Dariush Mozaffarian, cardiolog și director al Food Is Medicine Institute de la Universitatea Tufts, susține că alimentația este unul dintre cei mai puternici factori care influențează sănătatea cardiovasculară. Pe baza cercetărilor și a experienței clinice, el promovează o dietă bazată pe alimente naturale, grăsimi sănătoase și preparate simple, evitând produsele ultra-procesate. Iată ce măcâncă acesta în fiecare zi și ce recomandări concrete are.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Unele dintre cele mai cunoscute medicamente provin din plante otrăvitoare. Taxolul, folosit în chimioterapie provine din tisă, morfina din macul de opiu, iar digoxina din degețel (Digitalis). Aceste plante pot avea o toxicitate letală dacă sunt administrate în forma lor brută. Digoxina este prescrisă pentru tratarea anginei pectorale în doze de o mie de ori mai diluate decât majoritatea medicamentelor eliberate pe bază de rețetă, ceea ce evidențiază potența extremă a plantei.
Mulți oameni consideră remediile din plante o alternativă sigură la medicamentele farmaceutice. Și este adevărat că multe plante medicinale sunt relativ blânde. Totuși, există un grup mai puțin cunoscut de plante medicinale care sunt mult mai puternice și care sunt reglementate prin Legea medicamentului, fiind restricționate la utilizarea de către fitoterapeuți și numai în doze strict definite.
- Detalii
- de: Anthony Booker
- Alimentaţie-Sănătate
Corpul uman, se pare, este surprinzător de bun la crearea pietrelor. Dă-i suficient timp și condițiile potrivite și va începe să cristalizeze minerale, să întărească secreții și, în cazuri rare, să transforme o tragedie în piatră. Calculi biliari. Pietre la rinichi. Pietre pe amigdale. Pietre salivare. Și, într-unul dintre cele mai stranii și mai triste colțuri ale istoriei medicale, copii de piatră.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Dacă ai ridicat vreodată o greutate, știi rutina: provoci mușchii, le dai timp să se refacă, îi hrănești și... repeți. În timp, devine mai puternic. Desigur, mușchii cresc doar atunci când provocarea crește treptat. Dacă ridici mereu aceeași greutate în același mod, progresul se oprește.
Poate părea surprinzător să afli că și creierul răspunde la antrenament într-un mod foarte asemănător cu mușchii, deși cei mai mulți dintre noi nu ne gândim la el astfel. Gândirea clară, concentrarea, creativitatea și judecata bună se construiesc prin provocare, atunci când creierul este împins să iasă din rutină, în loc să funcționeze pe pilot automat. Acea ușoară senzație de disconfort mental este adesea semnul că creierul chiar se antrenează, la fel cu acea „arsură” plăcută din mușchi după un antrenament bun.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Imaginați-vă că mergeți la spital pentru o infecție bacteriană la ureche și medicul vă spune: „Nu mai avem opțiuni”. Poate suna dramatic, dar rezistența la antibiotice împinge acest scenariu tot mai aproape de realitate pentru un număr tot mai mare de oameni. În 2016, o femeie din Nevada a murit din cauza unei infecții bacteriene care era rezistentă la toate cele 26 de antibiotice disponibile atunci în Statele Unite.
Numai în SUA apar anual peste 2,8 milioane de îmbolnăviri cauzate de bacterii rezistente la antibiotice. La nivel global, rezistența antimicrobiană este asociată cu aproape 5 milioane de decese pe an.
- Detalii
- de: André O. Hudson
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Într-un amplu articol publicat în The Guadian, intitulat „Hard to digest: we still live in Fast Food Nation”, Eric Echlosse, autor al cărții „Fast food nation” acum 25 de ani, arată că, deși a dezvăluit practicile neortodoxe ale giganților din industria alimentară, profiturile și pericolele producției în masă de carne și lapte au crescut. Iată cele mai relevante părți ale articolului.
