Știți senzația aceea când intri într-o cameră și uiți imediat de ce ai venit acolo? Poate te duseseși să-ți iei cheile. În drum spre cameră, te gândeai că trebuie să le iei. Dar, odată ajuns, cheile au dispărut complet din mintea ta.
Fenomenul este numit uneori „efectul ușii”, pentru că apare adesea când intrăm într-o încăpere nouă. De ce se întâmplă asta? Răspunsul are mult de-a face cu o facultate numită memorie de lucru. Informația este stocată în memoria de lucru atunci când avem nevoie de ea pentru sarcinile de care ne ocupăm chiar în acel moment, cum ar fi să ne amintim că trebuie să ne luăm cheile.
Ceea ce face memoria de lucru atât de interesantă este legătura ei strânsă cu conștiința. Efectul ușii sugerează că, atunci când informația este eliminată din memoria de lucru, ea pare să iasă imediat și din conștiință. Sugerează, de asemenea, că informația din memoria de lucru poate fi uitată foarte ușor.
Legătura dintre memoria de lucru și conștiință primește tot mai multă atenție în psihologie, filozofie și neuroștiințe. Ar putea memoria de lucru să dea naștere, într-un fel, conștiinței?
- Detalii
- de: Henry Taylor
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
De decenii oamenilor li se spune că problemele legate de greutate pot fi rezolvate prin matematică: diferența dintre caloriile ingerate și cele consumate. Dacă greutatea ar fi o simplă ecuație matematică, probabil că mai mulți oameni ar avea greutatea pe care și-o doresc. Dar lucrurile sunt mult mai complicate.
Există mai multe teorii cu privire la motivul pentru care este dificil să slăbești. Unele se concentrează asupra geneticii și metabolismului, în timp ce altele susțin că factorii de mediu și cei sociali sunt mai importanți.
Dar care dintre aceste teorii este corectă, dacă este vreuna? Sunt oamenii condamnați să aibă greutatea dictată de genetică, metabolism sau mediu?
Sunt diabetolog și medic specializat în medicina obezității. Înțelegerea a ceea ce se știe și a ceea ce rămâne incert în legătură cu aceste teorii te poate ajuta, eventual, să-ți depășești propria biologie pentru a-ți schimba greutatea.
- Detalii
- de: Kim Pfotenhauer
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Figura 1: Reprezentare schematică a dogmei centrale a biologiei moleculare: ADN-ul este transcris în ARN, care este apoi tradus în proteină.
Imagine oferită de autor.
ADN-ul nostru este planul vieții, dar epigenetica stabilește cum este citit acest plan. Iată cum controlează epigenetica genele, cum face posibilă viața și cum modelează ceea ce suntem.
V-ați întrebat vreodată cum se face că suntem alcătuiți din atât de multe tipuri diferite de celule, precum celulele cerebrale sau hepatice, deși toate poartă același ADN? Un fenomen care joacă un rol major în apariția acestei varietăți este epigenetica. Epigenetica poate regla dacă genele sunt „pornite” sau „oprite”, fără a modifica secvența ADN-ului. Procese esențiale, precum dezvoltarea și diferențierea celulară, se bazează pe aceste mecanisme. Totuși, mecanismele epigenetice pot fi influențate de factori externi, precum stresul social — hărțuirea, singurătatea etc. — sau influențele de mediu — lumina ultravioletă, pesticidele etc. Apariția unor modificări epigenetice neașteptate poate crește riscul apariției unor boli. În unele cazuri, aceste modificări pot fi transmise de la o generație la alta, ceea ce înseamnă că experiențele de viață ale părinților sau chiar ale bunicilor v-ar putea influența sănătatea.
- Detalii
- de: Johanna Piringer
- Concepte fundamentale din biologie
Ai nevoie de ore întregi la sală, în fiecare săptămână, ca să trăiești mai mult? Probabil că nu. Un nou studiu amplu sugerează că, în cazul antrenamentului de forță, beneficiile maxime pentru reducerea riscului de mortalitate apar la aproximativ 90–119 minute pe săptămână. Peste acest prag, cercetătorii nu au observat o reducere suplimentară clară a riscului.
