Ai nevoie de 4 tipuri de atom pentru a forma 96 % din corpul uman: oxigen, carbon, hidrogen și azot. Dacă nici asta nu e spectaculos, ce este?

Când o femeie decidea soarta unei bune părți a lumii...

Logo-ul Scientia.ro

 

Logo Scientia

Dacă două sau mai multe sisteme sunt puse împreună, o parte a energiei celui mai cald va fi transferată către cel mai rece până când ambele vor ajunge la aceeaşi temperatură (adică până se ajunge la echilibru termic).

Dacă aduni 10 mere cu 10 mere obții, desigur, 20 de mere. Dar dacă pui împreună o cană de apă cu temperatura de 10 °C cu o cană cu apă cu temperatura de 10 °C, nu obții apă cu temperatura de 20 °C. Asta pentru că temperatura este măsura energiei medii a particulelor apei, iar mediile nu se adună cum se adună merele.

Știu... Ce întrebare mai e și asta, nu? Acum câteva zile am scris despre „De ce apa nu are niciun gust”, iar acum despre locul creierului în organism. Unde-ar putea să fie creierul dacă nu în cap, nu? Că doar nu e doar cazul nostru; și câinii, și maimuțele, chiar și rațele au creierul tot în cap.

Dar de ce? De ce să nu fie creierul în stomac de exemplu, ascuns în aceeași carcasă de os cum este și în cap. Nu era mai bine protejat acolo? Era. Și atunci?

Frederic al II-lea (1712 - 1786), devenit cunoscut sub numele de Frederic cel Mare (Friedrich der Große), a fost rege al Prusiei între 1740 și 1786. Și, printre altele, gândindu-se că va evita perioade de foamete și fluctuațiile prețurilor alimentelor, a vrut ca populația să cultive cartofi, plantă descoperită în Peru de spanioli pe la 1530 și cultivată ulterior, în primă fază, în Spania și în Italia.

Dar a apărut o problemă: țăranii nu voiau să cultive cartofi. De ce? Mai multe motive. Întâi de toate, cartofii nu erau menționați în Biblie. Faptul că nu avea cum să știe Dzeul din Orientul Mijlociu ce plante creșteau prin America de Sud pe când se scria Biblia nu era un răspuns, desigur. Apoi mai era problema indicată în mod clar de câini. Câinii nu voiau să mănânce cartofi. Ori dacă nici câinii nu mâncau cartofii, de ce ar fi mâncat oamenii?

Conceptul nu vine, la origine, de la Charles Darwin, ci de la un alt biolog faimos (dar și filozof și sociolog), Herbert Spencer; dar Spencer a fost inspirat de Darwin, care în cartea „Originea speciilor” folosise conceptul de „selecție naturală”. Spencer chiar l-a contactat pe Darwin, propunându-i să adopte terminologia creată de el, adică „supraviețuirea celui mai adaptat” ori „supraviețuirea celor mai apți”, cum apare în traducerea românească a „Originii speciilor”. Darwin a fost de acord și a inclus-o într-o ediție ulterioară a lucrării sale. După cum puteți vedea mai  jos, Darwin a introdus o echivalență  (sau) între cele două concepte: „selecție naturală” și „supraviețuirea celor mai apți”.

Pentru o lungă perioadă de timp, apendicele uman a fost considerat o rămășiță inutilă a unei părți a tractului digestiv, care a avut, poate, vreun rol, în cazul strămoșilor noștri îndepărtați. Pe de altă parte, putem elimina apendicele și nu observăm niciun fel de efecte negative imediate.

Socrate a început practic filosofia occidentală, fiind enervant și chestionând pe toată lumea cu privire la motivul pentru care cred ceea ce cred. Nimeni nu-i putea răspunde foarte bine, așa că au trebuit să inventeze filozofia doar pentru a-l face să tacă. Cea mai notabilă realizare a sa este probabil faptul că el a fost prima persoană care și-a dat seama cum să se simtă superior fără să știe mare lucru.


Proxima Centauri, stea aflată la 4,2 ani-lumină distanță, nu a fost întotdeauna cea mai apropiată stea de noi. O pitică roșie, steaua lui Scholz, mai mare de 10 ori decât Jupiter, s-a aflat la doar 0,82 ani-lumină de noi în urmă cu 70 de mii de ani, pe când omul abia se pregătea să părăsească Africa, pentru a ocupa în timp toată planeta. Acum această stea se află la circa 22 de ani-lumină.


Dalai Lama, citind pe timpul micului dejun

Dalai Lama este, în fapt, un titlu acordat de poporul tibetan celui mai important lider spiritual al școlii „Pălăria Galbenă” a budismului tibetan, cea mai nouă dintre școlile clasice ale budismului tibetan. Al 14-lea și actual Dalai Lama este Tenzin Gyatso, care trăiește ca refugiat în India.


Iată care este rutina zilnică a lui Dalai Lama:

Într-un sat din Munții Apuseni s-a ajuns la situație interesantă. Există doar cinci case, fiecare de o culoare diferită. În fiecare casă locuiește o singură persoană, de origine diferită (avându-și originea în regiuni istorice românești diferite). Cei cinci beau fiecare un tip diferit de băutură, fumează un tip diferit de țigări și au un animal de companie diferit de ceilalți.

Să ne imaginăm următoarea situație: în acest an întreaga populație a României face o serie de teste medicale obligatorii. Unul dintre aceste teste este pentru o boală rară numită „desidiam recesseras”.

Doctorii știu că această boală este prezentă la un pacient din 1.000. Testul care se aplică pentru detectarea bolii are o precizie de 98% de detectare a acesteia.

În imaginea de mai sus avem o serie de numere, aranjate după o anumit logică. Ce număr ar trebui să înlocuiască semnul întrebării?

În imaginea de mai jos aveți o serie de numere, cu un semn de întrebare. Identificând logica în care a fost construită seria de numere, stabiliți cu ce număr trebuie înlocuit semnul întrebării.

Cum împărțiți poligonul din imaginea de mai sus (hexagonul galben) în două figuri identice (cu aria egală, dar și cu forma identică)?

Avem un dreptunghi cu laturile de 17 și 26 de centimetri. În interiorul acestui dreptunghi sunt plasate șapte pătrate, așa cum se poate observa în imaginea de mai sus.

Care este aria pătratului? Cum ați aflat?

În cele două serii de numere din imagine unul din seria de sus ar trebui în fapt să fie în seria de jos, iar unul din seria de jos ar trebui să fie în cea de sus.

Care sunt numerele ce trebuie schimbate? De ce?

În imaginea de mai sus puteți vedea mai multe serii de numere. Setul de numere din stânga-sus are o anumită relație cu setul de numere din stânga-jos.

Ce set de numere din cele șase de mai jos ar trebui să înlocuiască semnele de întrebare? Care este relația dintre setul de sus și cel de jos?

În seria de șase numere de mai jos, unul nu se potrivește.
Identificați logica în care au fost construite acestea și identificați care număr nu se potrivește cu aceasta. Desigur, o explicație pentru alegerea făcută este binevenită.

În imaginea de mai jos aveți o serie de numere, cu două semne de întrebare. Identificând logica în care a fost construită seria de numere, identificați cele două numere reprezentate cu semnul întrebării și descrieți raționamentul folosit.

Completați pătratele galbene cu numere mai mici decât 10, urmărind să obțineți rezultate corecte atât pe linii, cât și pe coloane.
 
 

 



SUSȚINE SCIENTIA!
Donează
prin PayPal


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro