerii de 16 și 17 ani.
Dificultatea de a baza deciziile clinice pe dovezi solide nu este nouă și nici nu este specifică medicinei de gen. Archie Cochrane, un cercetător scoțian de pionierat, a acordat obstetricii și ginecologiei o „lingură de lemn” în 1979 pentru cea mai slabă utilizare a dovezilor științifice în practica clinică; un verdict dur care a determinat domeniul să își revizuiască modul în care evaluează și aplică cercetarea. Acest lucru a dus la primul manual bazat pe dovezi, la o mișcare globală și la o bibliotecă online.
Și alte domenii medicale s-au confruntat cu această provocare, adesea fără să fie vina lor. Pediatria, de exemplu, se confruntă cu un echilibru dificil atunci când încearcă să producă studii clare și de încredere.
- Detalii
- de: Andrew Booth
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Răsfoiește un manual, urmărește un influencer din zona de wellness sau ascultă o conversație la sală și poate părea că, în fapt, corpul uman a fost deja cartografiat complet. Fiecare mușchi are un nume, fiecare nerv este trasat. Totul este înțeles și ușor accesibil.
Cei mai mulți oameni recunosc cel puțin câțiva termeni anatomici – „trapez”, „fesieri”, „biceps”. După secole de disecții, microscopie și imagistică medicală, pare rezonabil să presupunem că munca este încheiată. Cu siguranță anatomia, ca disciplină, trebuie să fie completă?
Nu este. Nici pe departe.
- Detalii
- de: Michelle Spear
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Rinichii sunt printre cele mai eficiente și mai puțin conștientizate organe ale corpului uman. În fiecare zi, ei filtrează aproximativ 150 de litri de sânge, eliminând deșeurile și reglând echilibrul apei, sărurilor și substanțelor nutritive. Fără această funcție continuă, organismul ar deveni rapid toxic pentru sine.
O analogie simplă ajută la înțelegerea rolului lor: corpul poate fi comparat cu o piscină, iar rinichii cu sistemul de filtrare. Atunci când filtrul funcționează, apa rămâne limpede. Când cedează, impuritățile se acumulează rapid, iar sistemul devine inutilizabil. La fel, fără rinichi funcționali, substanțele nocive se acumulează în sânge, punând viața în pericol.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Într-o uimitoare întorsătură a destinului, tumora agresivă de cancer cervical care a ucis-o pe Henrietta Lacks, o mamă afro-americană de 31 de ani, a devenit un instrument esențial care a ajutat domeniul biomedical să înflorească în secolul al XX-lea. Ca cercetător în domeniul cancerului care folosește celule HeLa în activitatea mea de zi cu zi, chiar și mie îmi este uneori greu să cred acest lucru.
În februarie 2026, la peste 70 de ani după ce medicii i-au prelevat celulele fără consimțământul sau cunoștința ei, familia Lacks a ajuns la o înțelegere cu compania de biotehnologie Novartis, pe care o dăduse în judecată în 2024 pentru că a câștigat miliarde de dolari din celulele ei recoltate în mod neetic. Descendenții lui Lacks au intentat procese și împotriva altor companii de biotehnologie, inclusiv Thermo Fisher, cu care au ajuns la o înțelegere în august 2023. Familia nu fusese compensată anterior.
Celulele de cancer cervical ale lui Lacks, numite „HeLa” după primele două litere ale prenumelui și numelui ei de familie, sunt imortale, continuând să se dividă atunci când majoritatea celulelor ar muri.
Această capacitate de a supraviețui de-a lungul unor generații nesfârșite de celule este ceea ce le face neprețuite pentru oamenii de știință care efectuează experimente pe celule umane.
- Detalii
- de: Ivan Martinez
- Biologie
De câte ori nu ți s-a întâmplat să iei o gustare, deși tocmai ai terminat masa și nu îți este, în mod real, foame? Tendința de a ronțăi „din reflex” este adesea pusă pe seama lipsei de voință. Însă ar putea ca explicația să fie mai profundă: creierul continuă să reacționeze la indiciile alimentare chiar și atunci când corpul are deja ce-i trebuie din punct de vedere alimentar.