Studiul, publicat în British Journal of Sports Medicine, a analizat datele a 147.374 de participanți, urmăriți în trei cohorte mari timp de până la 30 de ani: Health Professionals Follow-up Study, Nurses’ Health Study și Nurses’ Health Study II. Participanții erau profesioniști din domeniul sănătății, ceea ce contează: nu vorbim despre un eșantion perfect reprezentativ pentru întreaga populație.
Ce înseamnă „antrenament de forță”? Nu doar ridicarea de haltere. Intră aici exercițiile cu greutăți, genuflexiunile, flotările, fandările și alte forme de antrenament care solicită mușchii împotriva unei rezistențe.
În fapt, ideea centrală este aceea că mușchii trebuie folosiți suficient de intens încât organismul să aibă un motiv să-i mențină și să-i adapteze.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Uleiul de măsline este văzut adesea ca un aliment stabil, care poate sta luni întregi pe blatul din bucătărie sau într-un dulap, fără să se întâmple mare lucru cu el. În realitate, lucrurile sunt mai complicate. Ca orice grăsime, uleiul de măsline poate râncezi. Iar râncezirea nu înseamnă doar o schimbare neplăcută de miros și gust, ci și apariția unor compuși chimici nedoriți.
Grăsimile sunt o parte importantă a alimentației; aproximativ o treime din caloriile consumate provin din grăsimi. Acestea pot avea origine animală sau vegetală, pot fi solide, precum untul, ori lichide, precum uleiurile vegetale. Dar indiferent de sursă și de formă, toate grăsimile sunt vulnerabile, în grade diferite, la același proces: oxidarea.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Conceperea unei serii de teste privind îndulcitorii părea destul de simplă pentru noi, ca oameni de știință specializați în apetitul uman și obezitate. Planul era simplu: să înlocuim zahărul adăugat dintr-o gamă de alimente cu diferite clase de îndulcitori, păstrând tot restul constant.
Am fi început cu un biscuit simplu cu umplutură de fructe și am fi continuat de acolo. În fiecare caz urma să măsurăm efectele asupra alegerilor alimentare ale participanților, metabolismului și indicatorilor de sănătate.
I-am prezentat ideea colaboratorului nostru, Alain Le Bail, profesor și cercetător senior în știința alimentelor în Franța, cu peste 30 de ani de experiență. Ne-a privit de parcă i-am fi cerut să construiască un pod folosind bezele.
Zahărul, ne-a spus el, nu este doar dulce. El oferă structură, textură, rumenire, umiditate și senzație în gură. Eliminarea lui nu modifică doar biscuitul; distruge regulile care fac ca acel produs să fie, de fapt, un biscuit.
Dacă până și noi, cercetătorii, trebuie să fim educați în privința acestor complexități, ce șanse are consumatorul obișnuit?
Îndulcitorii, cum vom numi această categorie largă de alternative la zahăr și potențiatori ai gustului dulce, erau cândva destul de nișați. Erau folosiți pentru a face mai ușoară o băutură răcoritoare sau pentru a îndulci un iaurt cu puține calorii, dar nu prea mult în plus. Astăzi, ei se găsesc pe aproape fiecare raft al supermarketului.
- Detalii
- de: Graham Finlayson, Catherine Gibbons și Jason Halford
- Alimentaţie-Sănătate
Aproximativ 40% dintre adulții din întreaga lume sunt afectați de osteopenie: o pierdere a densității minerale osoase. Această afecțiune este extrem de frecventă, în special la femeile aflate la menopauză și la persoanele vârstnice. Se estimează că în Regatul Unit au loc anual peste 500.000 de fracturi cauzate de densitatea osoasă scăzută.