De la păsări la bovine, pisici și... om. Pisicile sunt ținute la fermele de lactate din Statele Unite pentru a ucide șobolani, șoareci și alte rozătoare. În martie 2024, mai multe pisici de la ferme din zona Panhandle, Texas, au început să se comporte ciudat: au început să meargă în cerc obsesiv, au devenit letargice și deprimate, și-au pierdut echilibrul, au început să se clatine, au avut convulsii, au suferit paralizii și au murit în câteva zile de la îmbolnăvire. La o fermă din nordul Texasului, două duzini de pisici au dezvoltat aceste simptome bizare; mai mult de jumătate au murit în scurt timp. Cadavrele lor nu prezentau semne neobișnuite de rană sau boală.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Dean Karnazes
Majoritatea alergătorilor – fie ei amatori sau olimpici – ating inevitabil un prag fiziologic clar: limita lactatului. Dincolo de acest punct, organismul nu mai poate procesa lactatul produs în mușchi, apar arsuri, crampe și blocaj muscular. Pentru Dean Karnazes, ultramaratonist din California, această limită pare însă să nu existe. De-a lungul carierei a alergat trei zile și trei nopți fără oprire (mai precis, a alergat 560 km - echivalentul București-Timișoara - în 80 de ore și 44 de minute în 2005), fără să simtă vreodată arsura musculară pe care restul lumii o cunoaște atât de bine.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
A nu simți durerea poate părea, la prima vedere, o calitate de super-erou. În realitate, lipsa totală a durerii este profund periculoasă. Durerea funcționează ca un sistem de alarmă evolutiv esențial, avertizându-ne asupra rănilor și pericolelor care ne pot afecta integritatea fizică. În absența ei, accidentele se acumulează, iar viața devine o suită continuă de riscuri neobservate.
Exemplul lui Ashlyn Blocker, o adolescentă din Georgia, SUA, ilustrează brutal această realitate. Din clipa nașterii, nu a simțit nicio formă de durere: și-a mușcat limba până aproape de automutilare, a ars pielea palmelor pe un utilaj industrial, a mers două zile cu o gleznă ruptă și s-a ales cu cicatrici severe în urma unor accidente repetate. Toate, fără să simtă vreun semnal de avertizare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Când spunem „îmi amintesc”, nu vorbim cu toții despre același lucru. Pentru unii, amintirea este un film interior bogat în imagini; pentru alții, o propoziție scurtă sau o notă într-un caiet.
Mințile umane sunt diferite, pe un spectru larg, din multe perspective, aspect care ne scapă, pentru că nu avem acces decât la propria minte și propriul mod de a percepe lumea. Dar știința este aici tocmai pentru a ne îmbogăți cunoașterea...
Memoria nu este doar o listă de fapte despre viața noastră, ci, pentru majoritatea oamenilor, ci abilitatea de a revedea trecutul cu imagini, sunete și emoții. În ultimele decenii, cercetările au arătat însă că o parte din populație nu vede nimic cu „ochiul minții”. Această absență a imaginilor mentale, numită afantazie, și opusul ei, hiperfantazia, influențează profund felul în care ne amintim, trăim emoțiile, creăm artă, ne raportăm la traumă și chiar la ideea de „eu”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Problema sexului biologic pare simplă la prima vedere, dar pentru cercetători, care cunosc toate detaliile și excepțiile, lucrurile se văd într-o complexitate care îi obligă să observe și să transmită că, în fapt, ceea ce credem că este clar și evident este... diferit. Problema definirii sexului este una care a generat dezbateri aprinse, mai ales în contextul discuțiilor despre gen și identitate.
Mai jos, puteți citi pe acest subiect un articol scris de Lixing Sun, autor al mai multor cărți, profesor la Universitatea Washington și cercetător la Radcliffe Institute for Advanced Study. Articolul analizează pe scurt toate ipotezele majore istorice cu privire la ce stabilește sexul, în context mai larg animal, și propune ce crede că ar fi o definiție corectă științific.
