Ce e cu „briza mării”? Da, e la mare, vorbim adesea despre ea, dar de ce se formează? Nu avem acest flux al maselor de aer și-n Capitală. V-ați întrebat asta vreodată? Probabil că nu. A venit timpul 😀

 

Suntem toți consumatori. Iar o industrie uriașă, cea care vinde, orice, vrea să știe cât mai multe despre noi, cum ne comportăm în calitate de cumpărători. Comportamentul consumatorului este un domeniu de confluență al mai multor discipline: psihologie, sociologie, marketing sau economie comportamentală. Recent, tehnologia modernă și progresele din neuroștiințe vin să completeze ceea ce știm despre consumatori.

Creierul uman este construit cu o sensibilitate foarte mare la evenimentele neplăcute; nu la fel stau lucrurile când vine vorba despre evenimente pozitive. În plus, stimulii negativi sunt stocați mai rapid în memoria de lungă durată decât cei pozitivi.

Cine are mai mult de 30 de ani și nu știe ce este durerea de spate? Durerile de spate ajung atât de severe, că mulți trebuie să stea la pat zile în șir, până-și revin cât de cât. Care este cauza? Și ce se poate face?

Acesta e un articol pentru aceia dintre noi terorizați de bunul-simț. Cine nu are în echiparea proprie niște idei-forță sau cogniții/credințe de esență? Ele intră la narațiunea despre sine. Potrivit acesteia, cineva ar putea să creadă, spre exemplu, că e o persoană isteață foc. Ba chiar, și e o diferență, nu doar să creadă, ci să fie identificată cu această convingere (she has a core belief, m-ar englezi un cognitivist de la uzina cognitivă de terapeuți).

Două lucruri ar trebui predate în școli într-un mod cât mai explicit, pentru că acestea sunt responsabile în cea mai mare măsură de sănătatea noastră: alimentația și exercițiul fizic. Ambele sunt privite de mulți ca mofturi, dar sunt fundamentale în menținerea unui organism sănătos și pentru asigurarea unei bune calități a vieții.

Cum să mănânci corect și cum să-ți asiguri o bună formă fizică - reprezintă mistere pentru cei mai mulți dintre noi. Și nu ar trebui să fie așa.

 

• Este foarte posibil ca întrebări de care credem că nu au răspuns să-și aibă totuși răspunsul prin vreo lucrare publicată într-un colț al Internetului. Noi, ca umanitate, nu știm ce știm, pentru că nu e nimeni care să urmărească (și indexeze) tot ce se publică în domeniul cunoașterii. Articolele științifice publicate doar pe arXiv sunt în jur de 200 de mii, dar sunt multe alte surse, precum articole în alte publicații, teze de doctorat șamd.
Soluția? Computerele, inteligența artificială, care să „citească” tot ce se publică și să creeze un fel de super-bază-de-date. Dar deocamdată nu este posibil, pentru că IA nu înțelege conceptele și relațiile dintre ele (link).

Recorder: „Cu una dintre cele mai mici rate de vaccinare din UE, cu restricții puține și nerespectate, România a ajuns pe primul loc în Europa și pe locul trei în lume la rata de mortalitate COVID.

Statisticile arată înfiorător, dar imaginile din spitale sunt și mai dure. Am stat o seară întreagă la camera de gardă a Spitalului Universitar din București pentru a arăta realitatea din spatele cifrelor.

Eșecul e vizibil în privirile speriate ale bolnavilor, unii dintre ei așezați pe scaune, cu tubul de oxigen la picioare, e vizibil în deznădejdea și în epuizarea cadrelor medicale, în tăcerea sacilor negri, cu fermoar, care sunt cărați în neștire pe holuri.”


În principiu, suntem siguri de amintirile noastre. Dacă nu ne bazăm pe ele, atunci pe ce? Unii chiar au tendința să creadă că amintirile sunt stocate în creier într-un mod similar celui în care datele sunt depozitate pe un computer (metafora creierului privit ca un computer). Dar lucrurile nu stau așa. În fapt, știm puține despre cum se formează și se păstrează amintirile.

Al Doilea Război Mondial. Manhattan, SUA. Grupul de cercetare statistică - un program secret prin care statisticieni americani contribuiau la efortul de război. Cu ajutorul ecuațiilor.

