Comentarii -

Comentarii -

Comentarii -

Unii copii se miră de această ciudățenie a limbii române, și anume că un cuvânt se termină cu trei „i”. Cu certitudine pentru cineva neobișnuit cu această situație, pare straiu. Un străin, de exemplu, care învață limba română, probabil se va mira de modul anevoios în care construim cuvintele.

Iată când și de ce scrie „copiii” cu trei de „i”.

Comentarii -

Am văzut recent scris la intrarea într-un bloc: „Asigurați-vă că a-ți plătit întreținerea pentru luna în curs!”. Merita adăugat: Ați plăti întreținerea la timp e o îndatorire cetățenească!”. Dar a doua parte nu a fost pe anunț, e invenția noastră.

Comentarii -

În urmă cu 10 ani am scris un articol, dorit exhaustiv, cu 38 de reguli de folosire a virgulei în limba română. Articolul a avut un succes neaşteptat, fiind preluat (fără acordul nostru, fireşte :)) de ziare, unele universităţi sau bloguri personale. Acel articol a fost scris pe baza lecturii cărţilor de gramatică publicate la acea vreme.

Recent am primit un email de la un senior editor al unei edituri româneşti, în care se menţiona faptul că într-un alt articol al nostru dedicat virgulei (un ghid minimal de folosire a virgulei) se specifică faptul că "deci", concluziv, se desparte prin virgulă, dar în Îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţia, ediţia a V-a, 1995, care reglementează, în fapt, folosirea virgulei, regula pare a fi alta. Una peste alta, autoarea e-mailului avea dreptate. În articolul de bază despre virgulă noi menţionasem că folosirea lui „deci” este disputată de specialiştii în gramatică, aşa cum am constatat la data scrierii articolului.

În urma acestui e-mail am hotărât să scriem acest articol, în care vom explica regulile de folosire a virgulei urmând strict prevederile Îndreptarului ortografic, ortoepic şi de punctuaţia, ediţia a V-a, 1995. Cu toate acestea, articolul nostru original este mai complet și, credem, mai explicit.

Comentarii -

Propoziţia "Această propoziţie este falsă" este un paradox, după cum probabil ştiţi ori v-aţi dat deja seama. De ce este un paradox? Pentru că dacă este adevărată (adică, aşa cum spune, este falsă), atunci este falsă. Iar dată este falsă, atunci înseamnă că este adevărată. Şi cercul vicios continuă.

Iată un alt exemplu, mai aproape de viaţa cotidiană. Un român spune: "Toţi românii sunt mincinoşi". Dacă propoziţia este adevărată, asta înseamnă că şi cel care a făcut afirmaţia este mincinos, deci când a spus că "toţi românii sunt mincinoşi" a minţit. Dar dacă a minţit, înseamnă că este adevărat contrariul:  nu toţi românii sunt mincinoşi. Dar dacă  nu toţi românii sunt mincinoşi asta înseamnă că e posibil ca românul care a spus propoziţia să nu fi minţit, ci să fi spus adevărul. Şi ajungem la pasul 1 din nou, intrând în acelaşi cer vicios.

Comentarii -

Într-un articol de câteva zile publicat pe Hotnews.ro se pot citi următoarele:

 

Comentarii -

 

Ok, probabil că titlul nu are sens, la prima citire, dar suntem aici să-l explicăm. Pe măsură ce ştirile ce au legătură cu securitatea informatică au devenit la ordinea zilei, dat fiind că de multe ori ne privesc pe toţi, ca utilizatori de dispozitive electronice, limbajul utilizat pentru a ne transmite aceste ştiri este, pe alocuri, comic şi ridicol. Un exemplu este formula uzitată frecvent "cod maliţios".

Comentarii -

  

MODURILE ŞI TIMPURILE VERBALE

A. MODURILE PERSONALE

MODUL INDICATIV

PREZENT

Persoana

A ALERGA

(conjugarea I; -a)

A TĂCEA

(conjugarea a II-a; -ea)

A FACE

(conjugarea a III-a; -e)

A HOTĂRÎ

(conjugarea a IV-a; -î)

A FI

(conjugarea a IV-a; -i)

(I) Eu

alerg

tac

fac

hotărăsc

sunt

(a II-a)Tu

alergi

taci

faci

hotărăşti

eşti

El / Ea

aleargă

tace

face

hotărăşte

este

Noi

alergăm

tăcem

facem

hotărâm

suntem

Voi

alergaţi

tăceţi

faceţi

hotărâţi

sunteţi

Ei / Ele

aleargă

tac

fac

hotărăsc

sunt

Comentarii -


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!