Puncte-cheie:
• Definirea sexului biologic prin organele sexuale sau cromozomi este neștiințifică, din cauza numeroaselor excepții.
• Sexul biologic este definit tradițional prin gameți (spermatozoizi și ovule), esențiali pentru reproducerea directă.
• Această definiție este incompletă, deoarece condițiile intersex pot fi adaptative prin selecția de rudenie.
• O definiție completă a sexului biologic ar trebui să includă masculin, feminin și intersex.
Ce este sexul biologic? Pare o întrebare cu un răspuns evident: masculin și feminin, desigur. Ai putea indica organele sexuale interne sau externe, ori cromozomii sexuali (XX pentru femei, XY pentru bărbați) sau gene precum SRY, dirijorul responsabil de declanșarea dezvoltării masculine.
- Detalii
- de: Lixing Sun
- Genetică
Descoperirea penicilinei a intrat în mitologia științei ca un triumf al întâmplării: Alexander Fleming pleacă în vacanță, lasă un platou cu stafilococi pe masa de lucru, iar la întoarcere găsește un „mucegai” care a creat un „inel al morții” în jurul coloniilor bacteriene. Din „sucul de mucegai” s-a născut penicilina, iar restul este istorie.
Această versiune seducătoare ascunde însă numeroase contradicții. Fereastra laboratorului lui Fleming era aproape mereu închisă; povestea seamănă suspect cu descoperirea anterioară a lizozimei, tot printr-o contaminare „venită pe fereastră”; iar datarea notițelor sale nu se potrivește cu momentul presupus al descoperirii. Și mai important: penicilina funcționează numai dacă se află pe platou înainte de bacterii. Plăcile cu colonii mature, precum cea descrisă de Fleming, nu sunt afectate vizibil de penicilină, iar mucegaiul nu crește pe un strat dens de stafilococi.
Toate încercările de a reproduce experimentul descris de Fleming s-au soldat cu eșec.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Biologie
Tot mai multe afecțiuni sunt reunite sub umbrela „bolilor inflamatorii cronice”: obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare, Alzheimer, cancer, astm, boală inflamatorie intestinală, artrită, endometrioză, tulburări psihice precum depresia sau schizofrenia și multe altele. Împreună, formează astăzi principala cauză de mortalitate la nivel global.
Inflamația acută reprezintă o reacție de vindecare a organismului esențială, dar forma ei cronică, difuză și persistentă pune sub semnul întrebării vechile modele medicale. Pe măsură ce anomaliile se acumulează și explicațiile clasice nu mai sunt mulțumitoare, tot mai mulți cercetători consideră că asistăm la începutul unei schimbări de paradigmă cu implicații majore pentru modul în care înțelegem sănătatea, boala și tratamentul.
- Detalii
- de: Amy K McLennan
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Miturile despre alcool sunt vechi de când omenirea produce și consumă băuturi alcoolice, însă multe dintre ele nu rezistă verificării științifice.
În fapt, ordinea în care bei diferitele tipuri de alcool nu influențează mahmureala, alcoolul nu încălzește organismul, iar cafeaua nu te trezește din beție. Cercetările sunt clare: ceea ce simțim nu coincide întotdeauna cu ce se întâmplă în corpul nostru.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Ideea că vulturii plutesc în cerc așteptând ca oameni aflați la ananghie să moartă - este greșită. În fapt, aceste păsări nu urmăresc indivizi muribunzi, ci exploatează fenomene naturale din atmosfera terestră pentru a economisi energie și pentru a găsi hrană. Vulturii sunt păsări care planează, folosind în avantajul lor coloane de aer cald ascendent.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Biologie
Roșcații reprezintă doar 1-2% din populația lumii, însă particularitățile genetice care le conferă culoarea părului îi diferențiază și prin modul în care percep durerea. Tot mai multe studii arată că aceștia reacționează diferit la stimuli dureroși, au nevoie de mai mult anestezic, prezintă sensibilități aparte, dar și forme de rezistență surprinzătoare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Evoluţionism