Osteopenia în sine nu provoacă de obicei simptome și se dezvoltă lent, în tăcere. Mulți oameni nici măcar nu sunt conștienți că au această afecțiune până când suferă o fractură sau fac un test de densitate osoasă, recomandat de obicei din cauza unor factori de risc precum vârsta și menopauza. Acest lucru transformă osteopenia într-o problemă importantă de sănătate publică, dar adesea insuficient recunoscută.
Osul este un țesut dinamic care trece continuu printr-un proces de reînnoire numit remodelare osoasă. În timpul acestui proces, osul vechi este descompus (resorbție), iar os nou este format (formare).
- Detalii
- de: Hasmik Jasmine Samvelyan
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Insomnia ar putea tortura omenirea încă din Antichitate, dar în ultimii 20 de ani oamenii de știință au făcut progrese în înțelegerea privării cronice de somn.
Astăzi, privarea de somn este una dintre cele mai răspândite probleme psihologice raportate în Regatul Unit, aproximativ o treime din populația adultă a Angliei raportând frecvent simptome de insomnie.
Insomnia apare rareori de una singură, iar acest lucru ne duce la una dintre cele mai mari schimbări pe care oamenii de știință le-au făcut în înțelegerea privării cronice de somn. Marea majoritate a persoanelor cu insomnie are adesea și alte afecțiuni psihice sau fizice, precum diabet, hipertensiune, durere cronică, boli tiroidiene, probleme gastrointestinale, anxietate sau depresie.
Insomnia asociată cu o altă boală sau tulburare era numită insomnie secundară. Asta însemna că insomnia era considerată o consecință a acelor afecțiuni de bază. Ca urmare, până relativ recent, medicii nu încercau în general să trateze insomnia secundară.
- Detalii
- de: Iuliana Hartescu
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Îmbătrânirea este unul dintre cele mai complexe procese biologice cunoscute. Timp de decenii, cercetătorii au încercat să afle dacă degradarea organismului este rezultatul acumulării întâmplătoare de daune moleculare sau dacă există mecanisme biologice organizate care coordonează această transformare lentă a corpului. Un nou studiu realizat la Rockefeller University sugerează că răspunsul este mai nuanțat: îmbătrânirea nu este complet haotică, ci implică schimbări coordonate, care afectează anumite tipuri de celule în momente specifice ale vieții.
Echipa condusă de biologul Junyue Cao a realizat una dintre cele mai detaliate hărți ale îmbătrânirii la mamifere. Cercetătorii au analizat aproximativ șapte milioane de celule provenite din 21 de țesuturi diferite de șoarece, comparând animale tinere, adulte și bătrâne. Scopul a fost să observe, la nivel celular și molecular, ce se schimbă în organism odată cu vârsta.
Rezultatele oferă o imagine surprinzător de complexă asupra modului în care corpul se degradează. Unele tipuri de celule rămân relativ stabile pe parcursul vieții, în timp ce altele suferă transformări dramatice. Mai mult, schimbările par să fie coordonate între organe diferite, iar masculii și femelele îmbătrânesc adesea diferit chiar la nivel celular.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
În mod instinctiv, asociem frigul extrem cu tremuratul, durerea și senzația intensă de îngheț. Totuși, medicina cunoaște de mult un fenomen aparent absurd: unele persoane aflate în ultimele stadii ale hipotermiei încep să simtă că le este foarte cald. Uneori își scot hainele chiar în mijlocul zăpezii.
Fenomenul este atât de neobișnuit, încât a alimentat numeroase mituri și interpretări greșite. Salvamontiștii și medicii legiști întâlnesc însă aceste cazuri în mod real. Victime găsite dezbrăcate pe munte, în păduri sau după furtuni de zăpadă nu sunt rare în cazurile de hipotermie severă.
În spatele acestui comportament se află o combinație dramatică de dereglări neurologice și cardiovasculare. Organismul încearcă disperat să supraviețuiască frigului, iar în ultimele faze mecanismele sale de apărare încep să cedeze.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Ni se spune că „statul pe scaun este noul fumat”. Este o expresie memorabilă, care pare să rezume o problemă foarte reală, dar este și o simplificare excesivă. Dacă statul jos ar fi întotdeauna cea mai proastă opțiune, am putea rezolva problema pur și simplu ridicându-ne, însă lucrurile nu stau așa.
