Aparent paradoxal, cinismul este adesea confundat cu o formă de luciditate. Cinicul pare că „vede lucrurile așa cum sunt”, fără iluzii, fără speranțe naive, fără idealuri. Însă, în realitate, cinismul nu este o vedere mai clară a lumii, ci o fugă subtilă din ea. Insul cinic se retrage la o distanță confortabilă. Cinismul e abandonul realității, un ultim refugiu al sufletului.
Cum sprijină psihologia dezvoltarea domeniului inteligenței artificiale prin studiul minții umane
Un exemplu de testare a inteligenței fluide proiectat de Francois Chollet. ARC Prize (detalii în articol)
Mulți consideră că psihologia se ocupă în principal de sănătatea mintală. Ca știință a minții, psihologia a jucat însă un rol esențial în formarea domeniului inteligenței artificiale (IA), oferind cunoștințe esențiale despre cogniție, învățare și comportamentul uman - care au influențat profund dezvoltarea IA.
Aceste contribuții nu doar că au pus bazele IA, dar continuă să-i ghideze evoluția. Studiul psihologiei a modelat înțelegerea noastră despre ce constituie inteligența în cazul mașinilor și despre cum putem aborda provocările complexe și beneficiile asociate acestei tehnologii.
Întreaga istorie a evoluției umane – de la maimuțele străvechi, prin Lucy, până la noi
De la stânga la dreapta: A. africanus, A. aferensis, H. erectus, H. neanderthalensis și H. sapiens
În căutarea cunoașterii, evoluția umană se află la același nivel cu originile vieții și ale universului. Și totuși, cu excepția cazurilor când o descoperire spectaculoasă ajunge pe primele pagini, paleoantropologia și domeniile înrudite au beneficiat de mult mai puțin sprijin și finanțare științifică – mai ales pentru oamenii de știință și instituțiile din țările africane în care au avut loc atât de multe descoperiri importante.
Una dintre primele descoperiri importante a fost făcută acum un secol în Taung, Africa de Sud, de muncitori dintr-o mină care au descoperit craniul unui copil de 2,8 milioane de ani, cu dinți asemănători celor umani. Anatomia sa fosilizată oferea dovezi ale mersului biped timpuriu; 50 de ani mai târziu, în regiunea Afar din nordul Etiopiei, care avea să devină un punct fierbinte al descoperirilor umane străvechi, această înțelegere a făcut un nou salt înapoi în timp odată cu descoperirea lui Lucy.
Relații de familie. Cum gândește ChatGPT
Imagine creată cu ChatGPT la solicitarea: „Creează o imagine cu ChatGPT gândind”
Este fascinant să vezi programele de tip LLM, ca ChatGPT cum se comportă în situații pentru care nu au răspunsul deja clar formulat în baza de date. În dimineața asta i-am creat o mică „ambuscadă”, cu o situație foarte simplă pe care trebuie să o explice, pentru a cărei rezolvare este nevoie să folosești doar un pic de logică, ceea ce, cred eu, un elev de clasa a III-a ar putea rezolva rapid.
Sfârșitul capitalismului sau sfârșitul civilizației? Alegerea ar putea fi atât de dură
Feriți-vă de titlurile hiperbolice! Dar în acest caz, mă tem că, așa cum lămurește cartea lui Ulrike Herrmann „Sfârșitul capitalismului. De ce creșterea economică și protecție mediului nu sunt compatibile și cum vom trăi în viitor", alegerea între capitalism și civilizație pare într-adevăr a fi de tipul ori/ ori, iar sfârșitul va veni probabil mult mai curând decât am crezut.
Oricine nu este alarmat de declinul rapid și bine documentat al mediului global, de care depindem noi și stilurile noastre de viață atipic de confortabile, chiar nu a fost atent. S-ar putea să nu vă placă să citiți o carte ca aceasta, dar ar trebui cu adevărat să o citiți, măcar de dragul copiilor dumneavoastră.
Câteva gânduri cu privire la impactul negativ al inteligenței artificiale tip LLM asupra Internetului
Cei mai mulți sunt la curent cu faptul că modelele de limbaj mare (LLM) tip ChatGPT sau Claude sunt, în esență, softuri care generează text, „ghicind” următorul cuvânt pe baza calculului unor probabilități.
Deși dau aparența capacității de a gândi, în sens uman, nu poate fi vorba despre așa ceva. Simplificând mult lucrurile, desigur, ChatGPT este doar un papagal mai sofisticat.
Programele tip ChatGPT se bazează pe utilizarea unei cantități uriașe de informații disponibile public, de la publicații online și bloguri, la cărți și statistici ale instituțiilor lumii, private sau de stat.
De ce omul ar putea dispărea în circa 10.000 de ani
În romanul distopic „Mașina timpului”, publicat în 1895 de H.G. Wells, un om de știință victorian, al cărui nume nu este dezvăluit, călătorește în anul 802.701. În loc să descopere o civilizație umană prosperă și luminată, care să culeagă beneficiile mileniilor de progres economic și intelectual, el găsește o scenă de groază. Aici, oamenii blânzi numiți „eloi” sunt crescuți ca hrană pentru „morloci”, niște creaturi troglodite.
Scriitorul de literatură științifică Henry Gee prezintă un viitor al omenirii mai puțin înfricoșător, dar la fel de îngrijorător, în cartea sa recentă „The Decline and Fall of the Human Empire”.
Spre deosebire de Wells, Henry Gee nu crede că specia umană va fi capabilă să supraviețuiească mai mult de următorii 8000–12.000 de ani.
Neurobiologii descoperă „regulile" prin care neuronii codifică informații noi (amintirile)
În fiecare zi, oamenii învață și formează noi amintiri. Când încerci un hobby nou, prepari o rețetă recomandată de un prieten sau citești ultimele știri internaționale, creierul tău stochează multe dintre aceste amintiri pentru ani sau decenii.
Dar cum reușește creierul tău această performanță incredibilă?
În cercetarea noastră recent publicată în revista Science, am identificat câteva dintre „regulile" pe care creierul le folosește pentru a învăța.
Tensiunea Hubble, rezolvată într-un univers care se rotește
Galaxia Messier 51
Totul în univers se rotește. Galaxiile, planetele, stelele și găurile negre se învârt, chiar și doar puțin. Acest lucru are bază faptul că norii de gaz și praf din cosmos nu sunt niciodată perfect simetrici.
Însă universul în ansamblu nu se rotește. Unele obiecte se rotesc într-un sens, altele în sens opus, dar dacă le adunăm pe toate, rotația totală este zero. Cel puțin așa am crezut până acum.
Dar un nou studiu sugerează că universul chiar se rotește, iar această rotație ar putea rezolva un mare mister al cosmologiei cunoscut sub numele de „tensiunea Hubble”.
Chiar au fost descoperite indicii ale vieții pe o altă planetă?
Reprezentare artistică: K2-18b (dreapta), care orbitează pitica roșie K2-18 (stânga). K2-18c, exoplanetă neconfirmată, este afișată între cele două
La ce te gândești când vine vorba de viață extraterestră? Cele mai populare cărți și seriale SF sugerează că ființe umanoide ar putea trăi pe alte planete. Dar atunci când astronomii caută viață extraterestră, ei urmăresc de obicei emisii provenite de la bacterii sau alte organisme microscopice.
Un nou studiu publicat în Astrophysical Journal sugerează că cercetători de la Universitatea Cambridge au reușit să detecteze acest tip de emisie cu o certitudine de 99,7% de pe o planetă numită K2-18b, aflată la 124 de ani-lumină distanță. Ei au folosit telescopul spațial James Webb al NASA pentru a analiza compoziția chimică a atmosferei planetei și spun că au găsit dovezi promițătoare că K2-18b ar putea găzdui viață.
