O nou studiu afirmă că găurile negre masive s-au format din materie întunecată
Reprezentare grafică a unui sistem binar de găuri negre. credit: NASA / ESA / G. Bacon, STScI.
Existența găurilor negre supermasive în centrul multor galaxii este încă un mister; cum au luat naștere acești monștri cu mase atât de mari? O nouă ipoteză avansează ideea conform căreia la originea acestor găuri negre ar fi materia întunecată, care, în universul timpuriu, ar fi ajuns la densități care au avut drept consecință un colaps gravitațional ce a dus la formarea găurilor negre.
Ce ne spun filmele despre noi, plus alte gânduri în prag de primăvară
• Filmele, oricât de „nereale” ar fi ele, vorbesc despre natura umană: privim cu detașare la mii de oameni „murind”, fără vreun regret ori vreo minimă tristețe, dar suferim pentru „favorit”. Și-n viață ne comportăm la fel, iar cele mai mai importante acțiuni umanitare nu s-au născut din milă ori responsabilitate civică, ci ca rezultat al unui act birocratic.
Uimitoare tehnici de vânătoare ale „balenei ucigașe” (orca) [video]
Orca (Orcinus orca) face parte din familia delfinilor și este cu certitudine un animal inteligent. Poate atinge 10 metri lungime și o greutate de circa 7 tone. Principala sursă de hrană o constituie bancurile de pești (hering, scrumbie, somon, ton), dar și cefalopode (sepii, calmari) sau, mai rar, mamifere marine: delfini, foci și vidre de mare. Orcile călătoresc deseori în grupuri mici, ies la suprafață pentru a cerceta zonele și comunică cu ajutorul sunetelor.
În cele două videoclipuri de mai jos puteți vedea două tehnici uimitoare de vânătoare ale orcilor:
1. folosind mareea în avantajul lor (depășind obstacole naturale);
2. acționând grup pentru a crea valuri care aruncă prada de pe bucăți de gheață plutitoare în apă.
Trei probleme de gândire la care 83% dintre noi greşesc cel puţin un răspuns
Iată trei întrebări la care trebuie să găsiţi răspunsul corect.
1) Un baston şi o minge costă 1,10 lei în total. Bastonul costă cu 1 leu mai mult decât mingea. Cât costă mingea?
2) Dacă cinci maşini produc 5 jucării în 5 minute, de cât timp au nevoie 100 de maşini pentru a produce 100 de jucării?
3) Petalele de nufăr acoperă o parte din suprafaţa unui lac. Suprafaţa acoperită de petale se dublează cu fiecare zi. Dacă este nevoie de 48 de zile pentru ca petalele de nufăr să acopere întreaga suprafaţă a lacului, de cât zile este nevoie pentru acoperirea a jumătate din suprafaţa lacului?
Scrie pe o bucată de hârtie rezultatele ori fii sigur că le ţii minte, apoi continuă articolul.
Pulsarii, instrumente pentru detectarea undelor gravitaționale cu lungimi de undă extreme
Pulsarul Crabului
Unde gravitaționale cu lungimi de undă foarte mari pot afecta modul în care măsurăm radiația emisă de pulsari. Cercetătorii de la NANOGrav susțin că ar fi măsurat semnale în acest sens. Teoreticienii cred că ar putea proveni de la corzi cosmice sau găuri negre primordiale.
(Cele mai bune) maxime și reflecții de La Rochefoucauld (însoțite de comentarii)
1. Ducele de La Rochefoucauld s-a născut la Paris pe 15 decembrie 1613 și a murit pe 17 martie 1680. Prima ediție a Maximelor este datată - 1665. După cum veți observa, aceste maxime reprezintă rafinate observații asupra naturii umane, valabile, desigur, și azi, cum au fost și acum 350 de ani. Am selectat (și comentat) 25 dintre aceste maxime.
2. Virtuțile noastre nu sunt, de cele mai multe ori, decât niște vicii deghizate.
De ce au rețelele de socializare succes, plus alte gânduri despre natura umană
• Prea ușor asociem educația formală cu înțelepciunea. Puțini sunt aceia care, urmând niște cursuri, ajung să înțeleagă mai bine lumea sau pe ei înșiși. Și nu de puține ori cei cu educație formală devin ridicoli, crezând ei, în orgoliul lor, că cele câteva cărți citite le permit să vadă în viitor, că dețin superputerea predicției, făcându-se de râs aproape de fiecare dată.
• Mila apare când ne punem rapid în locul celui aflat la nevoie. Cumva, tot despre noi este vorba, ci nu despre cel care este obiectul milei noastre. Căci este despre noi întotdeauna, în fapt, în această viață.
Unele galaxii nu au materie întunecată, iar o simulare pe calculator arată cum e posibil
Galaxia NGC 1052-DF2
În univers au fost descoperite câteva galaxii pitice care nu conțin materie întunecată. Acest fapt este destul de misterios și un grup de astronomi a găsit o explicație prin simulări pe calculator ale proceselor de formare și evoluție ale galaxiilor. Responsabile sunt, se pare, forțele de maree gravitațională.
O nouă teorie ce implică existența a 5 dimensiuni încearcă să rezolve misterul materiei întunecate
În afara celor trei dimensiuni spațiale și una temporală ar putea exista dimensiuni suplimentare: o teorie care presupune existența a cinci dimensiuni rezolvă o serie de mistere din fizica modernă, printre care și cel legat de materia întunecată, dând speranțe oamenilor de știință să descopere semnale ale existenței acesteia în viitorul apropiat.
