Priviți imaginea de mai sus, creată de neurologul Edward Adelson la MIT. Este una dintre iluziile optice extrem de simple, dar nu mai puțin uimitoare, care arată complexitatea sistemului vizual uman. Este una dintre iluziile optice de care nu ne săturăm în a ne mira, dat fiind că ce vedem nu corespunde realității și nu e nimic ce am putea face pentru a ne schimba percepția.

Priviți, așadar, pătratele A și B de pe tabla din imaginea de mai sus. Pătratele par a fi în mod clar diferite; pătratul A are, în mod evident, o nuanță mai închisă de gri decât pătratul B. Dar este doar o iluzie...

Dacă vă uitați la imaginea de mai jos, unde cele două pătrate, A și B, au fost conectate cu o bandă, observați că cele două pătrate au, în fapt, aceeași nuanță de gri. Desigur, puteți verifica asta și în alt mod, pur și simplu prin izolarea celor două pătrate (prin acoperirea restului tablei cu o foaie de hârtie, de exemplu).

Comentarii -


Liliacul roșu estic (Lasiurus borealis). Credit: wikipedia.org

Să lămurim întâi chestiunea vederii. Într-adevăr, există acestă expresie: „orb ca un liliac”, dar, ca în multe alte situații, este doar o expresie, nu o realitate. Liliecii nu sunt orbi. Cine a văzut un liliac a văzut că are ochi, iar ochii sunt chiar funcționali. Liliecii folosesc vederea atunci când interacționează între ei, pentru a se feri de prădători și pentru a se orienta în spațiu și a găsi hrană.

Cum a apărut această expresie? Greu de spus, dar probabil are legătură cu zborul acestora, ce pare haotic, specific unui animal care nu se orientează prea bine în zborul său rapid.

Comentarii -

1. Omul are 206 oase. Dar sunt și excepții (unii au 13 perechi de coaste, de exemplu). La naștere omul are peste 300, făcute din cartilaj; unele fuzionează ulterior.

2. În primul an de viață creștem cel mai mult. Atingem înălțimea de adult  și dimensiunea maximă a oaselor în jurul vârstei de 16 ani, cu diferențe între fete și băieți și chiar la același sex.

3. Pe timpul zilei ne scurtăm, pentru că sub efectul gravitației cartilagiul dintre vertebrele coloanei vertebrale se comprimă. Acesta își revine pe timpul nopții. Astronauții, în lipsa gravitației, ajung să se lungească cu până la 3%.

Comentarii -

Progresul științific depinde de capacitatea de a identifica întrebările esențiale. În ce privește nutriția și obezitatea, până de curând trei întrebări fundamentale au fost ignorate:
1. Care este caracteristica definitorie a obezității?
2. De ce ar consuma în mod obișnuit oamenii și animalele mai multe calorii decât pot „arde”?
3. De ce excesul de calorii se păstrează sub formă de „grăsime” și nu ca mușchi sau os?

Comentarii -

În urmă cu câteva săptămâni PBS a transmis un documentar despre caracatițe. În acest documentar este prezentat un scurt episod în care caracatița visează, schimbându-şi culoarea, în funcție de ce i se întâmplă în vis. Pe baza a ceea ce știm despre comportamentul caracatiței în natură, se poate specula pe marginea a ce visează caracatița! (vezi secvența cu caracatița visând mai jos).

Comentarii -

 

Corupţia este prezentă în toate societăţile umane. Chiar şi cele pe care le folosim ca exemple, precum Germania ori SUA, sunt zguduite din când în când de scandaluri de corupţie ce par desprinse din filme de Hollywood. Corupţia afectează calitatea vieţii, progresul economic, şansele de succes în societate şamd.

În România auzim frecvent de: doctorate plagiate, "specialişti" ce conduc instituţii pe baza unor diplome de studii false, oficiali de rang înalt din poliţie care ameninţă cu moartea jurnalişti pe Internet, permise de circulaţie eliberate pe şpagă, contracte publice oferite pe şpagă, influenţă politică pe bază de şpagă, mita în spitale şi în justiţie în ciuda unei salarizări mai mult decât decente a doctorilor şi judecătorilor, mita în şcoli, examene pe şpagă ori pe favoruri sexuale, semnături false pentru a candida la președinție, favoritism în numirea pe funcţii publice etc.

