ChatGPT, inteligența artificială optimizată pentru a susține un dialog dezvoltată de OpenAI, este una dintre cele mai discutate inovații ale momentului. Capacitatea de căutare, învățare, recunoaștere și reproducere, „memoria”, sunt principalele caracteristici ale instrumentului digital, acesta fiind capabil să-și „amintească” subiectele discutate anterior în conversație și să i le redea utilizatorului.

Lumea medicală se află în plin proces de digitalizare, iar evoluțiile din ultimii ani o plasează în topul domeniilor care ar putea beneficia cu adevărat de integrarea inteligenței artificiale (IA). Fie că este vorba despre dezvoltarea unui simplu asistent IA care să preia o bună parte din atribuțiile birocratice ale medicilor, în așa fel încât aceștia să aibă mai mult timp pentru a-l dedica pacienților, fie despre personalizarea abordării medicale și a interacțiunii cu pacienții, domeniul sanitar a intrat deja într-o nouă eră a tehnologiilor digitale.

Pe lângă purtarea unui dialog cu utilizatorul, corectarea gramaticală a textelor, rezumarea conversațiilor, realizarea traducerilor din engleză în alte limbi, clasificarea diverselor obiecte, extragerea cuvintelor esențiale dintr-un text, corectarea segmentelor de cod din diferite limbaje de programare și așa mai departe, ChatGPT ar putea avea numeroase aplicații în sfera medicală: ar putea crește eficiența în practica de zi cu zi pentru medici și, conform mai multor specialiști, ar putea chiar diminua riscul de epuizare profesională la medici. Un alt rol cheie ar putea fi în telemedicină, ajutând asistența medicală să ajungă în zonele în care pacienții nu au acces la servicii sanitare.

E greu să fi ratat știrile despre progresele inteligenței artificiale din ultimele luni, în special cele din domeniul instrumentelor de IA conversaționale, precum ChatGPT. Pe de altă parte, e greu să nu fi observat lipsa de progres a motorului de căutare Google, care a modificat atât de mult algoritmii secreți, că răspunsurile pe subiecte tehnice sunt de prea multe ori de pe site-uri rusești care au motoare de traducere automată în toate limbile. Dacă ar elimina Wikipedia din rezultatele căutărilor, Google în limba română ar deveni aproape inutil.

Semaglutida, vândută sub formă de Ozempic și Wegovy, a devenit cunoscută publicului ca un medicament eficient pentru pierderea în greutate anul trecut, promovată intens pe rețelele sociale (inclusiv de celebrități precum Elon Musk).

Creșterea neașteptată a cererii pentru medicament a provocat o penurie la nivel mondial. Producerea medicamentului, livrat sub formă de injecție săptămânală autoadministrată, implică o configurație unică de producție, așa că va dura ceva timp pentru a restabili aprovizionarea globală.

Semaglutida (sub formă de Ozempic) este un medicament eficient în gestionarea diabetului de tip 2, iar deficitul le-a pus probleme unor bolnavi de diabet în ce privește găsirea în farmacii a tratamentului. Pentru multe persoane cu diabet, Ozempic asigură  controlul nivelului de zahăr din sânge (și ajută la slăbit) mai eficient decât alte medicamente.

Semaglutida sub formă de Wegovy este concepută special pentru pierderea în greutate. Autoritățile de reglementare din Statele Unite și Australia au aprobat recent Wegovy în acest scop.


Regiunea centrală a norului molecular Chamaeleon I, aflat la 630 de ani-lumină

Dacă doriți să construiți o planetă locuibilă, gheața este un ingredient vital, deoarece este sursa principală a mai multor elemente cheie precum carbonul, hidrogenul, oxigenul, azotul și sulful. Acestea sunt ingrediente importante atât în atmosfera planetară, cât și în molecule precum zaharurile, alcoolul și aminoacizii simpli.

O echipă internațională de astronomi care utilizează telescopul spațial James Webb al NASA a obținut un inventar detaliat al celor mai depărtate tipuri de gheață măsurate până în prezent într-un nor molecular (nor interstelar, denumit și pepinieră de formare a stelelor). Pe lângă gheață care la bază apa, echipa a reușit să identifice forme înghețate ale unei game largi de molecule, de la sulfura de carbonil, amoniac și metan, până la cea mai simplă moleculă organică complexă, metanolul. Cercetătorii au considerat că moleculele organice sunt complexe atunci când au șase sau mai mulți atomi. 

Invenții precum tranzistorul și laserul au schimbat lumea. Ce schimbări va aduce a doua revoluție cuantică?

