Comentarii -

Detalii
Categorie: Alimentaţie-Sănătate
Accesări: 1097

Studiul pe timpul nopţii, schimbarea fusului orar ori turele de noapte pot afecta sănătatea. Deprivarea de somn şi modificarea ritmului circadian (ceasul biologic) reduc secreţia insulinei şi sensibilitatea la insulină a unor organe şi ţesuturi [link].

După o perioadă mai lungă de nesomn (o noapte albă, de pildă) abilităţile obişnuite ale creierului sunt afectate. Ne simţim obosiţi, iritaţi şi ne lipseşte concentrarea obişnuită. Partea creierului ce controlează limbajul, memoria de scurtă durată şi simţul timpului funcţionează în regim de avarie. Performanţele organismului după numai o noapte de nesomn scad dramatic, fiind practic echivalente cu cele manifestate la o alcoolemie de 0,05% (două pahare de vin). Capacitatea de lua decizii raţionale şi în timp util este, de asemenea, diminuată.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Alimentaţie-Sănătate
Accesări: 5165

Puteți găsit multiple surse pe Internet care susțin asta: mierea încălzită devine toxică. Dar chiar este adevărat? De ce ar deveni toxică? Și care este sursa acestei „înțelepciuni”?

Comentarii -

Detalii
Categorie: Biologie
Accesări: 826

 

În lumea animală găsim comportamente uimitoare. Omul studiază celelalte animale într-o manieră sistematică de mulți ani, iar de multe ori imaginile filmate dezvăluie un univers incredibil, cu obiceiuri stranii, cu acte de o inteligență surprinzătoare, iar uneori cu o violență uneori greu de privit.

Iată mai jos două clipuri care surprind zece momente din viața animalelor, unul mai spectaculos decât altul.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Evoluţionism
Accesări: 557


Pește orb de peșteră. credit: wikipedia.org

Diversitatea și complexitatea vieții de pe Pământ este uimitoare: 8 milioane sau chiar mai multe specii vii (cu un număr necunoscut de specii dispărute) - de la alge la elefanți - toate au evoluat de la un strămoș simplu, unicelular, începând acum circa 3,5 miliarde de ani. Dar înseamnă asta că evoluția generează întotdeauna și inevitabil o din ce în ce mai mare diversitate și complexitate, având o direcție previzibilă?

Charles Darwin a identificat trei ingrediente necesare pentru ca selecția naturală să aibă loc:
• Indivizii trebuie să fie diferiți, deci există o variație în cadrul unei populații.
• Indivizii trebuie să poată transfera aceste diferențe descendenților.
• Indivizii trebuie să concureze pentru resurse, fapt ce limitează numărul urmașilor pe care îi pot produce.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Evoluţionism
Accesări: 902

 
Șobolanul-cangur înlăturând un șarpe care atacă printr-o lovitură de picior

Scriam recent despre faptul că omul încă evoluează, iar această evoluție este, se pare, mai rapidă ca oricând în istorie. În lumea animală evoluția a dus la cele mai surprinzătoare adaptări. Iată trei dintre acestea, care, probabil, sunt mai puțin cunoscute.

În primul caz veți vedea cum un șobolan a devenit un adevărat karatist în lupta cu un șarpe. În al doilea caz puteți vedea uluitoarea stabilizare a capului la șoim, iar în cel de-al treilea exemplu o să observați cât de bravă este o pasăre, peste care trece un tractor. Cele trei povești sunt spuse, succint, în trei videoclipuri scurte.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Evoluţionism
Accesări: 2035

Capacitatea medicinei moderne de a ne menține în viață ne poate face să credem că evoluția umană s-a oprit. Serviciile medicale moderne perturbă o forță motrice esențială a evoluției, menținând unii oameni în viață mai mult decât în mod „natural”, ceea ce îi face pe aceștia mai predispuși să-și transmită genele decât în lipsa medicinei moderne. Dar dacă ne uităm la ritmul evoluției ADN-ului nostru, putem vedea că evoluția umană nu s-a oprit - poate avea loc, în fapt, chiar mai repede decât oricând în istorie.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Concepte fundamentale din biologie
Accesări: 1021


Imagine cu celulă infectată cu noul coronavirus (virusul, în galben, văzut la microscop electronic)

Lumea vie (fungi, plante și animale) are anumite caracteristici care fac diferența dintre ce este viu și materia inertă. Am scris un articol pe acest subiect acum câteva luni: Care este diferența dintre materia inertă și materia vie?