Pentru milioane de oameni, lucrul în picioare nu este o alternativă sănătoasă, ci o cerință zilnică. Personalul din sănătate și industrie, profesorii, vânzătorii, ospătarii și frizerii petrec nenumărate ore în picioare, iar acest lucru își pune, de asemenea, amprenta asupra sănătății lor.
Tulburările musculo-scheletice – care afectează spatele, gâtul, umerii, picioarele și labele picioarelor – reprezintă cea mai frecventă problemă de sănătate la locul de muncă în Europa.
- Detalii
- de: Alejandro J. Almenar Arasanz și Marta Diarte Oliva
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Efectul radiației ultraviolete solare asupra pielii. Subiectul din imagine a fost șofer de camion 28 de ani, fiind sub incidența razelor solare în special pe partea stângă, după cum se poate observa.
Credit: The New England Journal of Medicine
Îmbătrânirea pielii este un proces complex, determinat atât de factori interni, biologici, cât și de factori externi, legați de stilul de viață. Deși industria cosmetică și rețelele sociale promovează numeroase soluții pentru „piele perfectă”, dovezile științifice indică faptul că doar câteva intervenții au efecte reale și consistente. Înțelegerea mecanismelor îmbătrânirii este esențială pentru a separa miturile de realitate.
Îmbătrânirea nu afectează doar pielea
Procesul de îmbătrânire facială nu se limitează la stratul superficial al pielii. El implică simultan pielea, țesutul adipos, musculatura și structura osoasă.
Începând chiar din jurul vârstei de 20–30 de ani, apar modificări în țesutul adipos facial. Unele compartimente de grăsime se reduc, în timp ce altele pot crește sau migra. Acest dezechilibru duce la apariția pliurilor, a aspectului de „cădere” a obrajilor și a pungilor de sub ochi.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Explorarea spațiului cosmic nu presupune doar cunoștințe avansate de inginerie, fizică sau medicină, ci și dezvoltarea unor abilități aparent banale, dar esențiale în condiții de microgravitație și izolare. Experiența acumulată în ultimele decenii de misiuni cu echipaj uman, inclusiv cele asociate programului NASA, arată că adaptarea la mediul spațial implică o serie de competențe neobișnuite, dar necesare pentru funcționarea optimă a echipajelor.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Corpul uman este adesea descris ca o minune a „designului perfect”: elegant, eficient și fin reglat pentru scopul său. Totuși, atunci când privim mai atent, apare o imagine destul de diferită.
Departe de a fi o mașinărie fără cusur, corpul seamănă mai degrabă cu un mozaic de compromisuri modelate de milioane de ani de ajustări evolutive. Evoluția nu proiectează structuri de la zero. Mai degrabă, modifică ceea ce există deja.
Ca urmare, multe aspecte ale anatomiei umane sunt doar soluții „suficient de bune” – funcționale, dar departe de a fi perfecte. Unele dintre cele mai frecvente probleme și afecțiuni medicale apar direct din aceste constrângeri moștenite.
Coloana vertebrală
Coloana vertebrală umană ilustrează cel mai bine această poveste.
- Detalii
- de: Lucy E. Hyde
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Ți s-a întâmplat vreodată să adormi și, dintr-odată, să auzi ceea ce pare a fi o împușcătură, o ușă trântită sau o explozie în interiorul capului? Te trezești brusc, cu inima bătând puternic, te ridici în șezut în pat, dar în cameră este liniște. Nu s-a întâmplat nimic, dar a părut foarte real.
Această experiență are un nume dramatic: sindromul capului care explodează.
În ciuda denumirii alarmante, nu este periculos, nu este dureros și nu este un semn că există o problemă la nivelul creierului.
- Detalii
- de: Flavie Waters
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
