Susţine Scientia
Misiunea Scientia.ro este de a publica articole ştiinţă şi tehnologie de calitate. Cu peste 7.000 de articole, Scientia reprezintă azi o colecţie de articole ştiinţifice (multe însoţite de videoclipuri ori animaţii) fără concurent între site-urile cu profil ştiinţific în limba română.
Pentru a putea asigura o funcţionare optimă a site-ului (servicii de găzduire decente, care costă 485 €/an), avem nevoie de sprijinul dvoastră!
Dacă găsiţi scientia.ro util, vă rugăm să susţineţi site-ul printr-o donaţie.
|
Costuri 2019: 485 €. Donat: 101.2 € |
|
 Criptomonedă |
|
Perioada campaniei de strângere de fonduri: 24.12.18-31.01.2019
- Detalii
- Scris de Joanna Groom
- Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
- Accesări: 617
Celule dendritice
Oamenii de știință iubesc analogiile. Le folosim în mod continuu pentru a comunica abordările și descoperirile noastre. Ca imunolog, mă uimeşte că multe dintre analogiile noastre recurente pentru un sistem imunitar sănătos, care funcționează, promovează trăsături excelente de comportament. În această privință, ar trebui să ne dorim cu toții să fim mai mult ca celulele sistemului nostru imunitar și să replicăm aceste caracteristici în viața noastră de zi cu zi și la locul de muncă.
- Detalii
- Scris de Amanda Patterson și Jacklyn Jackson
- Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
- Accesări: 6944
Deficitul de fier reprezintă una dintre cele mai frecvente carenţe de nutrienţi din lumea dezvoltată, afectând una din trei femei de vârstă reproductivă. Se poate dezvolta atunci când aportul de fier sau ratele de absorbție a fierului nu sunt în măsură să răspundă cerințelor de fier ale corpului, cauzând slăbiciune, oboseală, concentrare slabă, dureri de cap și intoleranță la exerciții fizice.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
- Accesări: 11924
Comportamentul prosocial este esenţial pentru sustenabilitatea societăţii, deoarece le permite oamenilor să lucreze în grupuri, să creeze structuri sociale puternice şi să contribuie la bunăstarea comună. Deşi altruismul este important pentru societate, oamenii de ştiinţă nu deţin multe informaţii despre modul în care comportamentele prosociale şi antisociale sunt prezente în creierul uman. În plus, tranziţia de la un comportament de tip egoist la unul de tip altruist nu este foarte bine înţeleasă.
- Detalii
- Scris de dr. Alin Nicolae Popescu
- Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
- Accesări: 14213
Febra musculară descrie un fenomen de durere musculară resimţită la 24-72 de ore după efort, mai ales în cazul practicării unui nou program de exerciţii, după o schimbare a sportului practicat sau după o creştere a duratei şi intensităţii antrenamentelor. Febra musculară se caracterizează prin sensibilitate musculară, scăderea forţei şi, în consecinţă, afectarea mişcării. Această durere este un răspuns normal la un efort neobişnuit şi este o parte a procesului de adaptare ce duce la o mai mare rezistenţă şi forţă pe măsură ce muşchii se refac şi revin la conformaţia normală.
- Detalii
- Scris de Michael Carroll
- Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
- Accesări: 9107
Un tată de gemeni din regiunea Hòa Bình din nordul Vietnamului a cerut efectuarea unui test pentru a se stabili dacă ambii copii sunt ai săi. Rezultatul testului a arătat că, în fapt, este tatăl biologic al unui singur copil, celălalt fiind conceput de mamă cu un alt bărbat... Cum e posibil aşa ceva?
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Genetică
- Accesări: 13267
Corpul uman este format din miliarde de celule microscopice. O celulă umană obişnuită este de aproape zece ori mai mică decât diametrul unui fir de păr. Celulele dumneavoastră sunt clasificate în aproximativ 200 de tipuri diferite. De exemplu, celulele din piele, cele musculare, cele osoase şi cele sangvine îndeplinesc funcţii diferite: fac pielea moale, muşchii flexibili, oasele solide şi sângele lichid. Funcţia fiecărei celule depinde în cea mai mare măsură de tipul genelor activate din totalul celor aproximativ 40.000 de gene.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
- Accesări: 18559
Hipertensiunea arterială (HTA), cunoscută, de asemenea, sub numele de tensiune arterială crescută sau hipertensiune, este o boală cronică caracterizată prin valori crescute ale presiunii arteriale. Valoarea ridicată face ca inima să pompeze într-un ritm mai accelerat față de ritmul normal pentru a propulsa sângele în vasele sangvine. Presiunea arterială este de două tipuri: presiunea arterială sistolică (presiunea sângelui în artere în timpul contracției mușchiului cardiac) și presiunea arterială diastolică (presiunea sângelui în perioada de relaxare a mușchiului cardiac).
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
- Accesări: 9984
Limfocită T (micrografie electronică)
Stanley Riddell este oncolog şi cercetător în domeniul imunoterapiei la Fred Hutchinson Cancer Research Center, Seattle, SUA. Acesta experimentează de 25 de ani terapii de avangardă care modifică şi potenţează sistemul imunitar pentru a trata în mod eficient cancerul şi alte boli infecţiose. Pe 14 februarie 2015 Riddell a prezentat ultimele progrese realizate în materie de combatere a cancerului.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
- Accesări: 7362
Un documentar recent realizat de PBS, denumit "Memory Hackers" (şi pe care vi-l recomandăm, în măsura în care sunteţi interesaţi de subiect) vorbeşte, în esenţă, despre progresele realizate în ultimii ani în ce priveşte înţelegerea memoriei. Deşi, ca şi în ce priveşte conştiinţa, cunoaşterea mecanismelor de funcţionare a memoriei este încă la început, progresele realizate permit, de exemplu, ştergerea unor amintiri, vindecarea de diverse fobii (cum ar fi frica de păianjeni) sau plantarea de amintiri.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Genetică
- Accesări: 9907
Editarea genetică reprezintă o nouă tehnică ce permite modificarea anumitor gene. CRISPR (Clustered regularly-interspaced short palindromic repeats), tehnologia pe care se bazează editarea genelor, este probabil cea mai importantă descoperire din domeniul biotehnologiei din ultimii ani. Dar ce este și cum funcționează CRISPR? Care sunt posibilele utilizări ale acestei tehnologii noi? Cum a fost creată această tehnologie?
- Detalii
- Scris de Julie A Johnson
- Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
- Accesări: 4793
Ai o durere de cap. La ce medicament apelezi? Cei mai mulţi oameni au o preferinţă pentru un medicament sau altul, pentru că au învăţat, din uzul repetat, că unele medicamente funcţionează mai bine decât altele. Această constatare este valabilă pentru orice tip de medicament, fie că se vinde la liber sau pe bază de reţetă.
- Detalii
- Scris de Richard Wrangham şi Rachel Carmody
- Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
- Accesări: 4650
Etichetele produselor alimentare par să furnizeze toate informaţiile de care un consumator are nevoie; aşadar, numărarea caloriilor ar trebui să fie simplă. Dar lucrurile nu stau chiar aşa, iar etichetele spun doar jumătate din poveste.
O calorie reprezintă măsura energiei utilizabile. Etichetele produselor alimentare ne spun câte calorii conţin acestea. Dar ce nu spun aceste etichete este următorul lucru: numărul de calorii depinde de cât de procesat este produsul alimentar.
- Detalii
- Scris de Gene E Robinson
- Categorie: Genetică
- Accesări: 6937
Nu e cine ştie ce ştire faptul că în creierul nostru îşi au sediul atât gândurile, cât şi emoţiile. Creierul ia deciziile şi coordonează acţiunile organismului. Creierul adaptează acţiunile organismului în funcţie de mediul înconjurător, recepţionând informaţii externe şi reacţionând în consecinţă. Pentru multă vreme am explicat funcţionarea creierului strict prin celulele sale specializate - neuronii, care constituie hardware-ul creierului.
- Detalii
- Scris de Agerpres
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 3514
Celula este unitatea structurală şi funcţională a tuturor organismelor vii. Celula este de două tipuri - procariotă şi eucariotă. Celula procariotă este formată din perete celular, membrană celulară, citoplasmă, nucleotid. Peretele celular este în partea exterioară, rigid şi dă forma celulei. Membrana celulară este alcătuită din proteine şi lipide, are rol de protecţie, permeabilitate selectivă, schimb de substanţe şi energie cu mediul de viaţă.
- Detalii
- Scris de Adina Roskies
- Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
- Accesări: 4976
Inserarea chirurgicală a unor electrozi în creierul unui pacient
Astăzi cei mai mulţi dintre noi acceptă că mintea este dependentă de funcţionarea creierului şi nu obiectează la afirmaţia "Tu eşti creierul tău". La urma urmelor ştim de multă vreme că, în fapt, creierul controlează modul în care ne comportăm, ce ne amintim şi ce ne dorim. Dar ce înseamnă toate acestea? Şi sunt ele reale?
- Detalii
- Scris de Kim Jacobson
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 4731
Sistemul imunitar ne protejează împotriva virusurilor, bacteriilor şi altor tipuri de patogeni pe care-i întâlnim de-a lungul vieţii. De asemenea, sistemul imunitar are capacitatea de a-şi aminti infecţiile trecute, putând lupta împotriva unor noi infecţii de acelaşi tip mult mai uşor.
- Detalii
- Scris de Phys.org
- Categorie: Evoluţionism
- Accesări: 3563
Fosile umane descoperite în situl Sima de los Huesos, Sierra de Atapuerca, Spania
Credit: PNAS, doi/10.1073/pnas.1514828112
O echipă de cercetători din mai multe ţări, incluzându-l pe antropologul Rolf Quam de la Universitatea Binghamton, studiază forma şi mărimea corpului uman pe baza fosilelor umane descoperite în situl Sima de los Huesos, Sierra de atapuerca, Spania. Cu o vechime de 430.000 de ani, acest sit este locul identificării celei mai mari colecţii de fosile umane.
