Hectarul (abreviat ha) este unitatea de măsură utilizată de regulă atunci când vorbim de suprafețe mari de teren agricol. Iar atunci când terenul este de mai mici dimensiuni, vorbim de ari. Parcul Cișmigiu, de exemplu, din București, un parc situat central, dar care nu are o dimensiune impresionantă, are în jur de 16 hectare.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
Nutriția are un rol fundamental în sănătatea organismului. Probabil că regulile unei nutriții echilibrate ar trebui să reprezinte un curs obligatoriu în liceu, căci aceste informații sunt esențiale pentru a înțelege mecanismul prin care apar o sumedenie de boli cronice la bătrânețe.
Indicele masei corporale - IMC (în engleză: Body mass index - BMI) este un bun indicator al problemelor de sănătate, căci există o corelație între numărul de kilograme și sănătatea organismului.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
De la stânga la dreapta: A. africanus, A. aferensis, H. erectus, H. neanderthalensis și H. sapiens
Acum 6-9 milioane de ani au evoluat primii hominizi. Hominizii se referă la om și înaintașii săi (Hominidae). Mersul în poziție verticală pe două picioare îi deosebea pe strămoșii noștri de alte maimuțe. Aceștia aveau și dinți canini mai mici, poate un semn de mai puțină agresivitate și o schimbare a interacțiunilor sociale.
În urmă cu aproximativ 3-3,5 milioane de ani, strămoșii omului s-au aventurat dincolo de zonele împădurite. Africa era din ce în ce mai uscată. Hominizii făceau, de asemenea, unelte simple de piatră la acel moment.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
Sigur, la supermarket găsiți tot ce doriți, dar sunt trucuri, simplu de pus în practică, ce vă permit asigurarea nutrienților necesari plantei și protecția acestora, la costuri infime.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
Punctul de rouă este temperatura la care vaporii de apă încep să condenseze. Este important de știu acest concept, pentru că ne lovim de el, fără să ne dăm seama, în viața de zi cu zi.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
Ai nevoie de 4 tipuri de atom pentru a forma 96 % din corpul uman: oxigen, carbon, hidrogen și azot. Dacă nici asta nu e spectaculos, ce este?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
Dacă două sau mai multe sisteme sunt puse împreună, o parte a energiei celui mai cald va fi transferată către cel mai rece până când ambele vor ajunge la aceeaşi temperatură (adică până se ajunge la echilibru termic).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
→ Dacă aduni 10 mere cu 10 mere obții, desigur, 20 de mere. Dar dacă pui împreună o cană de apă cu temperatura de 10 °C cu o cană cu apă cu temperatura de 10 °C, nu obții apă cu temperatura de 20 °C. Asta pentru că temperatura este măsura energiei medii a particulelor apei, iar mediile nu se adună cum se adună merele.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
Știu... Ce întrebare mai e și asta, nu? Acum câteva zile am scris despre „De ce apa nu are niciun gust”, iar acum despre locul creierului în organism. Unde-ar putea să fie creierul dacă nu în cap, nu? Că doar nu e doar cazul nostru; și câinii, și maimuțele, chiar și rațele au creierul tot în cap.
Dar de ce? De ce să nu fie creierul în stomac de exemplu, ascuns în aceeași carcasă de os cum este și în cap. Nu era mai bine protejat acolo? Era. Și atunci?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
Conceptul nu vine, la origine, de la Charles Darwin, ci de la un alt biolog faimos (dar și filozof și sociolog), Herbert Spencer; dar Spencer a fost inspirat de Darwin, care în cartea „Originea speciilor” folosise conceptul de „selecție naturală”. Spencer chiar l-a contactat pe Darwin, propunându-i să adopte terminologia creată de el, adică „supraviețuirea celui mai adaptat” ori „supraviețuirea celor mai apți”, cum apare în traducerea românească a „Originii speciilor”. Darwin a fost de acord și a inclus-o într-o ediție ulterioară a lucrării sale. După cum puteți vedea mai jos, Darwin a introdus o echivalență (sau) între cele două concepte: „selecție naturală” și „supraviețuirea celor mai apți”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
Pentru o lungă perioadă de timp, apendicele uman a fost considerat o rămășiță inutilă a unei părți a tractului digestiv, care a avut, poate, vreun rol, în cazul strămoșilor noștri îndepărtați. Pe de altă parte, putem elimina apendicele și nu observăm niciun fel de efecte negative imediate.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
Proxima Centauri, stea aflată la 4,2 ani-lumină distanță, nu a fost întotdeauna cea mai apropiată stea de noi. O pitică roșie, steaua lui Scholz, mai mare de 10 ori decât Jupiter, s-a aflat la doar 0,82 ani-lumină de noi în urmă cu 70 de mii de ani, pe când omul abia se pregătea să părăsească Africa, pentru a ocupa în timp toată planeta. Acum această stea se află la circa 22 de ani-lumină.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
Clic pe imagine pentru o rezoluţie mai bună
Apariția și evoluția vieții pe Pământ constituie, în bună parte, un mister. În ce privește apariția vieții există mai multe teorii, dar niciuna pe deplin confirmată. Astăzi apreciem că pentru a avea viață în univers trebuie îndeplinite șase condiții:
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
Particule - modelul standard
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