Pentru fizicienii care încearcau să valorifice puterea electricității, niciun instrument nu era mai important decât tubul cu vid. Acest dispozitiv asemănător unui bec controla fluxul de electricitate și putea amplifica semnalele. La începutul secolului al XX-lea, tuburile cu vid erau folosite în radiouri, televizoare și rețele de telefonie la distanță lungă.

Dar tuburile cu vid aveau dezavantaje semnificative: generau căldură; erau voluminoase; și aveau tendința de a se arde. Fizicienii de la Bell Labs au fost interesați să găsească un înlocuitor. Aplicând cunoștințele despre mecanica cuantică – în special modul în care electronii se deplasează între materialele cu conductivitate electrică – au găsit o modalitate de a imita funcția tuburilor cu vid fără aceste deficiențe.

Inventaseră tranzistorul. La acea vreme, invenția nu se afla pe prima pagină a niciunei publicații de știri importante. Nici chiar oamenii de știință nu apreciau cât de important era dispozitivul lor.

Materia intunecata. Materia vizibila
Credit imagine: Sandbox Studio, Chicago

Materia întunecată reprezintă unul dintre cele mai mari mistere ale fizicii. În cadrul mai multor proiecte de cercetare se încearcă să se descopere particule care să corespundă acestei materii, printre care și proiectul Beam EDM de la Institutul Laue-Langevin (Franța), care folosește neutronii ca un fel de busole în căutarea axionilor, particule ipotetice de materie întunecată.

Cercetătorii nu au reușit să descopere semnale ale existenței axionilor, eliminând astfel teoriile care prevedeau existența axionilor cu semnale măsurabile în cadrul Beam EDB.

• Există o mare confuzie, am observat, cu privire la gradul de oxigenare a aerului.
Există mitul că la munte aerul este mai oxigenat. Nu este, procentul de oxigen fiind de circa 21% atât la câmpie, cât și la munte.
În fapt, lucrurile stau exact pe dos, căci odată cu creșterea altitudinii scade cantitatea de oxigen disponibilă pe un anumit volum, pentru că scade presiunea atmosferică, ceea ce înseamnă că scade concentrația de particule de aer pe un volum dat, deci și concentrația de molecule de oxigen. Ceea ce înseamnă că trebuie să inspirăm de mai multe ori pentru a acumula aceeași cantitate de oxigen.
La circa 3.600 m deasupra nivelului mării în același volum de aer găsim circa 40% de molecule de oxigen, comparativ cu oxigenul de la nivelul mării. Acesta este motivul pentru care alpiniștii au dificultăți în a respira la altitudini mari, ceea ce se traduce în tot felul de efecte asupra creierului și organismului (uneori chiar letale).
La munte am putea vorbi, cel mult, de un aer mai puțin poluat.

Suntem la începutul unui nou an, 2023. Este momentul să vă prezint o listă cu 10 mistere din fizica modernă care așteaptă încă să fie dezlegate, in speranța că noul an va aduce răspunsul la unul sau chiar mai multe dintre aceste mistere. Evident, lista nu este una completă.

1) Ce este materia întunecată, acea materie care se pare că atrage gravitațional materia vizibilă, însă nu emite lumină și nu o vedem, și ar fi de circa 5-6 ori mai multă în univers decât materia vizibilă? Din ce este făcută?  Chiar... există?

În 2023 se vor împlini 15 ani de când am scris primul articol pe Scientia. În această perioadă am publicat circa 8.800 de articole. Iată cele mai bune articole publicate în anul 2022 pe scientia.ro.

Stilul de viață se referă, în esență, la alimentație și la activitatea fizică. Pentru o viață sănătoasă cele două trebuie îmbinate. Dar alimentația este esențială, iar fără o alimentație echilibrată, efectele sportului asupra sănătății organismului sunt totuși limitate.

În ultimul an am publicat o serie de articole de detaliu cu privire la știința alimentație. În această broșură, pe care o puteți descărca în mod gratuit din cuprinsul acestui articol, am inclus cele mai relevante informații cu privire la regulile de urmat pentru o alimentație sănătoasă. De asemenea, am introdus informațiile esențiale cu privire cele două tipuri mari de nutrienți: macronutrienții (carbohidrații, grăsimile (incluzând acizii grași și colesterolul), fibrele și apa) - care furnizează energie organismului și micronutrienții (vitaminele și mineralele).

Dragi copii, Moş Crăciun este un expert în fizica modernă! Numai aşa se poate explica cum reuşeşte, spre bucuria noastră, să ajungă în nenumăratele case ale celor care aşteaptă cu nerăbdare vizita lui. Nu credeţi?

Într-un articol publicat recent în Physical Review Letters se studiază posibilitatea ca materia întunecată să fie compusă din (inclusiv) fotoni întunecați, care ar fi purtători ai unei a cincea forțe în lumea materiei întunecate. Aceste rezultate ar explica măsurătorile efectuate de Cosmic Origin Spectrograph (COS), un instrument de la bordul Stației Spațiale Internaționale, care studiază filamentele de materie din univers.