Studiul, publicat în revista științifică Appetite, arată că mecanismele cerebrale ale recompensei rămân active în fața imaginilor cu mâncare, indiferent de gradul de sațietate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Eric Topol, renumit cardiolog și autor specializat în longevitate, recomandă în mod constant o dietă precumpănitor mediteraneană și antiinflamatoare. El subliniază consumul bogat de legume, fructe, nuci, semințe, ulei de măsline și pește, și evitarea cărnii roșii și a alimentelor ultra-procesate.
În interviuri recente, Topol afirmă că urmează personal o dietă pe bază de plante (cu pește, în stil mediteranean) și nu a consumat carne roșie de peste 45 de ani. El practică de asemenea un post intermitent de ~12 ore peste noapte (nu mai mănâncă după ora 19). Afirmațiile sale sunt susținute de studii ample care arată beneficii cardiovasculare ale dietelor mediteraneene și bazate pe plante.
Recomandările lui Topol – reducerea proteinelor din surse animale procesate, limitarea zaharurilor și grăsimilor nesănătoase, hidratarea corespunzătoare – sunt în general în acord cu ghidurile cardiologice actuale (AHA/ACC, ESC etc.) care susțin diete sărace în grăsimi saturate și bogate în alimente integrale.
Articolul de față sintetizează declarațiile publice și sursele primare (cărți, interviuri, articole de specialitate) referitoare la dieta lui Topol, comparându-le cu dovezile științifice și ghidurile de specialitate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Eric Topol, renumit cardiolog și autor specializat în longevitate, recomandă în mod constant o dietă precumpănitor mediteraneană și antiinflamatoare. El subliniază consumul bogat de legume, fructe, nuci, semințe, ulei de măsline și pește, și evitarea cărnii roșii și a alimentelor ultra-procesate.
În interviuri recente, Topol afirmă că urmează personal o dietă pe bază de plante (cu pește, în stil mediteranean) și nu a consumat carne roșie de peste 45 de ani. El practică de asemenea un post intermitent de ~12 ore peste noapte (nu mai mănâncă după ora 19). Afirmațiile sale sunt susținute de studii ample care arată beneficii cardiovasculare ale dietelor mediteraneene și bazate pe plante.
Recomandările lui Topol – reducerea proteinelor din surse animale procesate, limitarea zaharurilor și grăsimilor nesănătoase, hidratarea corespunzătoare – sunt în general în acord cu ghidurile cardiologice actuale (AHA/ACC, ESC etc.) care susțin diete sărace în grăsimi saturate și bogate în alimente integrale.
Articolul de față sintetizează declarațiile publice și sursele primare (cărți, interviuri, articole de specialitate) referitoare la dieta lui Topol, comparându-le cu dovezile științifice și ghidurile de specialitate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Colesterolul a fost mult timp unul dintre cei mai temuți indicatori ai sănătății cardiovasculare. Timp de decenii, alimente precum ouăle au fost considerate periculoase, iar recomandările nutriționale au pus accent pe evitarea colesterolului alimentar.
Noile cercetări schimbă însă radical această perspectivă. Astăzi știm că nu colesterolul din alimente este principalul vinovat, ci tipul de grăsimi consumate și echilibrul general al dietei. Mai mult, unele alimente considerate anterior problematice pot fi, în realitate, neutre sau chiar benefice.
Iată, mai jos, ce trebuie să știe orice persoană interesată să-și controleze colesterolul prin alimentație.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Dariush Mozaffarian, cardiolog și director al Food Is Medicine Institute de la Universitatea Tufts, susține că alimentația este unul dintre cei mai puternici factori care influențează sănătatea cardiovasculară. Pe baza cercetărilor și a experienței clinice, el promovează o dietă bazată pe alimente naturale, grăsimi sănătoase și preparate simple, evitând produsele ultra-procesate. Iată ce măcâncă acesta în fiecare zi și ce recomandări concrete are.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Unele dintre cele mai cunoscute medicamente provin din plante otrăvitoare. Taxolul, folosit în chimioterapie provine din tisă, morfina din macul de opiu, iar digoxina din degețel (Digitalis). Aceste plante pot avea o toxicitate letală dacă sunt administrate în forma lor brută. Digoxina este prescrisă pentru tratarea anginei pectorale în doze de o mie de ori mai diluate decât majoritatea medicamentelor eliberate pe bază de rețetă, ceea ce evidențiază potența extremă a plantei.
Mulți oameni consideră remediile din plante o alternativă sigură la medicamentele farmaceutice. Și este adevărat că multe plante medicinale sunt relativ blânde. Totuși, există un grup mai puțin cunoscut de plante medicinale care sunt mult mai puternice și care sunt reglementate prin Legea medicamentului, fiind restricționate la utilizarea de către fitoterapeuți și numai în doze strict definite.
- Detalii
- de: Anthony Booker
- Alimentaţie-Sănătate
Corpul uman, se pare, este surprinzător de bun la crearea pietrelor. Dă-i suficient timp și condițiile potrivite și va începe să cristalizeze minerale, să întărească secreții și, în cazuri rare, să transforme o tragedie în piatră. Calculi biliari. Pietre la rinichi. Pietre pe amigdale. Pietre salivare. Și, într-unul dintre cele mai stranii și mai triste colțuri ale istoriei medicale, copii de piatră.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Dacă ai ridicat vreodată o greutate, știi rutina: provoci mușchii, le dai timp să se refacă, îi hrănești și... repeți. În timp, devine mai puternic. Desigur, mușchii cresc doar atunci când provocarea crește treptat. Dacă ridici mereu aceeași greutate în același mod, progresul se oprește.
Poate părea surprinzător să afli că și creierul răspunde la antrenament într-un mod foarte asemănător cu mușchii, deși cei mai mulți dintre noi nu ne gândim la el astfel. Gândirea clară, concentrarea, creativitatea și judecata bună se construiesc prin provocare, atunci când creierul este împins să iasă din rutină, în loc să funcționeze pe pilot automat. Acea ușoară senzație de disconfort mental este adesea semnul că creierul chiar se antrenează, la fel cu acea „arsură” plăcută din mușchi după un antrenament bun.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Imaginați-vă că mergeți la spital pentru o infecție bacteriană la ureche și medicul vă spune: „Nu mai avem opțiuni”. Poate suna dramatic, dar rezistența la antibiotice împinge acest scenariu tot mai aproape de realitate pentru un număr tot mai mare de oameni. În 2016, o femeie din Nevada a murit din cauza unei infecții bacteriene care era rezistentă la toate cele 26 de antibiotice disponibile atunci în Statele Unite.
Numai în SUA apar anual peste 2,8 milioane de îmbolnăviri cauzate de bacterii rezistente la antibiotice. La nivel global, rezistența antimicrobiană este asociată cu aproape 5 milioane de decese pe an.
- Detalii
- de: André O. Hudson
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Într-un amplu articol publicat în The Guadian, intitulat „Hard to digest: we still live in Fast Food Nation”, Eric Echlosse, autor al cărții „Fast food nation” acum 25 de ani, arată că, deși a dezvăluit practicile neortodoxe ale giganților din industria alimentară, profiturile și pericolele producției în masă de carne și lapte au crescut. Iată cele mai relevante părți ale articolului.
De la păsări la bovine, pisici și... om. Pisicile sunt ținute la fermele de lactate din Statele Unite pentru a ucide șobolani, șoareci și alte rozătoare. În martie 2024, mai multe pisici de la ferme din zona Panhandle, Texas, au început să se comporte ciudat: au început să meargă în cerc obsesiv, au devenit letargice și deprimate, și-au pierdut echilibrul, au început să se clatine, au avut convulsii, au suferit paralizii și au murit în câteva zile de la îmbolnăvire. La o fermă din nordul Texasului, două duzini de pisici au dezvoltat aceste simptome bizare; mai mult de jumătate au murit în scurt timp. Cadavrele lor nu prezentau semne neobișnuite de rană sau boală.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Prin literatura de specialitate se găsesc diverse denumiri care clasifică plantele. Mai jos găsiți o clasificare a plantelor de grădină, cu exemplificări:
• Aliacee (denumire veche: liliacee): ceapă, usturoi, sparanghel, praz
• Apiacee (ombelifere): morcov, păstârnac, mărar, pătrunjel
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
