Kilogramul - o nouă definire cu ajutorul mecanicii cuantice
Imagine generată pe computer a prototipului kilogramului
Kilogramul nu va mai fi definit în funcţie de etalonul cilindric din platină şi iridiu de la Paris, ci în funcţie de constanta lui Planck. Această revoluţie are scopul de a fixa unitatea de măsură din sistemul internaţional pentru masă, fără să fie nevoie de un obiect material.
Lunga viaţa a stelei care s-a născut imediat după Big Bang
O stea foarte mică în comparaţie cu Soarele, situată la circa 2.000 ani-lumină faţă de noi, are incredibila vârstă de 13,5 miliarde de ani. Această stea s-a născut deci imediat după Big Bang şi studiul ei i-ar putea ajuta pe astronomi să cunoască mai bine istoria şi evoluţia universului nostru.
Surprinzătoarea materie întunecată din inima galaxiei NGC 3256
O cantitate importantă de materie întunecată s-ar afla în centrul galaxiei NGC 3256. Acesta este rezultatul unui studiu recent care a folosit datele astronomice obţinute de ALMA şi 2 MASS. Materia întunecată s-ar găsi chiar în centrul galaxiei – ceea ce pune în criză modelul MOND, cel care modifică forţa de atracţie gravitaţională şi nu are nevoie de materie întunecată pentru a explica Universul.
Neutrini şi raze cosmice de la un blazar îndepărtat - observate împreună
Neutrini cu energie extrem de mare au fost detectaţi în cadrul proiectului de cercetare IceCube de la Polul Sud. În paralel, telescoape din întreaga lume au identificat raze cosmice care provin de la aceeaşi sursă îndepărtată: un blazar situat la circa 4 miliarde de ani-lumină. Studiul acestor fenomene ne-ar putea ajuta să descifrăm misterele celor mai intense surse de radiaţii cosmice cunoscute în univers, care sunt alimentate de enorme găuri negre.
Gravitaţia cuantică şi cea mai dificilă problemă a fizicii
Împreună, relativitatea generală și mecanica cuantică par să descrie toată realitatea observabilă. Și totuși, ele nu pot fi adevărate în același timp. Ele trebuie unite într-o teorie mai profundă, necunoscută deocamdată. După un secol de muncă din partea celor mai strălucite minți ale fizicii, de ce încă ne scapă această teorie unificată?
Primele decenii ale secolului al XX-lea au reprezentat o perioadă plină de miracole pentru fizică. La început, relativitatea lui Einstein a schimbat fundamental modul în care ne gândim la spațiu, timp, mișcare și gravitație. Apoi, revoluția cuantică a anilor '20 și '30 ne-a dat peste cap toate intuițiile pe care le aveam despre lumea subatomică. Împreună, relativitatea generală și mecanica cuantică ne-au permis să explicăm aproape toate fenomenele fundamentale observate și au prezis multe fenomene neașteptate care, între timp, au fost verificate.
Medelul standard nu poate fi detronat. Progrese în determinarea sfericităţii electronului
Electron în jurul nucleului atomic (reprezentare grafică)
Un grup de cercetători de la Harvard University a demonstrat că electronul este sferic, cu o precizie de circa zece ori mai mare decât cea determinată anterior. Electronul sferic confirma teoria denumită modelul standard al particulelor elementare, punând în dificultate eventuale propuneri de modificare ale acestuia care ar explica materia întunecată.
De ce un Internet nesigur este de fapt în interesul marilor companii de tehnologie
Google, Facebook, Amazon și alții fac profit în două moduri: prin colectarea cât mai multor date de la noi și prin controlul a ceea ce plătim. Și de ce depinde toate acestea? De un Internet vulnerabil. Defectele în tehnologie nu sunt singurul motiv pentru care avem un astfel de Internet nesigur. Un alt motiv important - poate chiar motivul principal - este că cei mai puternici arhitecți ai Internetului au manipulat rețeaua globală pentru a o face să le servească propriile interese.
Cum putem controla emoţiile. De ce este atât de dificil pentru unii dintre noi
Să luăm următorul scenariu. Mai aveți puțin până la terminarea unei zile încărcate la lucru, când un comentariu din partea șefului vă ia ce a mai rămas din răbdarea voastră. Vă întoarceți, cu fața roșie, către sursa indignării. În acel moment vă opriți, vă gândiți, și alegeți să nu vă exprimați nemulțumirea. La urma urmelor, ziua este aproape gata.
Care este forţa de atracţie gravitaţională pe care o putem suporta?
