Nu am găsit statistici recente cu privire la obezitatea infantilă în România. Dar date mai vechi existente sunt de-a dreptul stupefiante: conform unui articol din 2020 „Singurul studiu oficial conține date din anul 2015 și arată că la toate grupele de vârstă studiate – 7, 8 și 9 ani - ponderea copiilor cu probleme de greutate (supraponderali sau obezi) este de peste 25%”.

Detalii

Nu cred să mai fie vreo țară în care să se consume covrigi în cantități atât de mari ca-n România. Produse de patiserie-simigerie se găsesc, desigur, și-n alte locuri, dar puncte de vânzare la fiecare colț de stradă (și chiar mai multe pe aceeași stradă) sunt de găsit doar la noi.

Când m-am gândit să scriu acest articol și am făcut o scurtă verificare pentru a vedea ce s-a mai scris pe acest subiect, m-a amuzat să descopăr câte articole s-au scris prin presa noastră despre covrigi :) Multe, cu același text. În fapt, sunt o mulțime de articole despre covrigii de la Luca, faimoasa simigerie, articole care promit, desigur, să ne spună adevărul. Ce ne spun însă este doar un copy-paste cu ingredientele de pe site-ul companiei. Senzația mea este că, în realitate, aceste articole sunt publicitate mascată. Și imaginea din multe articole din diverse ziare este preluată de pe site-ul companiei, cu niște covrigi de toată frumusețea!

Detalii

Activitatea fizică nu duce la un consum total de energie zilnică superior și nu ajută la controlul greutății corporale.

Aceasta este, într-adevăr, o descoperire surprinzătoare, dar bine documentată științific. În același timp, este bine camuflată în articolele care vorbesc despre efectele exercițiului fizic asupra organismului uman, căci aproape nimeni nu vorbește despre ea.

De când cu diversele dispozitive electronice care monitorizează diverși parametri organici, contorizarea numărul zilnic de pași și a numărului de calorii consumate, printre altele, a devenit rutină pentru mulți.

Dar așteptările noastre sunt că dacă, de pildă, ai consumat 450 de calorii făcând circa 10 mii de pași, aceste calorii se adaugă la rata metabolică bazală (rata metabolică bazală indică numărul de calorii utilizate pentru funcționarea corpului aflat în stare de repaus).

Constarea stupefiantă a cercetătorilor este că, în fapt, organismul are un mecanism de compensare, astfel că (aproape) indiferent de cantitatea de activitate fizică dintr-o zi, consumul energetic al corpului rămâne (aproximativ) același.

Recunosc, atunci când am început să citesc despre acest subiect, am fost destul de sceptic, pentru că, pe de-o parte, din toată părțile, surse autorizate, auzim despre rolul important al activității fizice în controlul greutății corporale, iar pe de altă parte pare că nu are sens să spui că dacă „arzi” calorii suplimentare, prin sport ori alte activități, acest lucru nu contează în economia energetică a organismului. Și totuși așa stau lucrurile. Iar, în fapt, la o analiză mai atentă, are o logică evolutivă, pe care o vom detalia mai jos.

Ceea ce, în esență, în ce privește controlul greutății corporale, ne aduce la concluzia pe care o știam deja: creșterea/ scăderea în greutate depinde de cantitatea de calorii consumate. Ceea ce nu înseamnă că activitatea fizică nu este importantă pentru sănătate. Este, și cu cât avansăm în vârstă, cu atât mai importantă, atât sub aspectul prevenirii apariției bolilor cronice, cât și al speranței de viață.

Iată cum am aflat că activitatea fizică nu ajută la pierderea în greutate.

Detalii

Aproape toate băuturile răcoritoare (sucurile neacidulate și băuturile carbogazoase, inclusiv energizantele) sunt suficient de acide pentru a eroda (dizolva) smalțul, stratul protector al dinților, ceea ce duce la apariția cariilor dentare.

Strămoșii îndepărtați ai omului nu aveau carii dentare. Acestea sunt produsul procesului digestiv al bacteriilor din cavitatea noastră bucală. Bacteriile consumă bucăți infime de carbohidrați (zahăr) din gură, iar în urma procesului de fermentare care are loc se produc acizi, care dizolvă smalțul dinților. Am scris un articol amplu aici.

În acest articol discutăm despre efectul direct al băuturilor răcoritoare asupra smalțului, în absența bacteriilor, pentru că aceste băuturi distrug smalțul dinților ca urmare a compoziției (acidității) lor; în plus, în cazul celor care conțin zaharuri, asigură și hrană pentru bacterii, accentuând agresiunea asupra danturii. De asemenea, în a doua parte a articolului, vom arăta care este pH-ul unor băuturi arhicunoscute, precum Coca Cola sau Pepsi.

Detalii

Poate că cuvântul „polifenol” înseamnă puțin pentru tine, dar cu siguranță înseamnă mult pentru sănătatea ta. Polifenolii sunt o familie de compuși chimici prezenți în alimentele de origine vegetală și în algele marine care au fost studiate în ultimul secol pentru efectele lor asupra sănătății.

Începutul: gust și tehnologie

Polifenolii au fost folosiți pentru proprietățile lor tehnologice cu mult înainte de a primi un nume. Utilizările datează din Egiptul Antic, când s-a descoperit că substanțe chimice din scoarța anumitor copaci se cuplează cu colagenul din pielea animalelor, în procesul de tăbăcire a pieilor. Acest proces conferă o culoare profundă pielii, iar când au fost identificați compușii implicați – o clasă de polifenoli – aceștia au fost numiți „tanini”.

Detalii

În ultima perioadă, pe fondul lecturilor și scrierii de articole din domeniul nutriției, am ajuns la o concluzie clară și evidentă: problemele cu greutatea corporală și multiple probleme de sănătate sunt generate, în bună parte, de alimentația deficitară. Alimentația deficitară are la bază alimente moderne, ultra-procesate, cu multiple adaosuri de substanțe chimice, pentru a spori durata de viață la raft a produselor și a îmbunătăți semnificativ gustul.

Alimentația modernă, în esență, este complet decuplată de alimentația Homo sapiens în lunga sa istorie ca specie. Cu alte cuvinte, în prezent avem de-a face cu o desincronizare profundă cu organismul nostru, adaptat în sute de mii de ani la un anumit tip de nutriție.

Nu vreau să absolutizez: indiferent de alimentație, ne vom îmbolnăvi, unii, și vom muri, toți, dar speranța de viață și speranța de viață sănătoasă (cât timp nu avem boli cronice în timpul vieții) ar fi mult îmbunătățite în condițiile unei alimentații de calitate.

→  Dacă ați ajuns recent pe site, articolele despre nutriție le puteți găsi într-o secțiune dedicată, aici.

Dar societatea modernă nu a venit doar cu modificări ale modului în care ne hrănim, ci și ale modului în care muncim și ne odihnim. Iar una dintre probleme serioase ale omului modern este aceea că nu se (mai) poate odihni corespunzător. 

Detalii

Fizica modernă poate explica de la spinul particulelor, până la comportamentul unor roiuri de galaxii. Dar fizica nu poate explica viața. Pur și simplu nu există o formulă care să explice diferența dintre materia vie și una fără viață. Viața pare să apară în mod misterios din părți nevii, precum particulele elementare.

Teoria asamblării este o nouă abordare pentru a explica viața la nivel fundamental, esența teoriei fiind publicată recent în cadrul unui articol în revista Nature.

Teoria asamblării pleacă de la ipoteza că informațiile (precum ADN-ul) și complexitatea sunt conceptele fundamentale care stau la baza vieții și oferă o modalitate de a înțelege cum apar aceste concepte în sistemele chimice.

Detalii

Ce mi-am propus este să scriu un scurt articol despre fructe, ca aliment recomandat atunci când doriți ceva dulce.

Trebuie reținut că fructele conțin zaharuri, precum glucoza, fructoza și sucroza; sucroza, o combinație compactă din primele două, este, în fapt, zahărul de bucătărie. Concentrația de zaharuri este diferită de la fruct la fruct, precum și de la soi la soi, dacă vorbim despre același fruct. 

Detalii

Jessie Inchauspé este o biochimistă de origine franceză, autoare de cărți în domeniul sănătății și fondatoarea unei mișcări care are ca scop îmbunătățirea sănătății oamenilor prin găsirea unui echilibru în ce privește nivelul de glucoză din sânge. Aceasta a publicat două cărți, Glucose revolution (2022) și The glucose goddess method (2023).

În acest articol o să vorbesc despre tehnicile identificate de aceasta pentru a aplatiza curbele glugozei din sânge în cadrul studiilor clinice la care a participat și din propria analiză a nivelurilor de glucoză din sânge, ca urmare a utilizării unui dispozitiv de monitorizare. În plus, o să vorbesc despre ce se întâmplă în organism pe timpul vârfurilor de glucoză, precum și despre care sunt consecințele pe termen scurt și pe termen lung asupra organismului.

Detalii

Studii recentă arată că sunt diferențe mari între oameni în modul în care organismul reacționează la diferite alimente, ceea ce arată necesitatea nutriției personalizate și inadecvarea metodelor curente.

Nu există două persoane care să reacționeze identic la același tip de aliment, nici măcar gemenii identici. Răspunsul organismului la alimente depinde de mulți factori, unul foarte important fiind microbiomul (totalitatea microbilor din intestine); genetica are un rol mai puțin important decât se credea. Modificările aduse alimentației pot modifica microbiomul, ceea ce înseamnă, pe cale de consecință, modificarea răspunsului organismului la alimentele ingerate, la stres, modificarea stării de spirit și reducerea inflamației.