Este un progres captivant, dar nu confirmă existența vieții extraterestre.
Trebuie să încetăm să pretindem că inteligența artificială este inteligentă
Ni se oferă în mod constant cu o versiune a inteligenței artificiale care arată, sună și acționează în mod suspect ca noi. Vorbește în propoziții elegante, imită emoții, exprimă curiozitate, pretinde că simte compasiune, chiar se aventurează în ceea ce numește „creativitate”.
Dar iată adevărul: nu posedă niciuna dintre aceste calități. Nu este umană. Și prezentarea ei ca și cum ar fi? Asta e periculos. Pentru că este convingătoare. Și nimic nu este mai periculos decât o iluzie convingătoare.
În special, inteligența artificială generală, tipul mitic de IA care presupune că oglindește gândirea umană, este încă science fiction și ar putea rămâne așa.
Obiecte misterioase din alte sisteme solare trec constant prin sistemul nostru solar. Cum le detectăm și analizăm?
Obiectul interstelar ‘Oumuamua
La sfârșitul anului 2017, un obiect cosmic misterios a traversat sistemul nostru solar cu o viteză amețitoare. Astronomii s-au grăbit să observe corpul ceresc în mișcare rapidă folosind cele mai puternice telescoape din lume. S-a constatat că avea o lungime de aproximativ 400 de metri și o formă extrem de alungită; poate de zece ori mai lung decât era lat. Cercetătorii l-au numit ‘Oumuamua, cuvânt hawaiian ce înseamnă „cercetaș”.
‘Oumuamua a fost confirmat ulterior ca fiind primul obiect din alt sistem solar care a vizitat sistemul nostru solar. Deși aceste obiecte interstelare își au originea în proximitatea unei alte stele, ajung să rătăcească prin spațiu ca niște nomazi cosmici. Practic, sunt fragmente de planete, expulzate din sistemele lor solare de evenimente catastrofale, precum coliziuni uriașe între corpuri planetare.
„Readucerea la viață” a lupului cumplit promovează o speranță falsă: tehnologia nu poate anula extincția
În fapt, vorbim despre 20 de modificări în 14 gene ale genomului lupului cenușiu pentru a crea acești „lupi cumpliți”. Genomul lupului cenușiu are 2.447.000.000 de baze azotate. Am considera că un cimpanzeu, cu care împărtășim 98,8% din genom, devine om după 20 de modificări?
În ultima săptămână, mass-media a fost inundată cu știri despre „readucerea la viață” a lupului cumplit (eng. dire wolf; lat. Aenocyon dirus), o specie care a dispărut acum circa 13.000 de ani.
Această reușită aparține Colossal Biosciences, o companie americană evaluată la miliarde de dolari, care susține că obiectivul său este restaurarea biodiversității prin readucerea la viață a unor specii dispărute.
Proiectul este celebrat și promovat ca o victorie pentru domeniul conservării. Dar are această tehnologie cu adevărat în vedere interesele reale ale conservării?
Cinci teme despre viitor
În urmă cu câteva zile a apărut un articol scris de Mihnea Măruță, jurnalist și autor. Acesta a avut și o discuție cu jurnalistul Cristian Tudor-Popescu la un podcast, în care analizează temele care sunt prinse, mai succint, în articol.
Domeniul relației omului cu tehnologia ar trebui să ne intereseze pe toți, pentru că transformă modul în care trăim. Așadar, am citit cu atenție articolul lui Măruță, iar în continuare o să prezint propriile idei cu privire la temele propuse de jurnalist.
Cele cinci teme sunt: 1. îndrăgostirea de inteligența artificială (IA); 2. capitalismul transcendental; 3. invidierea robotului; 4. invazia fantomelor; 5. nemurire și obediență. La final apare și o întrebare fără răspuns.
Citește gratuit cartea.
Clic pe imagine.