Nu demult, o rudă mi-a spus că a muncit atât de intens în curte încât „a vomitat, la propriu”. Nu mi-a spus asta ca o informație despre sănătate sau ca un avertisment împotriva suprasolicitării. Era, ciudat, o laudă.
Cunoaștem genul acesta de situație. Elon Musk a afirmat odată că „nimeni n-a schimbat lumea lucrând 40 de ore pe săptămână”, aparent fără să observe că oameni de la Arhimede până la laureatul Nobel Alexander Fleming s-au descurcat foarte bine cu un program normal.
Dacă Musk a transformat supramunca într-un spectacol public (spunea chiar că dormea pe podeaua fabricii Tesla), biografiile fondatorului Microsoft, Bill Gates, ne oferiseră deja un prototip. Gates se întindea sub terminalul său ca un Buddha laic, așteptând nu iluminarea, ci codul executabil.
- Detalii
- de: Chris Fleming
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Glumesc. În fapt, nu știu dacă Dostoievski mergea 10 mii de pași pe zi, poate a făcut-o, dar m-a amuzat să găsesc menționată această recomandare într-una dintre cărțile lui.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Cu circa 100 de mii de ani în urmă, este posibil ca strămoșii indienilor de astăzi din regiunea Kerala să fi părăsit Cornul Africii, prin Yemen, ajungând într-un timp nedeterminat de-a lungul țărmului vestic al Indiei. Cum 3-4 mii de ani în urmă o altă populație, venind din zona centrală a Asiei, care-și spuneau „arieni” și care vorbeau ceva ce astăzi este cunoscut sub numele de sanscrită, se așezau în aceeași zonă sudică a Indiei.
Când au ajuns arienii în sud, acolo era o civilizație dezvoltată, denumită Harappa, după unul dintre orașele din zonă, unde în jurul anului 2.250 î.Hr. trăiau zeci de mii de oameni.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Articolul de mai jos este o sinteză a subiectului menționat în titlu, pe baza capitolului 8 din cartea „Caste: The Origins Of Our Discontents” (2020, netradusă în română), de Isabel Wilkerson. Cartea analizează sistemul de caste ascuns din SUA și îl compară cu sistemele din India și Germania nazistă și argumentează că un sistem de caste a influențat istoria și prezentul american, generând inegalități rasiale și sociale.
În imagine, August Landmesser, fost un muncitor la șantierul naval Blohm und Voss din Hamburg, Germania, faimos pentru apariția sa în fotografia de mai sus, în care refuză să execute salutul nazist la lansarea navei Horst Wessel a marinei naziste la 13 iunie 1936. Povestea sa poate fi citită aici.
O ședință decisivă în Berlin, 1934. Pe 5 iunie 1934, într-o perioadă în care regimul nazist încă își consolida puterea, 17 birocrați și juriști ai Reichului s-au reunit la Berlin pentru a dezbate viitorul legislativ al „statului arian”.
Nu discutau încă exterminări — acestea vor fi decise abia ani mai târziu, la conferința de la Wannsee. Scopul lor imediat era stabilirea cadrului legal al separării rasiale: cum să definească „evreul”, cum să interzică amestecul „rasial”, cum să transforme ideologia în lege.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Deși ideea de rasă este combătută astăzi, fiind numită în genere „un construct social”, este indiscutabil că migrația omului din Africa spre celelalte zone ale lumii și traiul în relativă izolare pentru perioade lungi a dus la apariția și consolidarea unor anumite trăsături care diferențiază vizual diverse populații de Homo sapiens.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
„Nu devii complet liber doar evitând să fii sclav; trebuie să eviți și să devii stăpân”, afirmă Nassim Taleb. Ce e rău în a fi stăpân?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Pentru strămoșii noștri, ratarea țintei era o chestiune de viață și de moarte.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
„Inginerii haosului”, de Giuliano da Empoli, este un eseu care dezvăluie mecanismele propagandei populiste în era digitală, explorând modul în care strategii sofisticate (spin-doctors, rețele sociale, dezinformare) sunt folosite pentru a modela opțiunile de vot și pentru a destabiliza democrațiile occidentale. Cartea analizează figuri-cheie precum Steve Bannon, Arthur J. Finkelstein, Milo Yiannopoulos, Gianroberto Casaleggio și strategii din contextul Brexitului ale administrațiilor Trump, Bolsonaro, Salvini etc., ilustrând un „populism digital” bazat pe manipularea opiniei publice.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
„Noi nu suntem o agenție de publicitate oarecare. Dacă vreți să vindeți Coca-Cola într-un cinema și vă adresați unei agenții tradiționale, știți ce vă vor spune?