Modul în care se dezvoltă astăzi inteligența artificială (IA) este decis în prezent de un grup mic de experți în tehnologie. Pe măsură ce această tehnologie ne transformă viața, ar trebui să fie în interesul nostru să fim informați și implicați.

De ce ar trebui să ne pese de dezvoltarea inteligenței artificiale? Gândiți-vă cum ar arăta cealaltă variantă. Dacă dvs. și publicul larg nu vă informați și nu vă implicați, atunci lăsați în seama câțiva antreprenori și ingineri să decidă cum va transforma lumea această tehnologie. Acesta este status quoul. Acest număr mic de oameni de la câteva firme de tehnologie care lucrează nemijlocit în domeniul inteligenței artificiale înțeleg cât de extraordinar de puternică devine această tehnologie. Dacă restul societății nu se implică, atunci această mică elită va fi cea care va decide cum această tehnologie ne va schimba viața.

Pentru a schimba acest status quo, vreau să răspund la trei întrebări în acest articol:
1. de ce este greu să iei în serios perspectiva unei lumi transformate de IA?
2. cum ne putem imagina o astfel de lume?
3. care sunt riscurile, pe măsură ce această tehnologie devine mai puternică?

Recent a avut loc un dialog între doi gânditori originali pe care-i citesc ori urmăresc mereu cu plăcere: Rory Sutherland, vicepreședinte la o companie de publicitate (dar un gânditor original; vezi cartea Alchimie, tradusă și în română) și filozoful sloven Slavoj Žižek (are mai multe cărți traduse în română). Am extras câteva idei mai interesante din această discuție, pe care le puteți citi mai jos.

Astăzi cercetători americani au anunțat depășirea unui prag important în efortul de generare a energiei pe baza fuziunii nucleare. Succesul a constat în obținerea eficienței în raportul energie-consumată - energie obținută, în sensul că energia utilizată de laserul folosit pentru crearea fuziunii nucleare a fost mai mică decât cea produsă în urma fuziunii. Cu toate acestea, energia utilizată pentru alimentarea laserului a fost mult mai mare decât cea produsă în cadrul experimentului de fuziune.

Deși progresul realizat este foarte important, tehnologia are nevoie de îmbunătățiri semnificative pentru a putea fi folosită pentru a produce electricitate pentru uzul consumatorilor obișnuiți (localități, fabrici etc.).

• Uneori mai încet înseamnă mai repede. Un experiment la o stație de metrou din Londra a arătat că dacă pe ambele benzi ale unei scări rulante oamenii stau (și nu, cum este în multe locuri, banda stângă este pentru cei care se grăbesc și vor să se deplaseze), atunci numărul de călători care folosesc scara rulantă într-un anumit interval crește. Este contraintuitiv, dar probabil are de-a face cu faptul că cei care se deplasează păstrează spații mai mari între ei decât în situația în care ar sta pe loc.
Sunt și alte exemple care ilustrează conceptul „mai încet este mai repede”: evacuarea unei clădiri în caz de urgență (graba duce la blocaje); traversarea străzii în zone fără zebre; viteza mare, în condiții de trafic intens, asigură un număr mai mic de mașini pe unitate de timp (distanță mai mare între mașini) șamd. 

Știți opțiunile pasionaților atunci când vine vorba despre mașini: aceștia nu tolerează argumente precum „îmi place mult cum arată modelul X”, pentru că  „altele” sunt cele care contează, ceea ce, în principiu, nu este greșit. Dar oamenii aleg lucrurile pe care le cumpără după propriile criterii, iar unul este cel referitor la design. Datele tehnice ale mașinii sunt invizibile, pe când forma și culoarea sunt la vedere. Satisfacția clienților are de multe ori surse nebănuite și are puține în comun cu funcționalitatea produsului.

Noriaki Kano este un profesor la Universitatea de Știință din Tokyo. Acesta este cunoscut pentru „modelul Kano”, popularizat către finalul secolului trecut, acesta fiind în fapt un set de observații sistematizate cu privire la satisfacția clientului în raport cu un produs, model despre care vom vorbi și noi în acest articol.

Ce spune, în esență, Kano este că nu toate caracteristicile unui produs trebuie îmbunătățite pentru a crește nivelul de satisfacție al clientului, iar anumite caracteristici creează un nivel de atașare față de produs mai mare decât celelalte caracteristici. Foarte importante sunt caracteristicile care „entuziasmează”, care produc plăcere.


Dacă găsești site-ul util, ne poți ajuta cu o DONAȚIE