Este ușor să trecem cu vederea faptul că peste 90% dintre tratamentele medicale nu sunt susținute de dovezi solide. Oamenii pot considera frustrant – chiar enervant – atunci când o analiză concluzionează că dovezile pentru un tratament sunt prea slabe pentru a spune dacă ajută sau dăunează.
Acesta a fost cazul deciziei recente a NHS England de a restricționa noile prescripții de hormoni pentru schimbarea sexului la tinerii de 16 și 17 ani.
Dificultatea de a baza deciziile clinice pe dovezi solide nu este nouă și nici nu este specifică medicinei de gen. Archie Cochrane, un cercetător scoțian de pionierat, a acordat obstetricii și ginecologiei o „lingură de lemn” în 1979 pentru cea mai slabă utilizare a dovezilor științifice în practica clinică; un verdict dur care a determinat domeniul să își revizuiască modul în care evaluează și aplică cercetarea. Acest lucru a dus la primul manual bazat pe dovezi, la o mișcare globală și la o bibliotecă online.
Și alte domenii medicale s-au confruntat cu această provocare, adesea fără să fie vina lor. Pediatria, de exemplu, se confruntă cu un echilibru dificil atunci când încearcă să producă studii clare și de încredere.
- Detalii
- de: Andrew Booth
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Răsfoiește un manual, urmărește un influencer din zona de wellness sau ascultă o conversație la sală și poate părea că, în fapt, corpul uman a fost deja cartografiat complet. Fiecare mușchi are un nume, fiecare nerv este trasat. Totul este înțeles și ușor accesibil.
Cei mai mulți oameni recunosc cel puțin câțiva termeni anatomici – „trapez”, „fesieri”, „biceps”. După secole de disecții, microscopie și imagistică medicală, pare rezonabil să presupunem că munca este încheiată. Cu siguranță anatomia, ca disciplină, trebuie să fie completă?
Nu este. Nici pe departe.
- Detalii
- de: Michelle Spear
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Rinichii sunt printre cele mai eficiente și mai puțin conștientizate organe ale corpului uman. În fiecare zi, ei filtrează aproximativ 150 de litri de sânge, eliminând deșeurile și reglând echilibrul apei, sărurilor și substanțelor nutritive. Fără această funcție continuă, organismul ar deveni rapid toxic pentru sine.
O analogie simplă ajută la înțelegerea rolului lor: corpul poate fi comparat cu o piscină, iar rinichii cu sistemul de filtrare. Atunci când filtrul funcționează, apa rămâne limpede. Când cedează, impuritățile se acumulează rapid, iar sistemul devine inutilizabil. La fel, fără rinichi funcționali, substanțele nocive se acumulează în sânge, punând viața în pericol.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Corpul uman, se pare, este surprinzător de bun la crearea pietrelor. Dă-i suficient timp și condițiile potrivite și va începe să cristalizeze minerale, să întărească secreții și, în cazuri rare, să transforme o tragedie în piatră. Calculi biliari. Pietre la rinichi. Pietre pe amigdale. Pietre salivare. Și, într-unul dintre cele mai stranii și mai triste colțuri ale istoriei medicale, copii de piatră.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Dacă ai ridicat vreodată o greutate, știi rutina: provoci mușchii, le dai timp să se refacă, îi hrănești și... repeți. În timp, devine mai puternic. Desigur, mușchii cresc doar atunci când provocarea crește treptat. Dacă ridici mereu aceeași greutate în același mod, progresul se oprește.
Poate părea surprinzător să afli că și creierul răspunde la antrenament într-un mod foarte asemănător cu mușchii, deși cei mai mulți dintre noi nu ne gândim la el astfel. Gândirea clară, concentrarea, creativitatea și judecata bună se construiesc prin provocare, atunci când creierul este împins să iasă din rutină, în loc să funcționeze pe pilot automat. Acea ușoară senzație de disconfort mental este adesea semnul că creierul chiar se antrenează, la fel cu acea „arsură” plăcută din mușchi după un antrenament bun.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Imaginați-vă că mergeți la spital pentru o infecție bacteriană la ureche și medicul vă spune: „Nu mai avem opțiuni”. Poate suna dramatic, dar rezistența la antibiotice împinge acest scenariu tot mai aproape de realitate pentru un număr tot mai mare de oameni. În 2016, o femeie din Nevada a murit din cauza unei infecții bacteriene care era rezistentă la toate cele 26 de antibiotice disponibile atunci în Statele Unite.
Numai în SUA apar anual peste 2,8 milioane de îmbolnăviri cauzate de bacterii rezistente la antibiotice. La nivel global, rezistența antimicrobiană este asociată cu aproape 5 milioane de decese pe an.
- Detalii
- de: André O. Hudson
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Dean Karnazes
Majoritatea alergătorilor – fie ei amatori sau olimpici – ating inevitabil un prag fiziologic clar: limita lactatului. Dincolo de acest punct, organismul nu mai poate procesa lactatul produs în mușchi, apar arsuri, crampe și blocaj muscular. Pentru Dean Karnazes, ultramaratonist din California, această limită pare însă să nu existe. De-a lungul carierei a alergat trei zile și trei nopți fără oprire (mai precis, a alergat 560 km - echivalentul București-Timișoara - în 80 de ore și 44 de minute în 2005), fără să simtă vreodată arsura musculară pe care restul lumii o cunoaște atât de bine.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
A nu simți durerea poate părea, la prima vedere, o calitate de super-erou. În realitate, lipsa totală a durerii este profund periculoasă. Durerea funcționează ca un sistem de alarmă evolutiv esențial, avertizându-ne asupra rănilor și pericolelor care ne pot afecta integritatea fizică. În absența ei, accidentele se acumulează, iar viața devine o suită continuă de riscuri neobservate.
Exemplul lui Ashlyn Blocker, o adolescentă din Georgia, SUA, ilustrează brutal această realitate. Din clipa nașterii, nu a simțit nicio formă de durere: și-a mușcat limba până aproape de automutilare, a ars pielea palmelor pe un utilaj industrial, a mers două zile cu o gleznă ruptă și s-a ales cu cicatrici severe în urma unor accidente repetate. Toate, fără să simtă vreun semnal de avertizare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Când spunem „îmi amintesc”, nu vorbim cu toții despre același lucru. Pentru unii, amintirea este un film interior bogat în imagini; pentru alții, o propoziție scurtă sau o notă într-un caiet.
Mințile umane sunt diferite, pe un spectru larg, din multe perspective, aspect care ne scapă, pentru că nu avem acces decât la propria minte și propriul mod de a percepe lumea. Dar știința este aici tocmai pentru a ne îmbogăți cunoașterea...
Memoria nu este doar o listă de fapte despre viața noastră, ci, pentru majoritatea oamenilor, ci abilitatea de a revedea trecutul cu imagini, sunete și emoții. În ultimele decenii, cercetările au arătat însă că o parte din populație nu vede nimic cu „ochiul minții”. Această absență a imaginilor mentale, numită afantazie, și opusul ei, hiperfantazia, influențează profund felul în care ne amintim, trăim emoțiile, creăm artă, ne raportăm la traumă și chiar la ideea de „eu”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Tot mai multe afecțiuni sunt reunite sub umbrela „bolilor inflamatorii cronice”: obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare, Alzheimer, cancer, astm, boală inflamatorie intestinală, artrită, endometrioză, tulburări psihice precum depresia sau schizofrenia și multe altele. Împreună, formează astăzi principala cauză de mortalitate la nivel global.
Inflamația acută reprezintă o reacție de vindecare a organismului esențială, dar forma ei cronică, difuză și persistentă pune sub semnul întrebării vechile modele medicale. Pe măsură ce anomaliile se acumulează și explicațiile clasice nu mai sunt mulțumitoare, tot mai mulți cercetători consideră că asistăm la începutul unei schimbări de paradigmă cu implicații majore pentru modul în care înțelegem sănătatea, boala și tratamentul.
- Detalii
- de: Amy K McLennan
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Miturile despre alcool sunt vechi de când omenirea produce și consumă băuturi alcoolice, însă multe dintre ele nu rezistă verificării științifice.
În fapt, ordinea în care bei diferitele tipuri de alcool nu influențează mahmureala, alcoolul nu încălzește organismul, iar cafeaua nu te trezește din beție. Cercetările sunt clare: ceea ce simțim nu coincide întotdeauna cu ce se întâmplă în corpul nostru.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Principiul de bază al pierderii în greutate este simplu: dacă o să consumi mai puține calorii decât arzi, vei slăbi. În practică însă, lucrurile nu sunt de obicei atât de ușoare sau simple.
Pe lângă numărarea caloriilor sau consumul de porții mai mici, mulți oameni adaugă exercițiile fizice în ecuație pentru a ajuta la echilibrarea balanței. Totuși, cercetările arată că exercițiile pot avea efecte modeste asupra pierderii în greutate.
- Detalii
- de: Rachel Woods
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Puțin peste jumătate dintre adulții australieni au consultat un specialist stomatolog în ultimele 12 luni, cel mai adesea pentru un control de rutină. Dar ți s-a spus vreodată că ar trebui să faci un control și un detartraj la fiecare șase luni? Poate că aceasta este recomandarea implicită a clinicii tale dentare sau a poliței tale de asigurare de sănătate, care te invită să programezi aceste servicii de două ori pe an.
- Detalii
- de: Tan Nguyen și Santosh Tadakamadla
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Genunchi înțepeniți, șolduri dureroase și durerea cronică articulară sunt adesea acceptate ca o parte inevitabilă a îmbătrânirii. Dar, deși osteoartrita este cea mai comună boală articulară din lume, experții spun că modul în care o tratăm și o prevenim este grav în grav dezacord cu dovezile.
Cel mai bun medicament nu se găsește într-o cutie de pastile sau într-o sală de operație – este mișcarea. Totuși, prea puțini pacienți de oriunde din lume sunt ghidați spre singura terapie dovedită că protejează articulațiile și ameliorează durerea: exercițiile fizice.
- Detalii
- de: Clodagh Toomey
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Frica este una dintre cele mai vechi și mai puternice emoții ale speciei umane. Ea ne-a ajutat să supraviețuim pericolelor, declanșând reacții rapide în fața amenințărilor.
Dar există oameni care nu pot simți frica deloc. Cazurile lor rare ne arată cât de complex este creierul și ridică întrebări cu privire la rolul fricii în lumea modernă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