O să vă spună să deschideți mai multe puncte de vânzare, să puneți un afiș la intrare, să plasați lângă casă o poză cu o tânără în costum de baie care bea Coca-Cola și să difuzați o reclamă în sălile de cinema, înainte de a începe filmul.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Cunoscutul gânditor Nassim Nicholas Taleb a ținut recent o prelegere în cadrul întâlnirii anuale a Institutului Ron Paul. Mai jos, principalele idei exprimate. Videoclipul cu prelegerea poate fi văzut integral pe platforma X (fostă Twitter) aici.
„Am șapte puncte. De ce șapte? Pentru că am citit prea multă istorie babiloniană în ultima vreme. (N. tr. Taleb face aici referire la faptul că în Babilon și în Orientul Apropiat antic, numărul 7 avea o puternică semnificație mistică și simbolică).
I. DE LA CONECTIVITATE LA TEHNOFEUDALISM
Primul punct este despre concentrare, o caracteristică distinctivă a lumii moderne, adesea legată de ceea ce am numit „problema lebedei negre”. Vedem acum efecte de tipul „câștigătorul ia totul” peste tot, care are drept cauză conectivitatea.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Are Borges un mic text, „Kenningar”, în care vorbește despre „mențiunile enigmatice” (sau „kenningar”) din poezia Islandei, apărute către anul 100. În fapt, este vorba despre metafore. Iată câteva exemple.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Filozoful american Drew M. Dalton încearcă să înțeleagă consecințele filozofice și existențiale ale științei, în special ale termodinamicii, ajungând la concluzia că înțelegerea „vechii filozofii”, conform căreia trebuie să trăim în acord cu natura, este greșită, căci natura este un fel de mare dezintegrator inexorabil; ce putem însă face este să ținem cont de ceea ce știm și să ne calibrăm viețile și acțiunile în consecință.
Iată mai jos principalele idei dintr-un articol recent al acestuia, denumit „Nature is evil” .
• Totul în univers mănâncă și este mâncat. Totul distruge și este distrus. Este datoria noastră morală să reacționăm împotriva universului.
• Realitatea nu este nici pe departe atât de binevoitoare. La fel ca tot ceea ce există – stele, microbi, petrol, delfini, umbre, praf și orașe – nu suntem nimic mai mult decât cupe sortite să se spargă la nesfârșit de-a lungul timpului, până nu va mai rămâne nimic de distrus. Aceasta este oroarea tăcută care structurează însăși existența.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Anne Frank în decembrie 1941. Wikimedia Commons
Anne Frank. Toată lumea îi cunoaște fotografia. Pentru unii, ea arată zâmbetul ștrengăresc al unei fetițe, „Miss Quack Quack”. Pentru alții, imaginea reprezintă un văl enigmatic de mister, asemănător cu Mona Lisa lui Leonardo da Vinci.
Milioane de oameni i-au citit jurnalul, au urmărit diverse adaptări pe scenă și pe ecran sau au vizitat expoziții dedicate poveștii ei. Mii de vizitatori se așază la coadă în fața casei din Amsterdam unde Anne a petrecut 760 de zile în anexa secretă, ascunzându-se de Gestapo și de colaboratorii olandezi.
- Detalii
- de: Jan Lanicek
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
În „Când nu mai înțelegem lumea”, Benjamin Labatut alege câteva episoade din istoria științei, la care, pornind de la date istorice cunoscute, adaugă și un pic de ficțiune pentru a da mai mult farmec povestirii. În esență, pune în pagină povestea câtorva descoperiri științifice fundamentale prin prezentarea detaliată a ce credea el că au fost în realitate oamenii de știință din spatele acestor descoperiri. Ce reiese cu violență din text este că mulți dintre cei care au schimbat lumea au avut personalități extreme, mistuiți de pasiunea pentru mister și esența ultimă a lumii.
Mai jos, un scurt extras din ultimul capitol al cărții, referitor la mecanica cuantică.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Într-o colecție de speech-uri, interviuri și scrisori, publicată online sub titlul „Make Something Wonderful”, pe 9 iunie 2005, Steve Jobs scrie către Steve Jobs rândurile de mai jos, care, cred, pot inspira pe mulți.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
