Spune-ți opinia!

Ai nevoie de 4 tipuri de atom pentru a forma 96 % din corpul uman: oxigen, carbon, hidrogen și azot. Dacă nici asta nu e spectaculos, ce este?

Spune-ți opinia!

Dacă două sau mai multe sisteme sunt puse împreună, o parte a energiei celui mai cald va fi transferată către cel mai rece până când ambele vor ajunge la aceeaşi temperatură (adică până se ajunge la echilibru termic).

Spune-ți opinia!

Dacă aduni 10 mere cu 10 mere obții, desigur, 20 de mere. Dar dacă pui împreună o cană de apă cu temperatura de 10 °C cu o cană cu apă cu temperatura de 10 °C, nu obții apă cu temperatura de 20 °C. Asta pentru că temperatura este măsura energiei medii a particulelor apei, iar mediile nu se adună cum se adună merele.

Spune-ți opinia!

Știu... Ce întrebare mai e și asta, nu? Acum câteva zile am scris despre „De ce apa nu are niciun gust”, iar acum despre locul creierului în organism. Unde-ar putea să fie creierul dacă nu în cap, nu? Că doar nu e doar cazul nostru; și câinii, și maimuțele, chiar și rațele au creierul tot în cap.

Dar de ce? De ce să nu fie creierul în stomac de exemplu, ascuns în aceeași carcasă de os cum este și în cap. Nu era mai bine protejat acolo? Era. Și atunci?

1 comentariu

Conceptul nu vine, la origine, de la Charles Darwin, ci de la un alt biolog faimos (dar și filozof și sociolog), Herbert Spencer; dar Spencer a fost inspirat de Darwin, care în cartea „Originea speciilor” folosise conceptul de „selecție naturală”. Spencer chiar l-a contactat pe Darwin, propunându-i să adopte terminologia creată de el, adică „supraviețuirea celui mai adaptat” ori „supraviețuirea celor mai apți”, cum apare în traducerea românească a „Originii speciilor”. Darwin a fost de acord și a inclus-o într-o ediție ulterioară a lucrării sale. După cum puteți vedea mai  jos, Darwin a introdus o echivalență  (sau) între cele două concepte: „selecție naturală” și „supraviețuirea celor mai apți”.

Spune-ți opinia!

Pentru o lungă perioadă de timp, apendicele uman a fost considerat o rămășiță inutilă a unei părți a tractului digestiv, care a avut, poate, vreun rol, în cazul strămoșilor noștri îndepărtați. Pe de altă parte, putem elimina apendicele și nu observăm niciun fel de efecte negative imediate.

Spune-ți opinia!


Proxima Centauri, stea aflată la 4,2 ani-lumină distanță, nu a fost întotdeauna cea mai apropiată stea de noi. O pitică roșie, steaua lui Scholz, mai mare de 10 ori decât Jupiter, s-a aflat la doar 0,82 ani-lumină de noi în urmă cu 70 de mii de ani, pe când omul abia se pregătea să părăsească Africa, pentru a ocupa în timp toată planeta. Acum această stea se află la circa 22 de ani-lumină.

Spune-ți opinia!


Clic pe imagine pentru o rezoluţie mai bună

Apariția și evoluția vieții pe Pământ constituie, în bună parte, un mister. În ce privește apariția vieții există mai multe teorii, dar niciuna pe deplin confirmată. Astăzi apreciem că pentru a avea viață în univers trebuie îndeplinite șase condiții:

Spune-ți opinia!


Particule - modelul standard

Spune-ți opinia!

Spune-ți opinia!
Spune-ți opinia!
Spune-ți opinia!

Atunci când sunt mici, pisicile mieună și una la alta, dar când sunt adulte, mieună doar la om. De ce? Pentru că au învățat că omul reacționează la mieunat. Pisicile mieună atunci când le e foame, când vor să iasă afară ori la întâlnirea cu omul. Mai au un mieunat special, lung și puternic, în perioada rutului.

Spune-ți opinia!

Șarpele folosește limba bifurcată pentru a-l ajuta să identifice originea mirosului. Limba nu identifică mirosul, ci transportă moleculele din aer către un organ aflat în interiorul gurii, care funcționează pe post de identificator de mirosuri.

Spune-ți opinia!

Cercul are 360 de grade. Dar asta a fost stabilit de oameni. În jurul anului 2.400 î.e.n sumerienii au observat că mișcarea Soarelui pe cer are un ciclu de circa 360 de zile. Pentru a urmări mișcarea Soarelui, au decis să împartă cercul în 360 de grade.

