Este un clișeu atunci când te întâlnești cu persoane care au 100 sau 110 ani să le întrebi: „Ce ai făcut ca să trăiești atât de mult?”.
Inevitabil va apărea un răspuns interesant și neașteptat. Pește și cartofi în fiecare vineri. Bea un pahar de tărie în fiecare zi. Șuncă la micul-dejun. Vin și ciocolată.
În fapt, aceasta este o întrebare relativ lipsită de sens, care nu ne ajută să înțelegem de ce anumiți oameni trăiesc mult.
Permiteți-mi să încerc să explic de ce, prin intermediul unor clădiri frumoase, piloți de luptă și statistici.
- Detalii
- Scris de: Bradley Elliott
- Categorie: Erori de logică
Cei care spun adevărul informează cu mai puține detalii atunci când sunt intervievați după o perioadă (de exemplu, conform unor studii, după trei săptămâni) de la producerea unui eveniment la care se raportează (comparativ cu situația în care sunt intervievați imediat după eveniment), din cauza intervenirii uitării.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Erori de logică
Biasul echiprobabilității descrie tendința de a crede că probabilitatea unor evenimente întâmplătoare este egală ori, cu alte cuvinte, că toate rezultatele posibile ale unui proces au aceeași probabilitate.
Biasul echiprobabilității apare atunci când oamenii asociază eronat evenimente independente cu o distribuție uniformă de probabilitate. De exemplu, o persoană poate crede că aruncarea unei monede de 5 ori va da ca rezultat de două ori cap și de trei ori pajură, pentru că aceasta pare să fie o distribuție „echitabilă”. În realitate, fiecare aruncare este independentă de celelalte și există o probabilitate de 50% pentru cap și 50% pentru pajură la fiecare aruncare. Astfel, această idee greșită despre distribuția uniformă poate duce la decizii și concluzii greșite.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Erori de logică
Un paradox este un enunț contradictoriu, care, de regulă, la prima vedere pare în regulă, dar la o analiză mai atentă dezvăluie o situație de nerezolvat. Ori, altfel spus, „paradoxul este o concluzie inacceptabilă obţinută din premise acceptabile prin reguli de raţionare acceptabile”.
Iată o serie de 3 paradoxuri, începând cu mai faimosul paradox al frizerului, asociat cu matematicianul și filozoful Bertrand Russel, deși acesta nu l-a creat, ci i-a fost sugerat de altcineva, după cum spune Russel în „Filozofia atomismului logic”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Erori de logică
În România diversele serbări de la grădiniță au loc în sala de clasă. Într-o parte a clasei sunt copiii, care se străduiesc să execute ce au repetat vreme de câteva săptămâni, în cealaltă parte sunt părinții, care încearcă să filmeze din cel mai bună unghi ce se întâmplă pe „scenă”.
Părinții aleg instinctual cea mai proastă configurație: se bulucesc toți către zona în care sunt copiii, când cea mai logică distribuție ar fi una în cerc, care ar permite ca numărul părinților aflați „în primul rând” (fără obstacole între ei și copii) să fie mult mai mare. Faptul că modul de aranjare a părinților este deficitar, oferind condiții de filmare bune doar pentru o mică parte a acestora, duce la pasul doi: ridicatul în picioare ori ridicatul aparatului de filmat începând cu părinții aflați în rândul doi. Ceea ce, desigur, duce la disconfort pentru părinții aflați mai în spate, care se ridică la rândul lor, încercând să compenseze pierderea de vizibilitate. Fenomenul se transmite până la ultimul rând de părinți. Efectul este că cei din rândul doi văd mai bine. Cei din rândurile următoare văd la fel ca atunci când erau așezați, dar se adaugă disconfortul statutului în picioare.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Erori de logică
Alegeți să mâncați într-un restaurant cu taxă fixă: plătiți 100 de lei și, într-un interval de două ore, puteți bea și mânca cât și ce doriți. Ce se întâmplă cu cei mai mulți dintre participanți? Vor încerca să fie siguri că atunci când părăsesc localul, nu sunt în pierdere; prin urmare, vor încerca să bea și mănânce cât mai mult, în așa fel încât să simtă la final că a meritat „investiția”. Dar acest tip de comportament este irațional. De ce?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Erori de logică
În urmă cu două zile am aflat din mass-media că o femeie din judeţul Suceava s-a vindecat de cancer, deşi era în stadiul terminal. Fireşte, ştirea este prezentată ca un miracol de către presă, iar la uimirea generală contribuie şi chirurgul pacientei, care ne spune că nu a mai întâlnit un asemenea caz în întreaga carieră (ceea ce poate fi adevărat, deşi nu ştim cât ţine legătura cu pacienţii, după operaţie). Dar a mai citit de asemenea cazuri? Presupunem că respectivul chirurg a mai şi citit în domeniul în care practică de la terminarea facultăţii.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Erori de logică
Omul este o fiinţă raţională, gândirea fiind ce ne separă de animale. René Descartes îşi dovedea existenţa prin gândire atunci când afirma „Gândesc, deci exist”. Creierul nostru poate realiza raţionamente logice riguroase şi e capabil de gândire abstractă, precum cea matematică. Totuşi, nu suntem feriţi în totalitate de erori în raţionamente, din simplă neatenţie sau din cauza predispoziţii.