Mii de planete din afara sistemului solar (aşa-numitele exoplanete) au fost descoperite până în prezent. Multe dintre acestea sunt mai mari decât Pământul şi au o atracţie gravitaţională mai mare; pe aceste planete ne vom simţi deci mai „grei”. Care este însă atracţia gravitaţională maximă pe care am putea să o suportăm pe o exoplanetă?
BrainNet: creiere ce comunică la distanţă
Un grup de cercetători de la universitatea din Washington a efectuat un studiu în care grupuri de trei persoane reuşeau să comunice la nivelul creierelor, cu impulsuri citite şi aplicate direct pe creier. Metoda a fost verificată cu ajutorul jocului Tetris.
AWAKE – acceleratorul cu plasmă pentru studiul universului
AWAKE a reuşit accelerarea fasciculelor de electroni în doar 10 metri până la energia de 2 GeV. Pentru obţinerea acestui rezultat au fost folosite fascicule de protoni la CERN, Geneva. Obiectivul acestui studiu este studiul unor noi tehnici de accelerare a particulelor care ar putea duce la construirea unor noi acceleratoare pentru studiul universului, dar şi pentru a fi folosite în medicină şi industrie.
Premiul Nobel pentru fizică 2018 - minunăţii din lumea laserelor
Pe 2 octombrie 2018 a fost decernat de către Academia de Ştiinţe din Suedia Premiul Nobel pentru Fizică „pentru invenţiile revoluţionare din domeniul fizicii laser”. Printre câştigători, o cercetătoare din Canada – a treia femeie în istoria Premiului Nobel care primeşte acest prestigios premiu în domeniul fizicii.
Ca în fiecare an, zeci de mii de cercetători, dar şi curioşi din lumea întreagă au aşteptat cu mare interes decernarea premiilor Nobel. Anul acesta în domeniul fizicii premiul a fost acordat pentru invenţii care folosesc şi manipulează fascicule laser într-un mod extrem de ingenos, cu aplicaţii şi în alte domenii în afara fizicii, precum biologia sau medicina.
Neuronul pe care îl avem doar noi
Două grupuri de cercetători, unul american şi celălalt maghiar, au descoperit un neuron care nu se găseşte în animalele studiate până acum în laborator. Prezent doar în creierul oamenilor se bănuieşte că acest tip de neuron ar putea avea un rol în a ne caracteriza şi a deosebi de animale.
Ce ne deosebeşte de animale? Din ce cauză comportamentul nostru este atât de diferit, cum apare conştiinţa? Sunt doar câteva întrebări la care nu avem un răspuns clar. Codul nostru genetic este extrem de asemănător cu al animalelor, totuşi, suntem atât de diferiţi. Multe echipe de cercetare încearcă să găsească un răspuns studiind creier uman şi alte caracteristici fizice.
Descoperiri trăsnite: premiile Ig Nobel 2018
În fiecare an 10 premii Ig Nobel sunt acordate cercetătorilor sau personalităţilor care au obţinut rezultate trăsnite în diverse domenii, medicină, chimie, biologie, pace, literatură etc. De multe ori aceste descoperiri par şi chiar sunt inutile, incredibile sau bizare şi stârnesc hohote de râs. Ceremonia de acordare a premiilor Ig Nobel are loc la universitatea americană Harvard, la Sandres Theatre. Premiile Ig Nobel sunt înmânate învingătorilor de către laureaţi ai premiilor Nobel. Vă prezentăm în continuare câteva dintre „descoperirile” premiate pentru anul 2018.
Genele care controlează visele
Un grup de cercetători japonezi a descoperit două gene care reglează fazele de somn REM (Rapid Eye Movement), cele în care, se crede, visăm. Descoperirea are la bază studii efectuate asupra şoarecilor de laborator, care însă, chiar şi atunci când nu aveau faze de somn REM, rămâneau la fel de activi şi plini de energie, ceea ce i-a mirat pe cercetători făcându-i să se întrebe care este de fapt rolul somnului REM.
Cum să ne reluăm activitatea la birou după vacanţă
Vine o vreme când trebuie să ne întoarcem la serviciu după vacanţă... Că am petrecut-o la munte, la mare sau în orice alt loc - nu are importanţă; important este că ne-am relaxat şi ne-am deconectat de la stresul cotidian. Dar odată vacanţa sfârşită, trebuie să ne reluăm activitatea de zi cu zi. Cum să facem însă să menţinem beneficiile vacanţei pe o durată cât mai îndelungată? Este oare posibil acest lucru?
Ce îngraşă mai mult: grăsimile sau zahărul?
Un studiu recent efectuat de către cercetătorii de la Chinese Academy of Sciences demonstrează că, cel puţin în cazul şoarecilor, grăsimile sunt mai periculoase decât zahărul, întrucât stimulează foamea şi duc la creşterea masei corporale.