În articolul de față vrem să evidențiem în ce mod se diferențiază virusurile de restul lumii vii. Iar din acestă diferență vom observa ce duce la dubiul menționat de biologi atunci când sunt întrebați dacă un virus este viu sau nu. Terminologia oricum este confuză: de exemplu, se vorbește despre virus „mort” atunci când se vorbește despre vaccinuri, ca și când un virus ar fi viu și poate fi „ucis”. Confuzia terminologică poate fi înlăturată doar atunci când fenomenul este înțeles foarte bine; în cazul nostru, înțelegând care este diferența dintre virusuri și ceea ce, global, numim lumea vie.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Biologie
Accesări: 938

Uneori cea mai bună strategie nu este să lupți, ci să te camuflezi în modul potrivit. Sunt multe specii capabile de performanțe extraordinare în ce privește adaptarea la mediu. Un caz interesant este cel al stafilinidelor, care au capacitatea extraordinară de a se transforma în așa fel încât ajung să fie considerate de furnici membrii ai coloniei acestora!

Comentarii -

Detalii
Categorie: Evoluţionism
Accesări: 941

Întâi de toate, e dificil. Încercați să stați într-un picior și o să vedeți că nu e ușor deloc. Ok, probabil că aceste păsări au evoluat să le fie confortabil dacă stau într-un picior. Dar de ce? La ce ajută?

Comentarii -

Detalii
Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Accesări: 1193

Circa 20% dintre femei și 40% dintre bărbați sforăie atunci când dorm. O „apucătură” destul de supărătoare, în special pentru cel care trebuie să doarmă lângă cel care sforăie. Sforăitul poate indica existența unei probleme mai grave: apneea în somn, care este caracterizată de pauze de respirație pe timpul somnului.

Dar care sunt factorii favorizanți ai somnului? Ce se întâmplă atunci când sforăim? Ce se poate face pentru a scăpa de sforăit?

Comentarii -

Detalii
Categorie: Alimentaţie-Sănătate
Accesări: 1405

În vremuri ca acestea, de criză sanitară, în care ne petrecem timpul mai mult în casă și la birou, probabil că o parte dintre noi am „reușit” să adăugăm ceva kilograme. Am căutat o metodă de slăbire, bazată pe știință, în interes propriu în primul rând, care rezolve problema.

Am pus câteva condiții inițiale:
• am vrut o dietă pe timpul căreia să nu mă simt tot timpul înfometat (nu poate dura mult...).
• am vrut ca această dietă să poată fi asumată pe termen nelimitat, să devină un mod de viață (iar fără punctul 1 este imposibil, căci nu poți trăi înfometat tot timpul).

Comentarii -

Detalii
Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Accesări: 1997


Alte animale, precum pisica, aud sunete cu frecvențe mult mai mari decât poate auzi omul

Există sunetul generat de căderea unui copac, dacă nu e nimeni în apropiere, să-l audă? O întrebare care a dat naștere și încă mai generează discuții filozofice. Înțelegerea a ceea ce înseamnă, în fapt, sunet, oferă un răspuns simplu și rapid la întrebare.

Ce este sunetul? Sunetul este ceea ce percepe creierul uman, ca urmare a captării și interpretării unor vibrații ale moleculelor de aer. Nu există aer, nu există sunet (de aceea în spațiu, în lipsa aerului, nu poți fi auzit atunci când vorbești). Nu există ureche care să recepționeze / interpreteze vibrațiile aerului, nu există sunet. Sunetul este o „chestiune” pur umană. Desigur, și alte animale percep sunete. Cum anume interpretează alte animale anumite sunete putem doar ghici, cum omul nu poate experimenta direct cum aude un alt animal.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Accesări: 1092

Am scris pe scientia.ro mai multe articole despre HIV (din engleză: Human Immunodeficiency Virus - Virusul Imunodeficienţei Umane) și SIDA (din franceză: Syndrome d'Immuno-Deficience Acquis). Vă prezentăm o scurtă listă de aspecte succinte, la obiect, despre HIV și SIDA pornind de la un articol publicat inițial pe acest site, dar adăugând diverse informații de completare, care ni s-au părut de interes.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Accesări: 1928

 

În 1948 oftalmologul spaniol Jose Igacio Barraquer Moner (da, spaniolii au multe nume...) s-a săturat de soluția numită „ochelari”.  A vrut o soluție pentru vederea imperfectă care să renunțe la ajutoare externe și care să acționeze direct asupra ochilor. Așa că a inventat o metodă chirurgicală care, cel mai probabil, nu va fi pe placul dumneavoastră: lua partea exterioară a corneei, o punea în nitrogen lichid, folosea un fel de strung în miniatură pentru a schimba forma corneei, apoi o reatașa pe ochiul pacientului.