- Detalii
- Scris de Bob Grant
- Categorie: Genetică
- Accesări: 3683
Escavaţii în situl Sima de los Huesos, Spania, unde au fost descoperite mai mult de 5.500 de oase ale unor hominizi din pleistocenul mediu.
În a doua parte a articolului dedicat prezentării unor noi metode de analiză a ADN-ului, vorbim despre instrumente de secvenţiere a ADN-ului străvechi. Prima regulă a paleogeneticii este următoarea:cu cât mostra este mai veche, cu atât mai fragmentat este ADN-ul.
- Detalii
- Scris de Bob Grant
- Categorie: Genetică
- Accesări: 4587
ADN străvechi. Cranii de hominizi vechi de 400 de mii de ani, descoperite în situl arheologic Sima de los Huesos, Atapuerca, Spania. Dintr-un femur de aceeaşi vechime extras din acest site cercetătorii au reuşit să extragă şi să secvenţieze un genom mitocondrial complet.
Doi cercetători stau lângă masa de lucru, îmbrăcaţi din cap până-n picioare în costume speciale. Unul dintre aceştia, Hongjie Li, pune cu ajutorul unei pipete mici cantităţi de soluţie ce conţine ADN cu vechime de zeci de ani în tuburi centrifugale, în timp ce Lu Yao, doctorand, introduce datele în laptop. Uşi ce nu permit intrarea aerului exterior şi un sistem de ventilaţie adecvat minimizează riscul contaminării ADN-ului cu impurităţi din exterior.
- Detalii
- Scris de Maddie Stone
- Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
- Accesări: 20341
Este o teamă cumva firească a omului modern de efectele radiaţiei asupra sănătăţii sale, întrucât tehnologia modernă ne-a pus în preajmă (rutere Wi-fi, staţii de emisie-recepţie ale companiilor de telefonie mobilă) ori în propriul buzunar (telefoane mobile) surse de radiaţii. Dar care sunt cele mai periculoase surse de radiaţii din preajma noastră? Cât de nocivă este radiaţia telefonului mobil? Dar a ruterului Wi-fi, care se găseşte acum în nenumărate case?
- Detalii
- Scris de Scientia.ro
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 28714
Transcripţia este un proces vital care are loc la nivel celular. Prin intermediul său "instrucţiunile" de funcţionare ale organismelor vii codificate în cadrul ADN-ului sunt utilizate pentru a produce o copie complementară de ARN. În continuare, un articol pe această temă.
- Detalii
- Scris de Scientia.ro
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 23718
O scurtă prezentare video a principalelor părţi componente ale celulei şi rolului funcţional al acestora. Veţi afla despre sinteza proteinelor, transportul lor la nivel celular, dar şi cum se produce energie în interiorul mitocondriilor şi cloroplastelor.
- Detalii
- Scris de Rodney Sinclair
- Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
- Accesări: 8471
Cele mai multe femei şi un procent mic de bărbaţi au celulită, de regulă pe pulpele picioarelor, fund şi braţe. Celulita - sau lipodistrofia ginoidă, cum este denumită în medicină - este cauzată de alterarea stratului de grăsime de sub piele, denumit grăsime subcutanată. Celulita poate fi tare, moale şi edematoasă (sub formă de umflături).
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
- Accesări: 18796
Pielea reprezintă cel mai mare organ al corpului omenesc, măsurând aproape 7 metri pătraţi. Deşi subiectul poate părea unul anost, sunt multe lucruri neştiute despre aceasta. Pe parcursul a trei articole veţi putea citi despre structura pielii, acarieni, ultraviolete şi cancer, despre cât de bune sunt şampoanele pentru piele şi păr etc.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
- Accesări: 16282
Două dintre problemele pe care toţi le avem la vârste diferite: acneea şi ridurile. De ce apar acestea şi cum le putem controla? Citiţi acest articol pentru a afla metodele de eliminare a ridurilor - dacă acestea există. De asemenea, aflaţi dacă modul de alimentaţie afectează numărul de coşuri de pe faţa adolescenţilor.
Subcategorii
Genetică
Genomul uman, scris într-un cod format din doar 4 "litere", ne spune cine suntem, iar acest lucru dă naştere la multe întrebări. A ajuns procesul selecţiei naturale la final ? Ar trebui să alegem şi să transmitem urmaşilor noştri "ceea ce avem mai bun" în codul nostru genetic? Dacă da, cine şi cum va decide ce înseamnă "tot ce avem mai bun"? De la aminoacizii din spaţiul cosmic până la genele umane din porumb...iată povestea ce urmează...
Pagina 1 din 19