Afirmațiile de mai sus au la bază un studiu denumit PREDICT-1 (Personalized Responses to Dietary Composition Trial-1), coordonat de profesorul Tim Spector și echipa sa de la King’s College London și ZOE, în colaborare cu cercetători din SUA, Marea Britanie, Italia și Suedia. Studiul PREDICT-1, care a implicat 1.103 subiecți, inclusiv 660 de gemeni identici și neidentici, din Marea Britanie și SUA, a început în iunie 2018 și măsurat o gamă largă de markeri, de la nivelurile de glucoză din sânge, grăsimi și insulină până la nivelul de activitate fizică, inflamația din organism, calitatea somnului și calitatea (diversitatea) microbiomului. 

Detalii

După cum probabil cei care intră pe acest site în mod regulat au observat, în ultimii 2 ani am publicat multiple articole cu privire la nutriție/ alimentație. Mă apropii de final și cu acest domeniu (după ce am scris pe larg despre fizică, biologie, tehnologie, psihologie sau cosmos, printre altele) și va trebui să identific altul de interes pentru următorii doi ani 😀.

În tot acest timp mi-am cristalizat o serie de concluzii simple cu privire la legătura dintre alimentație și sănătate. Surprinzător, cel puțin pentru mine, este că, în fapt, marile descoperiri din acest domeniu sunt de bun-simț și în niciun caz nu revoluționează modul în care gândim despre hrănire. Sigur, cei care își asigură un venit ca urmare a implicării în domeniul nutriției au tendința de a pune în evidență lucruri mici, încercând să creeze impresia că au o mare relevanță - desigur, pentru a-și demonstra utilitatea.

De pildă, probabil că cea mai rezonabilă și mai importantă concluzie pe care o poți trage după ce te lămurești cam ce gândesc cercetătorii în domeniul nutriției umane este următoarea: trebuie să mâncăm așa cum mâncau strămoșii noștri care aveau acces la o alimentație decentă și să nu mâncăm mult. În alte cuvinte asta înseamnă, în esență: să evităm produsele inventate de industria alimentară modernă, adică produse înalt-procesate, cu multiple adaosuri de substanțe chimice (zahăr, sare și grăsimi, printre altele) care au rolul de a prelungi perioada de valabilitate a produselor și de a fi gustoase, dar au efecte nocive asupra organismului. 

Detalii

https://www.scientia.ro/images/A1_2023/legume.jpg

Cartea „Food for live” de Tim Spector are două mari părți: în prima se vorbește despre principiile alimentației sănătoase, în a doua se vorbește despre diversele tipuri de alimente. Tim Spector este un epidemiolog, doctor și scriitor de știință englez, specializat în studiile pe gemeni, genetică, epigenetică, microbiom și dietă. Acesta derulează de circa 30 de ani un studiu clinic masiv pe gemeni identici.

În cartea „Food for life”, Spector oferă „un ghid pentru alimente și nutriție”. În continuare găsiți o serie de idei din prima parte a cărții. Este una dintre cele mai bune cărți de nutriție pe care le-am citit, deși mi-ar fi plăcut ca nivelul de detaliu în ce privește concluziile sale cu privire la diverse alimente să fie mai ridicat.

Detalii

Există trei piloni ai unei vieți sănătoase: nutriția, activitatea fizică și somnul.

Toți cei care au probleme cu somnul, iar către bătrânețe somnul devine o problemă pentru mulți, cunosc foarte bine consecințele imediate: incapacitatea de a te concentra ca în condiții normale, oboseală, sentimentul de energie scăzută pe timpul zilei, o stare de spirit proastă, incapacitatea de a-ți controla apetitul (apare un dezechilibru între doi hormoni, leptina și grelina, care duce la creșterea senzației de foame, ceea ce, în final, duce la kilograme în plus), slăbirea sistemului imunitar, reducerea timpului de reacție (dacă, de exemplu, ești la volan), precum și riscul de a dezvolta diverse boli (diabet, depresie, boli cardiovasculare, Alzheimer și altele).

Despre somn și consecințele lipsei de somn am scris mai multe articole pe site de-a lungul timpului. În acest articol voi vorbi în special despre ce se poate face pentru a crește probabilitatea de a avea un somn de calitate.

Detalii

Principalii factori care influențează starea de sănătate a unui individ sunt: zestrea genetică și stilul de viață. Stilul de viață se referă, în esență, atât la alimentație, cât și la activitatea fizică.

Iată în continuare 20 de sugestii pentru o viață sănătoasă și mai lungă.

Detalii

Compania NOVOS, pe care am mai menționat-o în articolul despre cele 12 cauze ale îmbătrânirii, companie susținută de o serie de biochimiști, geneticieni și profesori de la universități prestigioase, precum Harvard, MIT și altele, are ca scop identificarea unor substanțe chimice care să crească longevitatea.

NOVOS a creat două suplimente cu care-și propune să contracareze efectele celor 12 cauze ale îmbătrânirii.

Detalii

Subcategorii

Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii

Evoluţionism

Concepte fundamentale din biologie

Genetică

Alimentaţie-Sănătate

Pagina 1 din 70


Pentru a descărca, gratuit, cartea,
clic pe imagine

Q&A: ultimele întrebări