Spune-ți opinia!

Faptul că vedem, din când în când, eclipse totale de Soare - este urmarea unui fapt astronomic cu totul remarcabil: diametrul Lunii este de 400 de ori mai mic decât diametrul Soarelui, iar Luna este de 400 de ori mai aproape de Terra decât Soarele.

Spune-ți opinia!

Acestea sunt singurele cazuri în care numărul de cifre din rezultat este egal cu „n”.

Citiți și: Cum funcționează calculul factorial

Spune-ți opinia!


Curbarea spaţiu-timpului de către Terra. Credit: Mark Garlick / Science Source

Suntem obișnuiți să vorbim despre spațiu și timp, dar Einstein a schimbat definitiv modul în care înțelegem universul: aceste este format dintr-un continuum spațiu-temporal, pe scurt spațiu-timp, unde cele două, spațiul și timpul, sunt în mod fundamental conectate. Spațiu-timpul este curbat, iar acest lucru face, ca, de exemplu, mișcarea Pământului în jurul Soarelui (ca, de altfel, mișcarea tuturor planetelor în jurul Soarelui) să fie o deplasare, în line dreaptă, într-un spațiu-timp curbat. Ce curbează spațiu-timpul?

Spune-ți opinia!


Uraganul Dorian

Sunt necesare date de pe tot globul, de pe uscat şi apă, pentru a produce prognoze meteo precise. Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), formată din 187 de state și 6 teritorii, coordonează activitatea ştiinţifică legată de vreme și climă.

Spune-ți opinia!

Masa Soarelui este enormă, atât de mare că toate celelalte obiecte cosmice însumează abia 0,2% din masa sistemului solar. În acest articol am stabilit un raport între masa şi diametrul corpurilor din sistemul solar (Soarele şi planetele, ignorând sateliţii naturali ai planetelor, planetele pitice, asteroizii etc.), pentru a face o comparaţie vizuală între masa acestora.

Sistemul nostru solar

Sistemul solar este constituit din 8 planete, dintre care patru sunt cu suprafaţă solidă (Mercur, Venus, Pământ şi Marte), iar patru sunt gazoase (Jupiter, Saturn, Neptun şi Uranus).

1 comentariu

Una dintre ciudăţeniile universului este următoarea: nimic nu poate călători cu o viteză mai mare decât viteza luminii, în raport cu un alt obiect, într-o zonă a universului. Mai precis, informaţia nu poate călători cu o viteză mai mare decât c, viteza luminii. O altă ciudăţenie este că un foton se deplasează cu viteza luminii faţă de orice altceva. O întrebare pe care am primit-o cu ceva vreme în urmă este următoarea: ce se întâmplă atunci când pui în relaţie doi fotoni? Se deplasează un foton cu viteaza luminii faţă de cel de-al doilea?

Spune-ți opinia!

Energia geotermală este energia generată de Pământ şi care ia diferite forme de manifestare: izvoare subterane fierbinţi, vulcani, geyseri şi alte fenomene geologice. Această energie este generată ca urmare a temperaturii extrem de ridicate din zona centrală a Terrei, care poate ajunge până aproape 7 mii de grade Celsius.

Spune-ți opinia!


Cât îi ia unui foton să ajungă de pe Terra pe Lună? La o distanţă de 384.400 km, 1,255 secunde

Viteza luminii în vid este de 299.792.458 metri pe secundă. Viteza luminii în vid este o constantă universală care a fost măsurată precis cu ajutorul laserelor. Dar cât de impresionantă este această viteză, în fapt, atunci când luăm în calcul distanţe mari? Iată trei animaţii care ne dau o foarte bună idee despre ce înseamnă viteza luminii la nivel local (al plantei noastre) şi la o scară mai mare, atunci când un foton se deplasează până la Lună ori până la planeta Marte.

Spune-ți opinia!

 

 

Spune-ți opinia!

Chimia este una dintre materiile cele mai detestate de elevi. Ca şi în cazul fizicii sau al matematicii, cauza principală este lipsa de har a profesorilor, care nu ştiu să transfere informaţiile către elevi într-o manieră care să-i facă să înţeleagă rostul chimiei şi legătura ei cu lumea care ne înconjoară. În cadrul unei serii de articole scurte, în perioada următoare vom explica principalele concepte din domeniul chimiei.

Aşadar, cu ce se ocupă chimia? Chimia studiază compoziţia, structura, proprietăţile şi diferitele transformă ale substanţelor. Există mai multe ramuri ale chimiei, după cum urmează:


 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro