- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 1488
Imagine cu celulă infectată cu noul coronavirus (virusul, în galben, văzut la microscop electronic)
Lumea vie (fungi, plante și animale) are anumite caracteristici care fac diferența dintre ce este viu și materia inertă. Am scris un articol pe acest subiect acum câteva luni: Care este diferența dintre materia inertă și materia vie?
În articolul de față vrem să evidențiem în ce mod se diferențiază virusurile de restul lumii vii. Iar din acestă diferență vom observa ce duce la dubiul menționat de biologi atunci când sunt întrebați dacă un virus este viu sau nu. Terminologia oricum este confuză: de exemplu, se vorbește despre virus „mort” atunci când se vorbește despre vaccinuri, ca și când un virus ar fi viu și poate fi „ucis”. Confuzia terminologică poate fi înlăturată doar atunci când fenomenul este înțeles foarte bine; în cazul nostru, înțelegând care este diferența dintre virusuri și ceea ce, global, numim lumea vie.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 16608
Celula eucariotă. Organite celulare: (1) nucleol (2) nucleu (3) ribozomi (4) vezicule, (5) reticul endoplasmatic rugos, (6) aparatul Golgi, (7) citoschelet, (8) reticul endoplasmatic neted, (9) mitocondrie, (10) vacuole, (11) citoplasmă, (12) lizozom, (13) centriol.
Celulele sunt cele mai mici unități ale unui organism. Toate celulele au trei lucruri în comun, indiferent de ce tip sunt. Celulele au o membrană celulară, care separă interiorul celulei de exterior, citoplasma, un fluid gelatinos, și ADN-ul, materialul genetic al celulei.
Celulele se împart în două categorii. În prima categorie sunt celulele eucariote. Acestea au organite care includ nucleul și alte părți speciale. Celulele eucariote sunt cele mai avansate, cum ar fi cele găsite în plante sau animale. În cea de-a doua categorie se află celulele procariote. Acestea nu au un nucleu sau organite conținute într-o membrană. Deși au material genetic, acesta nu se află într-un nucleu. Celulele procariote sunt întotdeauna organisme unicelulare, cum ar fi bacteriile.
- Detalii
- Scris de Priyamvada Chugh (traducere: Mircea Băduţ)
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 2020
Sânge uman, prezentând celule roșii biconcave, celule T (portocaliu) și trombocite (verde).
Credit: ZEISS Microscopy/Flickr, CC BY-NC-ND 2.0
Miliarde de ani de evoluție au dat organismelor vii o diversitate uimitoare de aspecte și de forme, de la neregularitatea amorfă a animalelor simple, cum ar fi spongii, până la formele sculptate și simetrice ale unor creaturi mai complexe, cum ar fi omul. Dar nu numai corpurile organismelor au o varietate mare de forme, ci și celulele care le constituie.
De obicei formele celulelor sunt legate de funcția lor. De exemplu, neuronii din creierul nostru au ramuri stelate pentru a se conecta cu alți neuroni, iar celulele roșii din sânge au forma unor discuri biconcave pentru a-şi maximiza capacitatea de a transporta oxigen, permițându-le totodată să se strecoare şi prin cele mai înguste vase de sânge. Prin contrast, macrofagele (un tip de celule albe din sânge) s-au adaptat altfel, forma lor de amibă ajutându-le să înghită corpuri străine.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 3311
Cei familiari cu ştiinţa modernă, cum sperăm că sunt cititorii acestui articol, ştiu că materia inertă, precum şi materia "animată", fiinţele, sunt guvernate de legi complexe, care definesc modul în care componentele fundamentale ale universului interacţionează unele cu altele. Deşi planeta Terra, de exemplu, nu este, în sine, vie, comportamentul acesteia în spaţiu este descris de legile naturii, nu în totalitate înţelese (problema gravitaţiei, problema naturii ultime a materiei etc.). Un electron, deşi ne-viu, "ştie" să identifice proximitatea unui alt electron, pe baza unei interacţiuni complexe. Dar ce diferențiază materia vie de materia inertă? Ce diferențiază viul de ne-viu?
- Detalii
- Scris de Agerpres
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 7256
Celula este unitatea structurală şi funcţională a tuturor organismelor vii. Celula este de două tipuri - procariotă şi eucariotă. Celula procariotă este formată din perete celular, membrană celulară, citoplasmă, nucleotid. Peretele celular este în partea exterioară, rigid şi dă forma celulei. Membrana celulară este alcătuită din proteine şi lipide, are rol de protecţie, permeabilitate selectivă, schimb de substanţe şi energie cu mediul de viaţă.
- Detalii
- Scris de Kim Jacobson
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 8294
Sistemul imunitar ne protejează împotriva virusurilor, bacteriilor şi altor tipuri de patogeni pe care-i întâlnim de-a lungul vieţii. De asemenea, sistemul imunitar are capacitatea de a-şi aminti infecţiile trecute, putând lupta împotriva unor noi infecţii de acelaşi tip mult mai uşor.
- Detalii
- Scris de T. Ov.
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 37820
Transcripţia este un proces vital care are loc la nivel celular. Prin intermediul său "instrucţiunile" de funcţionare ale organismelor vii codificate în cadrul ADN-ului sunt utilizate pentru a produce o copie complementară de ARN. În continuare, un articol pe această temă.
- Detalii
- Scris de T. Ov.
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 30375
Părţile componente ale celulei
În acest articol vă propunem o scurtă prezentare video a principalelor părţi componente ale celulei şi rolului funcţional al acestora. Veţi afla despre sinteza proteinelor, transportul lor la nivel celular, dar şi cum se produce energie în interiorul mitocondriilor şi cloroplastelor.
- Detalii
- Scris de Lisa Zyga
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 26855
De-a lungul carierei sale, celebrul biolog Lynn Margulis (1938-2011) a argumentat că lumea microorganismelor are un impact mult mai mare asupra întregii biosfere, (definită ca lumea tuturor lucrurilor vii), decât recunosc oamenii de ştiinţă de obicei.
- Detalii
- Scris de Adrian Senciuc
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 16652
Apariţia dintelui pe scara animală, la peşti, a fost rezultatul unui lung proces de adaptare, determinat de necesitatea supravieţuirii speciei, rolul major al dintelui fiind de armă de atac şi de apărare. Citiţi în continuare un articol pe tema funcţiilor şi structurii dentiţiei.
- Detalii
- Scris de Adrian Senciuc
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 8860
Termenul „imunologie” are o vechime de peste o sută de ani, prima apariţie fiind în Index Medicus în 1910. Imunologia este o ştiinţă relativ nouă, ce se ocupă cu studiul sistemului imun. Denumirea de imunologie provine din latinescul „immunitas”, ce semnifică scutire.
- Detalii
- Scris de Adrian Senciuc
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 7832
Embriologia este o ramură a biologiei moderne ce se ocupă cu studiul dezvoltării ontogenetice. Embriologia urmăreşte etapele prin care trece zigotul (celula ou) din momentul fecundării şi până reuşeşte să se transformă într-un individ viabil şi asemănător părinţilor.
- Detalii
- Scris de Nicolae Cobzaru
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 6204
Încercările de găsire a tratamentului împotriva cancerului s-au cristalizat în ultimii ani sub forma unui vaccin. Pentru mai multe detalii despre ce reprezintă acest vaccin, felul în care funcţionează şi avantajele lui, am stat de vorbă cu profesor Marieta Costache.
- Detalii
- Scris de Rodrigo Calado şi Neal Young
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 9735
Telomerii au fost corelaţi cu prezenţa a numeroase boli de-a lungul anilor, dar care este mecanismul exact prin intermediul căruia scurtarea telomerilor conduce la apariţia unor boli este un subiect care continuă să fie dezbătut. Mai multe detalii, în continuare.
- Detalii
- Scris de Adrian Senciuc
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 26613
Virusurile sunt particule infecţioase cu dimensiuni foarte mici (virusul poliomielitei: 20nm, este cel mai mic, iar cel mai mare este virusul variolei: 300 nm). Au un singur acid nucleic, ADN sau ARN, care constituie genomul lor.
- Detalii
- Scris de Anne Trafton
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 6561
În natură, evoluţia are loc peste eoni: o succesiune de adaptări produc gradat noi trăsături şi specii. Dar evoluţia se poate produce rapid şi în laborator, la scară redusă. Această abordare poartă numele de „evoluţie dirijată”. Detalii, în continuare.
- Detalii
- Scris de Adrian Senciuc
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 14635
Evoluţia omului este relativ recentă; acesta a apărut într-o lume deja populată de alte forme de viaţă, printre care şi bacteriile. Acestea din urmă, ne-au colonizat, nu ne-au invadat, deoarece, erau apărute cu mult timp înaintea noastră.
- Detalii
- Scris de Anne Trafton
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 9762
Fiecare elev de liceu învaţă la biologie cum se exprimă genele: ADN-ul, păstrătorul informaţiei, este copiat în ARN, mesagerul, care transportă instrucţiunile necesare sintetizării proteinelor către ribozom, partea celulei în care sunt asamblate proteinele.
- Detalii
- Scris de Ed Yong
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 8150
Sec. XXI este dominat de ideea conservării energiei. Orientarea către clădiri, maşini şi stiluri de viaţă ecologice este şi la modă, şi necesară, dar în acelaşi timp ironică. Tendinţa de a consuma din ce în ce mai multă energie este adânc întipărită în istoria noastră.
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Concepte fundamentale din biologie
- Accesări: 109400
Organele de simţ sunt organe care recepţionează informaţii din mediul extern al organismului căruia îi aparţin, asigurând astfel integrarea în mediu. Aceste informaţii sunt folosite la elaborarea unor reacţii de răspuns ale organismului.
Pagina 1 din 3