Desigur, în cei 70 de ani care s-au scurs de la încercările lui Moner multe s-au întâmplat în lumea chirurgiei ochiului. Chirurgii moderni pot modifica forma corneei cu metode mai puțin invazive. Vorbim, desigur, despre folosirea laserului, care este atât de precisă, că putem practic scrie propoziții pe fire de păr.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Biologie
Accesări: 3483


Liliacul roșu estic (Lasiurus borealis). Credit: wikipedia.org

Să lămurim întâi chestiunea vederii. Într-adevăr, există acestă expresie: „orb ca un liliac”, dar, ca în multe alte situații, este doar o expresie, nu o realitate. Liliecii nu sunt orbi. Cine a văzut un liliac a văzut că are ochi, iar ochii sunt chiar funcționali. Liliecii folosesc vederea atunci când interacționează între ei, pentru a se feri de prădători și pentru a se orienta în spațiu și a găsi hrană.

Cum a apărut această expresie? Greu de spus, dar probabil are legătură cu zborul acestora, ce pare haotic, specific unui animal care nu se orientează prea bine în zborul său rapid.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Accesări: 1790

1. Omul are 206 oase. Dar sunt și excepții (unii au 13 perechi de coaste, de exemplu). La naștere omul are peste 300, făcute din cartilaj; unele fuzionează ulterior.

2. În primul an de viață creștem cel mai mult. Atingem înălțimea de adult  și dimensiunea maximă a oaselor în jurul vârstei de 16 ani, cu diferențe între fete și băieți și chiar la același sex.

3. Pe timpul zilei ne scurtăm, pentru că sub efectul gravitației cartilagiul dintre vertebrele coloanei vertebrale se comprimă. Acesta își revine pe timpul nopții. Astronauții, în lipsa gravitației, ajung să se lungească cu până la 3%.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Alimentaţie-Sănătate
Accesări: 2080

Progresul științific depinde de capacitatea de a identifica întrebările esențiale. În ce privește nutriția și obezitatea, până de curând trei întrebări fundamentale au fost ignorate:
1. Care este caracteristica definitorie a obezității?
2. De ce ar consuma în mod obișnuit oamenii și animalele mai multe calorii decât pot „arde”?
3. De ce excesul de calorii se păstrează sub formă de „grăsime” și nu ca mușchi sau os?

Comentarii -

Detalii
Categorie: Evoluţionism
Accesări: 2157

Ce s-ar întâmpla dacă am putea merge înapoi în timp, până la un anumit moment, ales în mod arbitrar, iar universul şi-ar reîncepe cursul său către viitor? Ar urma evoluţia acelaşi curs, iar omul ar apărea pe Terra, în mod inevitabil?

Paleontologul american Stephen Jay Gould a propus acest faimos experiment de gândire la sfârșitul anilor '80 - și este unul care încă mai stârneşte imaginația biologilor astăzi.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Accesări: 1602

Problema conștiinței pare, deocamdată, impenetrabilă. Oricât s-ar cercetat și scris pe acest subiect, pare că nu ne-am apropiat niciun centimetru de înțelegerea "mecanismului" care face posibilă conștiința. Am scris recent un articol în care am arătat de ce credem că, în fapt, conștiința va rămâne un mister pentru totdeauna. Chiar dacă vom ajunge să creăm o hartă precisă a întregii activități cerebrale, nu vom ști ce este această stare profund personală, nesondabilă din afară, numită conștiință.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Accesări: 1837

În urmă cu câteva săptămâni PBS a transmis un documentar despre caracatițe. În acest documentar este prezentat un scurt episod în care caracatița visează, schimbându-şi culoarea, în funcție de ce i se întâmplă în vis. Pe baza a ceea ce știm despre comportamentul caracatiței în natură, se poate specula pe marginea a ce visează caracatița! (vezi secvența cu caracatița visând mai jos).

Comentarii -

Subcategorii

Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii

Alimentaţie-Sănătate

Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal (€)
 Susţine-ne pe Patreon!


Contact | T&C | © 2020 Scientia.ro