Cele mai strălucitoare obiecte din sistemul solar, văzute de pe Terra
În special pentru cei care locuiesc în orașe, privitul cerului nopții nu este, probabil, printre activitățile cele mai frecvente. Prin urmare este posibil să nu știi că o serie de corpuri cerești din sistemul nostru solar sunt vizibile cu ochiul liber, mai ales dacă ai parte de un cer senin.
Pentru cei mai puțini familiarizați cu astronomia, amintim rapid că sistemul nostru solar este dominat de Soare, care este o stea de dimensiuni medii și a cărui lumină face ca alte obiecte cerești, cum ar fi planetele ce orbitează în jurul Soarelui, să reflecte lumina solară și să devină astfel vizibile pentru privitorul de pe Terra.
Țările cu cele mai multe limbi vorbite
Sunt încă mii de limbi vorbite de-a lungul și de-a latul planetei noastre. Jumătate din locuitorii Terrei sunt vorbitori, nativ, a doar 23 de limbi. Dar sunt încă multe țări unde se vorbesc sute de limbi. Un caz unic și extrem este cel din Papua Noua Guinee, unde la o populație de doar 8,8 milioane de locuitori se vorbesc circa 840 de limbi. Cum e posibil așa ceva? O posibilă explicație ar fi izolarea în care trăiesc multe comunități din această țară, unde 80% din populație trăiește în zone rurale, cu minimă influență din partea altor comunități externe. Cele mai multe dintre aceste limbi sunt vorbite de mai puțin de 1.000 de persoane.
Studiul neutrinilor cu ajutorul nucleelor de argon
Interacţiuni ale neutrino detectate la Observatorul de Neutrino IceCube
Neutrinii sunt printre cele mai fascinante particule din cadrul modelului standard al fizicii particulelor elementare. Studiul lor este complicat, motiv pentru care o nouă măsurătoare a unui proces de împrăștiere coerentă cu nuclee de argon, efectuată în cadrul proiectului COHERENT, SUA, este extrem de interesantă, putând duce la noi descoperiri care să explice parte din misterele fizicii actuale.
Experimentele efectuate au stabilit existența unui nou tip de interacțiune a neutrinilor. Cercetătorii au observat interacțiunilor neutrinilor de energie joasă cu nuclee de argon prin intermediul forței nucleare slabe într-un proces denumit împrăștiere neutrino-nucleu coerentă elastică (coherent elastic neutrino-nucleus scattering - CEvNS)
Cele mai citite articole de pe site publicate în 2020
În aprilie 2021 se vor împlini 13 ani de când am scris primul articol pe Scientia (Cum funcționează spectrul electromagnetic). În acești ani am publicat circa 8.000 de articole. În 2020 am avut o audiență de circa 2,2 milioane de utilizatori unici. Iată cele mai citite articole, publicate în anul 2020 pe scientia.ro. Plus o serie de articole ce credem că merită citite.
Axionii ar putea explica raze X de energii prea mari captate de la grupul de stele „cele 7 magnifice”
Reprezentare artistică a unei stele neutronice, Swift J1749-2807. În dreapta - steaua-companion.
Raze X ce provin de la cele 7 magnifice, un grup de stele de neutroni relativ apropiate, au energii mai mari decât era de așteptat. Un grup de cercetători arată că acest lucru ar putea fi explicat de existența axionilor, o particulă propusă de teoreticieni, însă până în prezent rămasă nedescoperită, care ar putea explica inclusiv materia întunecată.
Ce se întâmplă cu găurile negre supermasive când au loc fuziuni de galaxii?
Sursa: NASA
Au fost observate o serie de coliziuni de trei galaxii, fiecare cu propria gaură neagră enormă; ce se întâmplă cu aceste găuri negre atunci când galaxiile se ciocnesc? La această întrebare, care are efecte inclusiv asupra studiilor asupra undelor gravitaționale, a răspuns un grup de cercetători care a studiat razele X măsurate de observatorul Chandra (NASA).
Bizanț. O lume pierdută, de Jonathan Harris (note de lectură)
Hagia Sofia, din greacă, de la Αγια Σοφια, Aghia Sofia, „Sfânta Înțelepciune”, cunoscută oficial ca Marea Moschee Ayasofya din Istanbul
Trebuie spus de la început că aceasta este o carte peste medie. E o carte de istorie, dar atât de bine scrisă, că ai impresia că vezi un film. Este plină de episoade spectaculoase ale istoriei Imperiului Roman, iar portretele zugrăvite sunt vii, de parcă poți interacționa cu ele. Iată cele mai importante idei care ne-au făcut să luăm notițe.
1. Dacă luăm ca repere anul 333, anul inaugurării, și 1453, când Constantinopolul a fost cucerit de turci, Imperiul Bizantin a durat mai bine de 1 mie de ani. Această perioadă foarte lungă este cu atât mai surprinzătoare cu cât condițiile istorie au fost potrivnice. Cum a rezistat atacurilor multiple din exterior? Integrare și fixare, corupere și acțiuni acoperite și, surprinzător, prin crearea de splendori nemaivăzute, care să-i copleșească pe inamici și să-i facă să devină prieteni.
Să fie gravitino responsabili pentru găurile negre super-gigante?
Aceasta este o vizualizare a discului de acreţie şi a jeturilor de materie din proximitatea unei găuri negre.
Vizualizarea este una bazată pe predicţiile teoriei relativităţii generale.
Găurile negre super-gigante, cu masa de milioane sau chiar miliarde de ori mai mare decât cea a Soarelui, au luat naştere foarte devreme în istoria universului şi încă nu se ştie cum a fost posibil una ca asta. O nouă ipoteză susţine că aceste găuri negre s-ar fi format în urma colapsului gravitaţional al aşa-numiţilor gravitino, particule ipotetice care ar fi perechea gravitonilor, particula purtătoare a interacţiunii gravitaţionale (încă nedescoperită).