Militarii își doreau, printre altele, ca avioanele americane să nu fie doborâte de inamic ori să fie lovite cât mai puține. Au prezentat o serie de date cu privire la distribuția găurilor de gloanțe grupului de statisticieni pornind de la ce observaseră la avioanele întoarse din misiuni:

Adevărul este că mașinile au evoluat (avem astăzi mașini electrice, pe hidrogen și pe energie solară), dar cauciucurile nu prea mult de la apariția automobilului. Avem telefoane care se pot îndoi și sta în apă fără să se strice, dar nu avem cauciucuri care să reziste unui cui de pe stradă.

Michelin și General Motors promit, împreună, să aducă o anvelopă fără aer pe piață în 2024. Prototipul se numește „Uptis” (Unique Puncture-proof Tire System) și este făcut dintr-o jantă de aluminiu și plastic ranforsat cu fibră de sticlă (GFRP).

Compoziția chimică și valoarea nutritivă a pâinii:


Stea neutronică (reprezentare artist)

Stelele neutronice reprezintă unele dintre cele mai stranii obiecte cosmice, poate cu excepția găurilor negre. Au o magnetosferă cu cele mai puternice câmpuri magnetice din univers, formată din electroni și pozitroni, o atmosferă de cel mult un metru alcătuită dintr-o plasmă de nuclee de hidrogen și heliu  și o gravitație de 100 de miliarde de ori mai puternică decât cea de pe Terra. Iar dacă prin zonă se găsește o stea, steaua neutronică va începe să o „devoreze”, acumulând masă și devenind, poate, o gaură neagră. Dar lucrurile sunt mult mai complicate și mai bizare...


Punctul Lagrange numărul 2

Punctele Lagrange, denumite astfel după matematicianul și astronomul italian Joseph-Louis Lagrange, sunt locuri de echilibru gravitațional din sistemul solar. Obiectele care sunt plasate în aceste locații tind să stea acolo, pentru că forțele sunt în echilibru. Cu alte cuvinte, punctele Lagrange sunt locații din sistemul solar unde obiectele pot orbita Soarele la aceeași viteză ca o planetă, stând în același loc în raport cu ambele corpuri cerești (Soare și planetă). Telescopul James Webb Space, de exemplu, va orbita Soarele din punctul Lagrange numărul 2.

• Coincidențele au misterul și farmecul lor. Iată una din lumea științei: faimosul fizician Stephen Hawking s-a născut la exact 300 de ani de la moartea fondatorului științei moderne, Galileo Galilei. Și cum asta nu era suficient, a murit la exact 139 de ani de la nașterea lui Albert Einstein, cel mai mare și mai faimos om de știință din istorie.

 

Programele de antrenament pot fi proiectate pentru a asigura anumite beneficii de sănătate ori pentru a îmbunătăți pregătirea fizică pentru anumite sporturi. Indiferent de scopul urmărit, există o serie de principii de antrenament care trebuie cunoscute și adoptate.

 

Acest articol a fost generat de o întrebare (cea din titlul acestui articol) de pe Twitter. M-am gândit un pic la subiect, dar cum au ieșit mai multe cuvinte decât îți permite Twitter-ul să pui într-un număr rezonabil de mesaje, am zis că e mai bine să le adun într-un articol.

Întrebarea reflectă „înțelepciunea populară” și are, prin urmare, un nivel de imprecizie destul de ridicat, pentru că nu este clar la ce se referă „inteligența”. Dar acesta este meritul „înțelepciunii populare”, nu? Și anume faptul că încapsulează în cuvinte puține o experiență îndelungată a multora. Sigur, înțelepciunea populară nu trebuie să fie mereu „corectă”, dar trebuie să fi pornit de la ceva real :)

Ai o întrebare din orice domeniu al cunoașterii?

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a aprobat miercuri primul vaccin împotriva malariei. Acesta este numit Mosquirix și este produs de compania britanică GlaxoSmithKline.

Vaccinul a fost deja administrat unui număr de 2,3 milioane de copii din Ghana, Kenya și Malawi într-un studiu clinic pilot coordonat de OMS. Malaria este o boală care se manifestă în special în Africa (94 % din cazuri), care a ucis circa 275 de mii de copii de până la 5 ani doar în 2019.

 

Priviți cele două obiecte de mai sus (în fapt e un obiect fotografiat din unghiuri diferite). Nu este nicio iluzie optică: cele două structuri denumite în engleză „tensegrity” sunt în echilibru, deși componentele dure, bucățile de lemn, nu se ating unele de altele, fiind conectate prin intermediul unor lanțuri și a unui arc (care putea fi, de asemenea, un lanț). Pare că sfidează gravitația, la prima vedere... Cum poate funcționa o asemenea structură?