Comentarii -

 

Nu poţi să nu vorbeşti despre calorii dacă vorbeşti despre dietă. Spunem că "ardem calorii" atunci când practicăm diverse sporturi şi "limităm numărul de calorii" atunci când reducem cantitatea de mâncare ori schimbăm produsele pe care le mâncăm în mod tradiţional.

Caloriile sunt trecute pe pachetele în care se găsesc diverse produse alimentare. Dar ce sunt aceste calorii? Cum le numărăm? Cât de precisă este calcularea lor?

Comentarii -


Uraganul Dorian

Sunt necesare date de pe tot globul, de pe uscat şi apă, pentru a produce prognoze meteo precise. Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), formată din 187 de state și 6 teritorii, coordonează activitatea ştiinţifică legată de vreme și climă.

Comentarii -

Aceasta este genul de întrebare la care nu poţi răspunde altfel decât spunând: depinde. Pentru că depinde de mai mulţi factori. Depinde de mediul în care te afli, de pildă, pentru că dacă te afli într-un mediu care favorizează eliminarea de apă, precum o zi călduroasă de vară, direct sub razele Soarelui, atunci deshidratarea are loc rapid. Depinde de cât să sănătos eşti, pentru că într-un fel rezişti dacă eşti sănătos tun, altfel dacă ai o boală cronică, ce favorizează, printre altele, transpiraţia. Depinde de cât de mult şi cât de intens te mişti, pentru că una e să stai nemişcat, alta e să efectuezi o muncă fizică istovitoare.

Dar dincolo de "depinde", sunt şi câteva date care vă pot orienta cu privire la cât de repede pierzi apă şi care este limita critică în ce priveşte deshidratarea.

Comentarii -

PIB-ul întregii planete a crescut cu 6,9% în 2018, de la 80,2 trilioane de dolari în 2017 la 85,8 trilioane de dolari. Aproape jumătate din această creștere a venit de la cele mai mari două economii ale lumii: Statele Unite, cu 20,5 trilioane de dolari (cu 5,4% mai mare față de 2017) și China, cu 13,6 trilioane de dolari (în creștere cu 10%). Nu, România nu este în acest grafic.


Clic pe imagine pentru o rezoluţie superioară. credit: howmuch.net

Comentarii -


Credit: NIAID

Virusurile sunt cunoscute mai ales pentru natura lor agresivă și infecțioasă. Este adevărat, majoritatea virusurilor provoacă boli, care variază de la o răceală ușoară până la afecțiuni grave, precum sindromul respirator acut sever (SARS). Virusurile invadează celula gazdă, preluând controlul mecanismului celular, generând noi particule virale, care vor continua să infecteze mai multe celule, producând boli.

Dar nu toate virusurile sunt nocive. Unele virusuri pot ucide bacterii, în timp ce altele pot lupta împotriva unor virusuri mai periculoase. Așadar, avem mai multe virusuri protectoare în corpul nostru.

Comentarii -

Animalele nu au nevoie de pașapoarte sau vize și nu le pasă de granițele țărilor, iar acest lucru este ilustrat în mod clar de animaţia din videoclipul de mai jos. Puteţi vedea traseele migrației a circa 150 de specii de animale, pe baza datelor de urmărire colectate (şi puse la dispoziţie) de peste 11.000 de cercetători din întreaga lume.

Liniile roz urmăresc mișcarea animalelor care acoperă cel puțin 500 de kilometri pe o direcție, timp de cel puțin 45 de zile, combinând aproximativ 8.000 de trasee, pe o perioadă de aproximativ 10 ani. Puteți vedea trasee care se întind din Africa până în Turcia, apoi până în Europa, precum și din Canada până în Statele Unite și invers.

Comentarii -

 

Suntem în mod clar în era digitală, era informaţiei. Economiile lumii nu mai sunt caracterizate doar de produsele fizice pe care le creează. Dimpotrivă, cele mai mari companii ale lumii nu produc mai nimic "fizic", produsul de bază fiind "informaţia digitală".

Economia digitală depinde în mod fundamental de criptografie. Sunt deja în proces de dezvoltare metode de criptografie cuantică, care să ducă criptografia la nivelul următor.

Suntem în era informaţiei, dar încă în era informaţiei clasice. E nevoie să construim următoarea generaţie de protocoale criptografice, de computere cuantice distribuite, să obţinem noi niveluri de sincronizare a ceasurilor atomice şi precizie extremă în telescoapele interferometrice - pentru a ne muta într-adevăr în era informaţiei cuantice.

Comentarii -

Între inteligenţa artificială şi inteligenţa umană există diferenţe structurale. Ceea ce numim azi "inteligenţă artificială" se referă la reţele neuronale. O reţea neuronală este un algoritm care imită anumite funcţii ale creierului uman. Reţeaua neuronală conţine "neuroni" virtuali care sunt aranjaţi în straturi conectate unele la altele. Aceşti neuroni virtuali transmit informaţii de la unii la alţii şi execută calcule, asemănător neuronilor umani.

Într-o reţea neuronală, neuronii au numere asociate; de regulă au valori între 0 şi 1. Conexiunile dintre neuroni au, de asemenea, valori asociate, numite "greutăţi". Aceste "greutăţi" spun cât de importantă este informaţia unui strat pentru un alt strat.

Ceea ce o reţea neuronală rezolvă, în fapt, este o problemă de optimizare. Iar această optimizare se bazează pe propagarea înapoi, adică atunci când un rezultat nu este bun, se merge înapoi, se schimbă "greutatea" neuronilor şi conexiunilor şi se obţine un rezultat diferit. În felul ăsta reţeaua "învaţă" din greşeli. Această plasticitate a reţelei virtuale vrea să simuleze plasticitatea creierului real.

Comentarii -

Tehnologia 5G este însoțită de multiple discuții, pro și contra, pe măsură ce aceasta a început să fie implementată în diverse părți ale lumii. Pe de-o parte, se promite o creștere semnificativă a cantității de date și utilizări interesante, cum ar fi pe mașinile autonome, dar pe de altă parte există o opoziție la noua tehnologie, ca urmare a îngrijorării generate de posibilele efecte pe care le-ar putea avea asupra sănătății umane.

Dar dovezile științifice pe care le avem ne asigură că nu există niciun motiv de îngrijorare. Frecvențele radio utilizate în tehnologia 5G sunt cu mult sub limitele cunoscute că ar putea produce daune.

Comentarii -

În mare parte din secolul trecut, psihologii, experții în criminalitate și alții au căutat în zadar un detector de minciuni infailibil. Unii au crezut că l-au descoperit în poligraf. Poate surprinzător pentru mulţi, poligraful, care este dispozitiv pentru înregistrarea parametrilor vitali ai organismului - puls, tensiune arterială, temperatură, frecvenţa respiratorie -  a fost proiectat ca echipament medical, pentru a ajuta la diagnosticarea anomaliilor cardiace și a monitoriza pacienții pe timpul intervenției chirurgicale.

Trecerea de la un dispozitiv medical la un dispozitiv folosit în interogatorii este interesantă. Cercetătorii încercau să stabilească o legătură între emoţii şi parametrii vitali de mai multă vreme. În 1858 psihologul francez Étienne-Jules Marey înregistra reacţiile organice la factori de stres.

Comentarii -

 

Răspunsul la această întrebare ar putea fi unul surprinzător de scurt: acreția. Acreția este procesul prin care gravitația face ca materia dintr-un nor de gaz, de praf sau, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori, din ambele, să colapseze. Înainte de a ne imagina ce se petrece cu un nor uriaș de gaz în momentul în care începe să colapseze, ar trebui să înțelegem ce se întâmplă când două aglomerări de gaz se ciocnesc una de alta.

Comentarii -

 

Biologii au descoperit până în prezent peste 2.500 de varietăţi de ţânţari. Cea mai veche fosilă de ţânţar are circa 80 de milioane de ani, găsită într-o bucată de chihlimbar. Ţânţarii sunt foarte enervanţi pentru oameni, iar uneori chiar letali (prin bolile pe care le transmit, precum malaria, febra galbenă, febra dengue etc.); se apreciază că în jur de 1 milion de oameni mor anual ca urmare a unei boli care a fost contactată în urma muşcăturii de ţânţar.  

Dar cum ne detectează ţânţarii? Cum ştiu ei de unde să ne muşte?

Iată "detectorii" folosiţi de ţânţari pentru a ne repera şi, finalmente, a ne muşca (ceea ce pentru ei reprezintă, în fapt, hrană). E de precizat că doar ţânţarii-femelă muşcă; acestea au nevoie de proteinele din sânge pentru dezvoltarea ouălor pe care le poartă.

Comentarii -

 

Europenii din secolul al XV-lea au descoperit un "medicamente minune", cunoscut sub numele de "mumia", care era creat din carne umană mumificată şi despre care se credea că vindecă: epilepsia, hemoragiile, greaţa şamd. Dar cât de răspândit a fost canibalismul şi care sunt culturile care l-au practicat?

Comentarii -

Rezultatul din titlul acestui articol este, fără îndoială, corect! Nu e nimic necurat la mijloc. Iată de ce calculul este corect. Desigur, prima operaţie pe care trebuie s-o efectuăm este împărţirea: 220:2=110. Ulterior efectuăm scăderea: 230-110=120. Dacă efectuăm întâi scăderea (230-220=10) şi apoi împărţirea (10:2), obţinem 5, dar ordinea operaţiilor este greşită. Şi, totuşi, am spus că e corect: 230 - 220 : 2 = 5! Şi încă susţinem asta! Care-i misterul?

Comentarii -

Să zicem că te afli într-un concurs televizat și ți se oferă posibilitatea alegerii dintre trei uși. În spatele unei uși se află un automobil; în spatele celorlalte două uşi se află capre. Desigur, îţi doreşti să câştigi maşina. Alegi o ușă, să zicem uşa nr. 1. Gazda concursului, care știe ce se află în spatele ușilor, nu te lasă să vezi ce este în spatele uşii pe care ai ales-o şi deschide încă o ușă, să zicem uşa nr. 3, în spatele căreia vezi că este o capră. Apoi gazda îţi oferă şansa să-ţi schimbi opţiunea, dar, desigur, fără a te uita la ce e în spatele uşii pe care ai ales-o, ştiind deja că în spatele uşii nr. 3 este o capră.

Întrebarea pentru tine e următoarea: este în avantajul tău să-ţi schimbi opţiunea? Cresc şansele de a câştiga maşina dacă alegi uşa nr. 2?

Gândeşte-te un pic, decide-te dacă este util să-ţi schimbi opţiunea, apoi citeşte restul articolului.

Comentarii -

Conform unui studiu realizat de către cercetători francezi de la Ecole Polytechnique, publicat în Physical Review Letters, în timpul furtunilor, există o viteză critică a vântului, de circa 42 m/s, la care trunchiurile copacilor se rup, indiferent de grosime, vârstă ori specie. Până acum, deşi se cunoştea că în condiţii de vânt trunchiurile copacilor se rup în anumite zone, nu era clar dacă ruperea este corelată cu o anumită viteză a vântului.

Comentarii -

Aţi auzit probabil expresia "suntem făcuţi din praf de stele", însemnând că parte din atomii care ne constituie organismul, atomii mai grei,  au fost creaţi cu certitudine în procese ce au avut loc în stele. Atomii au diverse origini, iar acest articol arată şi explică originea atomilor din tabelul periodic al elementelor. După cum puteţi vedea din imagine, mulţi atomi au origini multiple, sunt generaţi în procese diferite.

Comentarii -


Prin construirea unei versiuni proprii de difuzor audio, aflăm despre forme de undă și despre fizica sunetului.
credit: mtmmonline/pixabay.com, CC0 

Oamenii au făcut muzică încă din timpuri preistorice: de la bătăile ritmice executate de strămoșii noștri cu ajutorul bastoanelor sau al pietrelor, până la crearea simfoniilor complexe din ultimele secole. Astăzi putem asculta muzică oricând și oriunde, şi aceasta grație difuzoarelor din smartphone-uri sau din player-ele MP3. Dar câţi înțeleg cum funcționează difuzoarele?

Articolul de faţă descrie funcţionarea unui difuzor audio şi oferă instrucţiuni privind construirea unui difuzor folosind materiale simple.

Comentarii -


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!