Spune-ți opinia!

Durerea de spate în zona lombară este comună astăzi în rândul adulților. Sportul oferă o soluție rapidă și ieftină pentru a scăpa de această afecțiune.

Spune-ți opinia!

Exercițiile de stretching aduc beneficii musculaturii și încheieturilor, ajută la flexibilitatea și fluiditatea mișcărilor, eficientizând exercițiile fizice.

Spune-ți opinia!

Un fapt puțin cunoscut publicului larg este că în perioada imediată de după un exercițiu fizic intens organismul trebuie să se descurce cu un sistem imunitar în bună parte suspendat.

Spune-ți opinia!

Știu, sună contraintuitiv. Dar cine se antrenează regulat știe acest lucru. Cei sedentari nu vor crede (până nu vor încerca).

Spune-ți opinia!

Omul a inventat stresul continuu, ceea ce reprezintă o invenție recentă în lumea animală. Organismul nu este adaptat pentru acest tip de stres, iar organele interne suferă.

Spune-ți opinia!

Efectul placebo nu are niciun sens... Cineva care are o infecție ușoară își revine la fel dacă ia medicamentația corectă ori doar o pastilă cu zahăr (crezând că e pastila „reală”). Cum e posibil așa ceva?

Spune-ți opinia!

O idee relativ nouă, care are la bază un adevăr științific (sistemul imunitar se formează pe timpul interacțiunii cu germenii), este aceea că o casă prea curată afectează, pe termen lung, sănătatea. Dar e corectă?

Spune-ți opinia!

Data viitoare când ai febră, asigură-te că o primești cu... căldură.

Spune-ți opinia!

Exercițiile fizice cu greutăți au efecte extraordinare asupra sănătății pe termen scurt, mediu și lung. Un program simplu, care constă într-un antrenament pe săptămână, bazat pe știință, vă va aduce la forma fizică dorită și masa musculară necesară pentru o viață sănătoasă.

2 comentarii

Metoda standard pentru tratarea luxațiilor este mai degrabă vătămătoare.

Spune-ți opinia!

Stresul modern este o invenție nouă în evoluție, dar efectele acestuia sunt masive asupra sănătății.

Spune-ți opinia!

 

În cadrul unui studiu publicat recent, care a durat 8 săptămâni și a implicat 44 de bărbați cu vârste între 50 și 72 de ani, prim modificarea stilului de viață, cercetătorii au obținut o întinerire de 3,23 ani a participanților la studiu, comparativ cu grupul de control. Concret, cercetătorii au impus subiecților: o anumită dieta, un anume regim de somn, exercițiu fizic moderat, un ghid de relaxare, anumite suplimente probiotice și fitonutrienți.

Iată în ce-a constat regimul de viață care a dus la aceste rezultate și cum au stabilit cercetătorii că subiecții lor au întinerit.

Spune-ți opinia!

Cei care s-au vaccinat împotriva COVID-19, dar și cei care nu au făcut-o, dar i-au observat pe alții făcând-o, au văzut că vaccinarea s-a făcut în umăr. Mai precis, într-un mușchi al umărului, numit deltoid. De ce? Ce-i așa special cu acest mușchi?

Spune-ți opinia!

 

Cu cât aflăm mai multe despre regnul animal, cu atât oamenii par mai puțin unici. Dar, din câte știm, niciun alt animal de pe Pământ nu leșină de spaimă ca noi. Și întrebarea e, desigur: ce așa special cu noi? De ce leșinăm? Care este mecanismul biologic?

Spune-ți opinia!

Vaccinurile de la Pfizer / BioNTech și Moderna au rate de eficacitate foarte ridicate: 95% și 94%. Vaccinul Johnson & Johnson doar 66%. Și dacă te uiți doar la aceste numere, este firesc să crezi că J&J este mai rău decât primele. Dar această presupunere este greșită. Aceste cifre nu reprezintă, probabil, nici măcar cea mai importantă măsură a eficienței acestor vaccinuri.

Pentru a înțelege ce este important, trebuie mai întâi să înțelegeți ce ar trebui să facă vaccinurile. Rata de eficacitate a unui vaccin este calculată în studii clinice mari, când vaccinul este testat pe zeci de mii de oameni. Acești oameni sunt împărțiți în două grupuri: jumătate primesc vaccinul și jumătate primesc placebo. Apoi, sunt trimiși să-și trăiască viața, în timp ce oamenii de știință monitorizează pe o perioadă de câteva luni dacă fac sau nu Covid-19.

1 comentariu

Iată două experimente mentale. În primul, imaginați-vă un copil și un robot care se apropie inexorabil de marginea unei prăpăstii. Pe cine ați salva? Cu siguranță pe copil. În al doilea, imaginați-vă că același copil se joacă, împreună cu robotul, cu un pistol, iar în cursul acestui joc arma se descarcă și rănește un trecător. Pe cine ați pedepsi, dacă trebuie să alegeți? Probabil pe robot, pentru că acesta era programat să se comporte în așa fel încât să nu rănească pe nimeni.

Spune-ți opinia!

1. Cineva care doarme doar 4 ore pe noapte prezintă o probabilitate de 11 ori mai mare de a provoca un accident de circulație decât cineva care doarme 8 ore. Iar oboseala la volan nu poate fi învinsă de nimic, dacă este avansată: oricât te-ai concentra, pur și simplu creierul va genera scurte momente de somn, care pot duce la accidente grave.


2. Nu grosimea hainelor ne ține de cald, ci aerul dintre haine ori dintre piele și haine. Acest aer se încălzește de la căldura emanată de corp. Dacă pui pe tine haine groase, lipite de corp, vei îngheța de frig. Cea mai bună variantă, în condiții de frig extrem, este să porți ceva subțire pe piele, urmată de alte două piese de îmbrăcăminte, din ce în ce mai groase, pentru a păstra aerul cald în trei straturi consecutive.

1 comentariu

Neurobiologia este în esență încercarea creierului (cercetătorilor) de a se înțelege pe sine însuși: ce sunt eu, în fapt? Și deși nu-i e nimic mai aproape, înțelegerea creierului este încă în faza incipientă. Dar cunoașterea se acumulează cu trecerea timpului.

Iată trei mituri despre care mulți cred că reprezintă știință pură:
1. Mitul 1 - creierul are zone specializate, cu diverse funcții psihologice.
2. Mitul 2- creierul reacționează la evenimentele care au loc în exterior.
3. Mitul 3 - bolile mentale sunt separate de bolile trupului.

2 comentarii


Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic

Să ne imaginăm următorul scenariu, care nu este deloc de neglijat: o nouă tulpină mai infecțioasă a virusului SARS-CoV-2, plus un proces de vaccinare lent, plus un procent redus al celor vaccinați (30-40%), plus o imunitate de scurtă durată ca urmare a vaccinării (sau a infectării cu virusul).

Pentru ca scenariul să devină apocaliptic mai trebuie adăugat un singur ingredient: ca o viitoare tulpină a virusului să devină mai letală. Nu, poveștile cu „virusul vrea să se multiplice și nu-l avantajează să omoare gazda” sunt povești de adormit copiii ale unor doctori care-i tratează pe adulți ca pe niște copii ori, a doua variantă, la fel de credibilă, care habar nu au despre ce vorbesc.

Spune-ți opinia!

Simțul vizual (văzul), simțul auditiv (auzul), simțul olfactiv (mirosul), simțul gustativ (gustul) și simțul tactil (mecanorecepția) - acestea sunt cele cinci simțuri „clasice”, pe care toată lumea le cunoaște.

Iată principalele caracteristici ale simțurilor de bază:


 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro