Large Hadron Collider (LHC)  și un posibil viitor accelerator - Future Circular Collider (FCC)

În videoclipul de mai jos Sabine Hossenfelder, fiziciană de origine germană, unul dintre cei mai activi fizicieni de pe Internet, vorbește despre propunerile fizicienilor pentru noi proiecte de cercetare științifică, mari și costisitoare. În plus, extrem de greu de pus în practică, și dacă ar exista banii necesari.

Despre ce proiecte este vorba?
1. Acceleratorul Circular al Viitorului (Future Circular Collider) - care se dorește a avea un tunel cu o lungime de 100 km și o putere de 6 ori mai mare decât cea produsă de Marele Accelerator de Hadroni (LHC) de la CERN (care momentan este oprit, pentru lucrări de îmbunătățire).
2. Un accelerator cu o circumferință de 1.900 km în Golful Mexic.
3. Un accelerator de particule pe Lună (pentru că acolo e activitate seismică foarte scăzută și nu există atmosferă; e drept, nu sunt nici oameni care să construiască acceleratorul...).
4. Un telescop pe Lună.
5. Un interferometru pentru detectarea undelor gravitaționale pe Lună (din nou, avantajul activității seismice reduse).
6. Un sistem de ceasuri atomice răspândite prin sistemul solar (le lăsăm pe măsură ce Terra se deplasează în jurul Soarelui), care ar avea rolul de a detecta undele gravitaționale la scara sistemului solar!

Care sunt pașii de urmat pentru lansarea unei rachete spațiale, pentru, de exemplu, a plasa un satelit în orbită? De ce Guyana Franceză este un loc favorit pentru Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru lansările sale? La ce viteză trebuie să ajungă o rachetă pentru a desprinde din câmpul gravitațional al Pământului? De cât combustibil are nevoie o rachetă spațială? Cât de repede se deplasează o rachetă spațială? Se poate lansa o rachetă de pe un alt obiect cosmic / o altă planetă?

Să spunem că ai nouă prieteni (Adam, Bogdan, Cosmina, Darius, Eugenia, Florin, Gabriela, Horia, Ionuț). Vrei să-i inviți la cină în următoarele 12 zile, dar câte trei odată, pentru că ai masa doar de patru persoane (ei, trei, plus tu).

Problema este că prietenii au tendința de a se certa dacă stau prea mult unii cu alții. Așa că provocarea este să-i planifici pe cei 9 să vină în următoarele 12 zile la tine pentru cină - fără ca oricare doi prieteni să se întâlnească mai mult de o dată!

 

Un nou studiu al unei călătorii simulate în trecut a unui sistem cuantic arată ca aşa-numitul efect al fluturelui pentru astfel de sisteme nu este valabil; sistemul se întoarce în prezent mai mult sau mai puţin fără să sufere modificări majore.

Faimosul efect al fluturelui, cel în care o mică schimbare în condiţiile iniţiale are ca efect o schimbare majoră în evoluţia sistemului, este un efect faimos, descoperit de Edward Lorenz, care arăta cum formarea unui uragan poate fi generată de bătăile aripilor unui fluture în urmă cu mai multe săptămâni într-un loc îndepărtat.  

Să zicem că te afli într-un concurs televizat și ți se oferă posibilitatea alegerii dintre trei uși. În spatele unei uși se află un automobil; în spatele celorlalte două uşi se află capre. Desigur, îţi doreşti să câştigi maşina. Alegi o ușă, să zicem uşa nr. 1. Gazda concursului, care știe ce se află în spatele ușilor, nu te lasă să vezi ce este în spatele uşii pe care ai ales-o şi deschide încă o ușă, să zicem uşa nr. 3, în spatele căreia vezi că este o capră. Apoi gazda îţi oferă şansa să-ţi schimbi opţiunea, dar, desigur, fără a te uita la ce e în spatele uşii pe care ai ales-o, ştiind deja că în spatele uşii nr. 3 este o capră.

Întrebarea pentru tine e următoarea: este în avantajul tău să-ţi schimbi opţiunea? Cresc şansele de a câştiga maşina dacă alegi uşa nr. 2?

Gândeşte-te un pic, decide-te dacă este util să-ţi schimbi opţiunea, apoi citeşte restul articolului.

Acesta nu este un articol despre modul de funcționare al unui aparat de aer condiționat. Am explicat cum funcționează aparatul de aer condiționat într-un articol de detaliu mai vechi, ce poate fi accesat aici: Cum funcționează aparatul de aer condiționat. Vă invităm să citiți articolul indicat despre aparatul de aer condiționat înainte de a continua acest articol, pentru o mai bună înțelegere a celor de mai jos.

În acest articol vrem să explicăm ce se întâmplă la nivel atomic, cum anume se transferă căldura dintr-un mediu (biroul tău sau sufrageria ta) către mediul exterior.

Pentru a înțelege cum se răcește, în fapt, aerul, trebuie să înțelegeți trei lucruri: ce este aerul; ce este căldura; cum se transferă căldura. Să le luăm pe rând, într-un limbaj accesibil tuturor.

Vă aventurați într-un zbor cu un balon. Sunteți la 300 m deasupra solului.

Cum va fi umbra pe care o va proiecta balonul pe sol, știind că diametrul balonului este de 10 metri? Va fi mai mare, mai mică sau egală cu diametrul balonului?

Poți face următorul experiment: îi dai posibilitatea unui prieten să dea cu banul de 200 de ori (imprimându-i o mișcare de rotire monedei) și să consemneze rezultatul (cap sau pajură) pe o bucată de hârtie după fiecare aruncare.

Prietenul poate să arunce sau nu cu banul, e alegerea lui și va păstra secret acest lucru față e tine. Dar e obligat să-ți prezinte o listă cu rezultate pentru 200 de aruncări (chiar dacă lista a fost făcută fără a se da cu banul efectiv).

Vrei să cobori în beci, unde ai treabă, iar în hol, unde ești acum, ai trei comutatoare care pot fi acționate, dar nu știi care este cel corect, cel care aprinde becul din beci.

Cum afli care este comutatorul corect, având dreptul de a coborî o singură dată în beci și să verifici dacă ai nimerit comutatorul corect, înainte de a da răspunsul final?

Să presupunem că într-o țară, ca România, numerele de înmatriculare pentru autovehicule se formează după modelul: 2-litere · 3-cifre · 3-litere. Un exemplu: RO 999 XYZ. Se pot folosi orice combinații posibile de litere și cifre (nu ca în situația reală, când primele două litere indică județul).

Câte numere de înmatriculare sunt posibile, până se epuizează toate posibilitățile?


Orbitalii atomici ai electronului în atomul de hidrogen, la energii diferite. Probabilitatea de a găsi electronul este dată de culoare (cu cât mai strălucitoare, cu atât mai mare probabilitatea). Credit: wikipedia.org

Poți vorbi de toată fizica în 15 minute? Sigur că nu. Dar se poate vorbi despre unele dintre cele mai importante concepte ale fizicii - pentru cineva care nu este fizician. Asta-și propune Arvin Ash în videoclipul de mai jos.

Cinci domenii ale fizicii merită amintite: (1) mecanica clasică, (2) energia și termodinamica, (3) electromagnetismul, (4) relativitatea și (5) mecanica cuantică.

Să spunem că ați pierdut cheia de la lacătul care securizează o magazie și nu ați vrea să distrugeți lacătul. Există  o posibilitate de a-l deschide, folosind niște scule la îndemână. Pentru asta trebuie întâi să înțelegeți cum funcționează un lacăt. Asta puteți vedea în videoclipurile de mai jos: cum funcționează un lacăt și cum îl puteți deschide atunci când nu mai aveți cheia.

Doi prieteni, Adam și Bogdan, se întâlnesc întâmplător după mai mulți ani. Discută despre familiile lor. Cei doi au următorul dialog:
Adam: - Mi-ai spus că ai trei băieți. Ce vârste au?
Bogdan: - Produsul vârstelor lor este 36. Suma vârstelor este egală cu ziua de azi.
Adam: - Încă nu am datele necesare. Ce îmi mai poți spune?
Bogdan: - Ok, un ultim indiciu: băiatul cel mai mic are ochii verzi.
Adam: - Da, acum știu ce vârstă are fiecare.


Piatra din Rosetta,

Muzeul britanic (The British Museum) este cel mai mare muzeu de istoria lumii. Atrage milioane de vizitatori în fiecare an. Deține mai mult de 8 milioane de obiecte istorice din toată lumea. Desigur, multe sunt furate, obținute ca urmare a expansiunii coloniale a Marii Britanii.

Primul obiect pe care-l vezi când pășești în muzeu este „Piatra din Rosetta”, obiect furat de la francezi din ceea ce este astăzi Egiptul. Piatra din Rosetta este o stelă egipteană, datând din anul 196 î.e.n., din timpul domniei regelui Ptolemeu al V-lea, care are trei inscripții ale aceluiași text în trei limbi antice diferite. Dar acesta este doar un exemplu din sutele de obiecte controversate.

Marile companii de tehnologie, precum Google, Microsoft sau Facebook - au multe de îmbunătățit, iar ritmul în care o fac este lent pentru că-și permit să-și stabilească propriul ritm.

Google, motorul de căutare, este, după standarde decente - primitiv. Își promovează propriile servicii; prima pagină, pentru căutări diverse, este plină de linkuri către propriile servicii ori către linkuri plătite. Pentru a nu mai vorbi de faptul că nu a reușit (ori nu  a dorit) să creeze algoritmi (ori să stabilească ierarhii riguroase) care să promoveze site-urile valoroase în prima parte a listei cu rezultatele căutărilor. Site-uri periferice, cu conținut îndoielnic (calitate slabă, copiate de pe alte site-uri, care promovează teorii ale conspirației) ori chiar înșelătoare (de exemplu, care promit ceva, dar nu livrează la nivelul promisiunii) abundă în lista cu primele linkuri ieșite la căutare.

Ziarul Adevărul l-a găsit pe cel mai inteligent om din lume. William James Sidis. American. Cu „un IQ estimat la 250-300”. Cum s-o estima IQ-ul? Nu se calculează? Te uiți la individ și spui: „daaa, e clar, estimez că ești pe la 130!”?

Și ca să fie clar, americanul e mai bun decât Einstein! Einstein care a avut IQ-ul de doar 160... Și tot Adevărul ne spune că  alți mari cercetători au avut IQ-ul mare, dar nu așa mare ca Sidis! Nu, nici vorbă! Marie Curie a avut 180-200 (probabil tot estimare...), iar Goethe 210 (aici e cert! 210).


Click dreapta - view image (pentru o rezoluţie superioară)
Grupul Local - grup de galaxii ce cuprinde și Calea Lactee. Conține circa 30 de galaxii. Galaxiile Grupului Local sunt răspândite pe un diametru de 100 milioane de ani-lumină.

Un nou studiu care se bazează pe rezultatele măsurătorilor asupra a 50 de galaxii, precum și o serie de alte observații astronomice - ajung la concluzia că universul ar fi mai tânăr decât se credea, având „doar” 12,6 miliarde de ani (nu 13,8 miliarde ani, vârstă acceptată de majoritatea astronomilor).

De la descoperirea în 1929 de către astronomul american Edwin Hubble a deplasării spre roşu a luminii ce provine de la galaxii îndepărtate (descoperind astfel faptul că universul nu este static, așa cum se credea, ci în expansiune, și încă una accelerată) ştim că universul  nu a existat dintotdeauna, ci a luat naştere în urma unui eveniment pe care oamenii de ştiinţă l-au numit Big Bang, însă despre care nu știm încă foarte multe.

 

• Sindromul CP. Mulți trăiesc vieți fără sens pentru că nu au nicio altă posibilitate. Imperative „banale”, cum ar fi lupta pentru ziua de mâine, îi obligă la subzistență.
Dar sunt atât de mulți cei care își calamitează viața prin opțiuni distructive asumate, subjugați principiului plăcerii imediate.
Jocurile video, ca obsesie, sunt un fenomen existențial nou, nesurprins încă într-o categorie separată a unui mod de-a fi, așa cum merită.
Dacă viața este absurdă prin definiție, o viață petrecută în lumea virtuală, împușcând umbre, este absurdul absolut. Jocul pe calculator ar putea fi asimilat chiar unui protest anti-viață, dacă nu ar fi, în fapt, capitularea în fața unei propuneri de viețuire măruntă, fără scop și sens.
Mâinile îți vibrează monoton și îndârjit sute de minute pe zi pe mouse și tastatură; ești încordat, mereu în căutarea atingerii unei ținte de neatins; încleștarea în care ești prizonier te epuizează.
Preocuparea obsesivă cu aceste jocuri virtuale te lasă drenat de orice disponibilitate utilă, lipsit de orice pasiune onorabilă și de orice energie utilizabilă; ce rămâne e un creier prăjit.
Sindromul CP - sindromul creierului prăjit.

 

Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal (€)


Contact | T&C | © 2020 Scientia.ro