Progresele prezentate public privind obținerea energiei prin fuziune nucleară sunt false, promovate de cercetători de primă mână (interesați).

Cel mai important proiect de cercetare privind producerea energiei prin intermediul fuziunii nucleare, încă în construcție, este ITER (International Thermonuclear Experimental Reactor), situat în Franța. Informațiile din presă și reviste de specialitate sunt optimiste (conform cărora în 2025 ITER ar produce de 10 ori mai multă energie decât consumă, producând 500 MW, consumând 50 MW), dar înșelătoare. Un joc (interesat) cu termenii folosiți ascunde adevărul: reactoarele de astăzi sunt departe de a fi eficiente (adică să producă mai multă energie decât consumă). Iată cum e posibil așa ceva...

 

Ceremonia de decernare a Premiul Nobel pentru fizică în anul 2021 a avut loc pe 05.10.2021, ora 12.45 (ora României) și a putut fi urmărită în direct pe YouTube și pe site-ul nostru. Momentul anunțării câștigătorilor a fost urmărit online de circa 17 mii de persoane.

Premiul Nobel pentru fizică în anul 2021 a fost acordat, pe de-o parte (jumătate din premiu), lui Syukoro Manabe  (Universitatea Princeton, SUA) și lui Klaus Hasselmann (Institutul Max Planck pentru Meteorologie, Hamburg, Germany), pentru „modelarea fizică a climatului Terrei, cuantificarea variabilității și prezicerea corectă a încălzirii globale”, iar pe de altă parte lui Giorgio Parisi (Universitatea Sapienza, Roma, Italia), pentru „descoperirea interconexiunilor dintre dezordine și fluctuații în sistemele fizice de la nivel atomic la cel planetar”. Una peste alta, premiul Nobel din acest an recunoaște progresele în înțelegerea sistemelor complexe.

Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină în 2021 a fost acordat ieri lui David Julius și lui Ardem Patapoutian, ambii din SUA, cercetători care au descoperit în mod independent mecanismele prin care simțim căldura, frigul, pe de-o parte, și atingerea și mișcările propriul corp, pe de alta. Într-un limbaj mai tehnic, cei doi au descoperit „transductorii mecanici și termici”.  Pe lângă gloria asigurată de premiu, cei doi vor primi și un premiu în bani; în 2020 valoarea premiului a fost 968,000 €, sumă pe care cei doi o vor împărți.

David Julius a folosit un ingredient al ardeiului iute numit capsaicină pentru a identifica celulele nervoase care reacționează la temperaturi mari. În schimb, Ardem Patapoutian a condus o echipă de cercetători care a identificat un receptor care reacționează la presiune, atingere și poziționarea părților organismului. 

Atunci când se ciocnesc ioni de plumb sau de aur, pe lângă interacțiuni ale quarcurilor au loc și ciocniri de fotoni. Studiul acestor ciocniri de fotoni poate oferi informații utile despre fenomenele care au loc, existând speranțe că datele obținute ne-ar putea furniza indicii ale unei fizici dincolo de modelul standard al particulelor fundamentale.

Inteligența artificială (IA) poate depăși omul într-o plajă largă de problematici, dar și-a dovedit multiple limite, uneori letale. Răspândirea IA ne obligă să știm mai multe despre această tehnologie, căci are un impact direct asupra vieții noastre. Iată șapte moduri în care eșuează.

Dacă viața a apărut pe Terra, atunci trebuie să fi apărut și pe alte planete, cu condiții similare. Dar cum am comunica noi cu extratereștrii dacă i-am întâlni? Să nu uităm că nu putem comunica nici cu specii inteligente de pe Terra, pe care le studiem de zeci de ani, cum ar fi maimuțele superioare ori delfinii.

 

• Nu ai cum ști, dar este posibil ca într-un târâm pre-viață să fi fost întrebat, înainte să te întrupezi în cel care te-ai fost la naștere: „Prietene, ai șansa unică să trăiești o viață pe Pământ. Nu-ți pot spune cum va fi viața ta, rea sau bună. Dacă spui „da”, te vei naște și vei trăi, dar nu vei ști că am avut această discuție. Ce alegi? Te bagi sau nu?”? Ce ai alege? Probabil că ai spune „sigur!”. De ce nu? Ar părea amuzant. E ca și când ți-ai da acordul pentru a fi un actor într-o piesă de teatru, în care-ți joci propriul rol.

 


Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează prin PayPal ori Patron


Contact | T&C | © 2021 Scientia.ro