- Detalii
- Scris de: Dan Dracea
- Categorie: Erori de logică
Acest tip de eroare de logică constă în argumentarea unei opinii privind un anumit tip de comportament prin faptul că un atare comportament este natural.Exemplul nr.1
Economia capitalistă este superioară oricărui mod de organizare a economiei pentru că ea reflectă modul natural de a fi al lucrurilor: aşa cum în lumea animală există competiţie pentru supravieţuire, aşa este firesc să fie şi în economie, căci acesta este modul natural de comportament, chiar dacă există critici ce acuză inerentele excese ce apar din când în când.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Erori de logică
Eroarea de logică de acest tip este mai des întâlnită decât poate părea la prima vedere. Argumentul constă în folosirea definiţiei unui concept pe post de demonstraţie a celor susţinute.
Exemplul nr.1
Democraţia este cel mai bun sistem politic pentru că ea permite alegerea conducătorilor de către cetăţeni.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Erori de logică
Acest tip de eroare de logică, "falsa alternativă", survine atunci când vorbitorul pune la dispoziţia auditoriului o alternativă (două variante) care, în fapt, nu acoperă întregul registru de soluţii/variante posibile.
Exemplul nr.1
Voi alegeţi, dar vreau să ştiu acum: sunteţi cu mine ori sunteţi împotriva mea!
Desigur, sunt şi alte variante posibile, ca de exemplu să fii neutru, independent, neinteresat de vreuna dintre cele două variante propuse.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Erori de logică
Eroarea de logică de tip " false analogii" constă în a susţine asemănarea fundamentală între două lucruri ori oameni, pornind de la constatarea existenţei unei caracteristici comune.
Exemplul nr.1
Traian Băsescu a chemat oamenii în Piaţa Universităţii o dată pe lună pentru a le vorbi. Tot astfel făcea şi dictatorul italian Mussolini. Traian Băsescu, acest Mussolini român, este prin urmare extrem de periculos pentru democraţie.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Erori de logică
"Apelul la noutate" şi "apelul la vechime" sunt două tipuri de erori de logică înrudite care, în esenţă, constau în justificarea unei opinii prin faptul că această opinie este susţinută de cunoştinţe foarte noi ori foarte vechi.
Exemplul nr.1 - Apelul la noutate
Am citit şi teoriile lui Einstein şi despre mecanica cuantică. Dar ambele au limitări evidente. Teoria care înlătură aceste limite este teoria stringurilor. Este ultima teorie apărută pe piaţa ideilor. Chiar dacă nu mulţi cred în ea deocamdată, se va dovedi adevărată finalmente. Este mult mai nouă decât celelalte teorii şi astfel este superioară lor.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Erori de logică
Acest tip de eroare logică constă în folosirea ca argument decisiv pentru justificarea unei idei faptul că multă lume crede la fel, că argumentul este susţinut de o masă largă de persoane.
Exemplul nr.1
Eu cred în puterea terapeutică a bioenergeticienilor. Şi nu sunt singurul. Dacă bioenergia nu ar fi reală, iar bioenergeticienii nu ar avea puteri reale de tămăduire, crezi că atât de mulţi oameni ar apela la această formă alternativă de vindecare?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Erori de logică
Acest tip de argumentaţie, "generalizarea cazului particular", este foarte utilizat: se foloseşte puterea exemplului, impactului unei poveşti cu o anumită încărcătură emoţională pentru a susţine o anumită idee de ordin general.
Exemplul nr.1
Unchiul meu era bolnav de cancer în fază terminală. Abia mai putea merge. Am fost cu el la mănăstirea de la Petru Vodă unde stareţul de acolo, milos şi binecuvântat de Dumnezeu, s-a milostivit şi l-a atins cu vârful degetelor pe frunte. A murmurat o rugăciune şi ne-a spus să ne întoarcem liniştiţi acasă, că unchiul meu o să-şi revină.
Ne-am întors acasă, iar unchiul meu s-a vindecat în două săptămâni. Acest lucru dovedeşte că stareţul de la Petru Vodă este un sfânt, înzestrat cu harul lui Dumnezeu. În plus, pentru acei necredincioşi care afirmă că nu există Dumnezeu, este dovadă de netăgăduit că El există şi este cu faţa îndreptată către cei drepţi.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Erori de logică
Citește și:
- Biasul stabilității (la mincinoși)
- Erori de logică: generalizarea unui caz particular
- Erori de logică: apelul la autoritate
- Erori de logică: argumentare prin definire
- Logica serbării de la grădiniță: când opțiunea personală inițial avantajoasă se întoarce împotriva tuturor
- Biasul supraviețuitorului. De ce n-ar trebui să luăm sfaturi de nutriție de la cei care trăiesc 100 de ani
Citește gratuit cartea.
Clic pe imagine.