Migrenele, asociate cu un nivel crescut de estrogen
Durerea de cap, migrenă, este răspândită mai ales în rândul femeilor. Totuşi, şi bărbaţii suferă de multe ori. Un studiu recent efectuat de către un grup de cercetători olandezi demonstrează că una dintre cauze este un exces de estrogen, chiar şi în cazul bărbaţilor.
Semnale radio misterioase sosite din univers
Cu o durată de doar două miimi de secundă, semnalul radio măsurat recent de instrumentul canadian Chime este un mister. Sursa acestui semnal nu este cunoscută. Ar putea fi legat de o gaură neagră sau poate de... un semnal trimis de către o civilizaţie extraterestră avansată.
Monstruoasă gaura neagră care „mănâncă” un Soare la două zile!
Quasarul QSO SMSS J215728.21-360215.1- în centrul imaginii. Credit: VISTA Hemispheric Survey
Astronomii australieni de la ANU (Australian National University) au descoperit o gaură neagră care are două caracteristici extreme: are o masă de 20 de miliarde de ori mai mare ca cea a Soarelui şi creşte cu un ritm uluitor de rapid, consumând cantităţi enorme de materie ce îi stă în apropiere.
Neutrini şi raze cosmice de la un blazar îndepărtat
Neutrini cu energie extrem de mare au fost detectaţi de către IceCube de la Polul Sud. În paralel, telescoape din întreaga lume au măsurat raze cosmice care provin de la aceeaşi sursă îndepărtată: un blazar situat la circa 4 miliarde de ani-lumină de noi. Studiul acestor fenomene ne-ar putea ajuta să descifrăm misterele celor mai intense surse de radiaţii cosmice cunoscute în univers, care sunt alimentate de enorme găuri negre.
Record: Michigan Micro Mote - cel mai mic computer din lume
Cât de mic poate să fie un computer? Record după record - s-a ajuns la realizarea unui dispozitiv, şi anume „Michigan Micro Mote”, pe lângă care o boabă de orez este un adevărat gigant. Prin realizarea acestui dispozitiv universitatea din Michigan a ajuns iar pe primul loc în lume în competiţia cu IBM.
Misterul moleculelor organice de pe Enceladus: forme de viaţă sau procese chimice complexe?
Analiza datelor obţinute cu ajutorul sondei spaţiale Cassini, care a studiat planeta Saturn şi sateliţii acesteia, a demonstrat existenţa unor molecule organice complexe care provin din oceanul subteran al satelitului Enceladus. Încă nu se ştie dacă aceste molecule sunt generate de forme primitive de viaţă sau în urma unor procese chimice complexe.
Studiu privind infarctul miocardic: risc dublu de deces în cazul femeilor
Rezultatele unui studiu efectuat de către un grup de cercetători italieni şi americani care au analizat date provenind de la 40 spitale din Europa arată că femeile care au avut un infarct înainte de 60 de ani riscă de două ori mai mult să îşi piardă viaţa faţă de bărbaţii în aceeaşi situaţie. Se pare că există cauze de natură hormonală şi genetică.
Astronomii descoperă trei planete printr-o nouă tehnică
Cu ajutorul telescopului ALMA (Atacama Large Millimeter Array) din Chile au fost descoperite pentru prima dată trei exoplanete care iau naştere chiar acum (protoplanete) în jurul unei stele situate la circa 330 de ani-lumină de noi – o stea care are doar o miime din vârsta Soarelui.
Descoperirea de noi planete în afară sistemului solar, aşa-numitele exoplanete, nu mai reprezintă o surpriză. Au fost deja catalogate mii de astfel de planete, mai ales datorită studiilor efectuate cu ajutorul telescopului Kepler. Totuşi, noua descoperire a trei planete nou-născute a generat mult entuziasm printre astronomi. Este prima dată când planete în formare în jurul unei stele la rândul ei tinere au fost observate cu o tehnică experimentală care se bazează pa măsurarea semnalelor provenind de la molecule de monoxid de carbon.
Sunt ateii mai inteligenţi decât cei care cred în Dumnezeu?
Desigur, există exemple de persoane extrem de inteligente cu convingeri religioase puternice. Dar diverse studii au arătat că, în general, credința în Dumnezeu este asociată cu un scor scăzut la testele de inteligență. „Este cunoscut faptul că inteligența este invers proporțională cu credința”, subliniază Richard Daws și Adam Hampshire de la Imperial College London (Colegiul Imperial din Londra) într-o lucrare publicată în revista Frontiers in Psychology (Frontierele Psihologiei), în care caută să înțeleagă de ce.
