Orbitali atomici, substratul 6d

Fiecare tip de atom are un număr de electroni distinct, care este identic cu numărul de protoni (atunci când numărul de electroni este diferit, vorbim de ioni). Atomul de hidrogen, de exemplu, care este cel mai simplu atom, are un electron, dar atomul de aur are 79 de electroni. Electronii sunt distribuiți în cadrul învelișului electronic după reguli foarte stricte. Iată în continuare tot ce trebuie să știți despre distribuirea electronilor în cadrul unui atom.

• Am avut un vis în care conversam cu un tânăr necunoscut. O discuție densă, cum destul de rar am în „realitate”. L-am întrebat la un moment dat ceva despre viitorul meu, nu are importanță ce. Nu a apucat să-mi răspundă, pentru că un zgomot m-a trezit. Dar mă gândesc acum: cine îmi răspundea, în fapt?


XENON1T

Acum circa un an cercetătorii din cadrul proiectului de cercetare XENON1T de la laboratorul subteran de la Gran Sasso au observat un exces de evenimente care ar fi putut fi datorat materiei întunecate, se zicea pe atunci. Un nou studiu arată că acest rezultat ar putea avea de-a face nu cu materia, ci cu energie întunecată, misterioasa energie care duce la expansiunea accelerată a universului.

Condiționarea clasică este cea mai primitivă formă de învățare. Apare chiar și la o formă rudimentară de sistem nervos, cum este cazul unui melc de mare (Aplysia), deci trebuie să fie așa, nu?

Atomii sunt formați din electroni, particule elementare organizate în straturi electronice la exteriorul atomului, și nucleu. Nucleul aste format din protoni și neutroni, care nu sunt însă particule elementare, ci, la rândul lor, sunt formate din alte particule, de care știm că ar fi elementare (nu sunt alcătuite din ale particule) denumite quarcuri.

 

Da, sună ca un titlu de articol dintr-o revistă de popularizare a psihologiei. Dar după o sută de ani de studiu a naturii umane psihologii au învățat câteva lucruri despre noi. Printre altele, care sunt cele mai importante trăsături de personalitate și cum să le identificăm.

Imaginează-ți că trăiești în anul 1500 și găsești întâmplător un aparat radio care rulează muzica timpului tău. Îi iei pe cei mai buni meșteșugari care există și încercați să găsiți muzica în aparat. Veți găsi, probabil, după câteva sute de ani de cercetări, un semnal electric în componentele radioului, dar sursa acestui semnal ar rămâne un mister, cu excepția situației în care înțelegi conceptul de unde electromagnetice și pe cel de antenă. Dacă și în cazul creierului vorbim despre un dispozitiv asemănător? Puțin probabil? Iată câteva argumente.


Reprezentare gaură neagră
Credit: Nasa JPL Caltech

Găurile negre sunt, în fapt, pretutindeni în univers, dar sunt și în centrul celor mai multe galaxii. Cum au ajuns acolo?


Electronii unui atom sunt organizați în orbitali.
Nenumăratele puncte pe care le vedeți nu reprezintă electroni, ci posibile poziții în spațiu pentru un electron, dacă încerci să-l măsori.

În urmă cu trei ani am scris un articol intitulat „De ce obiectele opun rezistență la atingere”, pe care-l începeam așa: „Simplificând un pic, dacă atomul ar fi de dimensiunea unui teren de fotbal, nucleul atomic ar fi de dimensiunea unui nasture. Restul - spaţiu gol”.

Trebuie admis că am simplificat un pic mai mult...

Universul observabil este ce putem „vedea” din univers, pornind de la două aspecte: a) lumina călătorește cu apx. 300.000 km/s și b) universul are vârsta de 13,8 miliarde ani.


Cercetătorii Matthew Bohman (stânga)  și Christian Smorra arată locația capcanei Penning unde sunt răciți atomi într-un nou echipament care conține două capcane.
Credit: F. Sämmer/JGU

Studiul antimateriei este extrem de important pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu aceasta imediat după Big Bang. Producerea și mai ales acumularea acesteia este dificilă. O nouă metodă pentru a menține și a răci antimateria la temperaturi joase a fost experimentată recent, metodă care dă rezultate extrem de încurajatoare.

Agenția Spațială Europeană (European Spatial Agency - ESA) a publicat de curând imagini satelitare și un videoclip cu Delta Dunării, în care descrie, pe scurt această zonă geografică a României. Este parte din proiectul „Pământul din spațiu”. Merită urmărit clipul, de nici 4 minute.


Raportul dintre diametrul universului observabil şi gaura neagră care s-ar forma după ce am pune împreună toţi atomii din univers

• Cei mai vechi fotoni care ajung pe Terra din adâncimile universului au 13,8 miliarde ani, avându-și originea în Big Bang. Dar acești fotoni poartă informație despre obiecte cosmice situate „acum” la 46,1 miliarde ani-lumină. Cum e posibil? Pentru că universul este în continuă expansiune. Accelerată.

Știința nu va descifra toate misterele lumii, printre alte motive, pentru că omul nu este în stare să opereze cu anumite concepte, pe care le vom detalia mai jos ori pe care le-am detaliat în alte articole (și am pus linkuri către ele mai jos). Ideea centrală a acestui articol este următoarea: există o incapacitatea fundamentală a omului de a înțelege anumite concepte, esențiale pentru înțelegerea lumii, care îl condamnă pentru totdeauna la o explicare parțială a lumii, oricât ar progresa de-a lungul evoluției sale.

Nassim Nicholas Taleb, un gânditor original american de origine libaneză, cu o lungă experiență în domeniul financiar, faimos pentru cărțile sale recente și în special pentru conceptul de „lebădă neagră”, este unul dintre adversarii criptomonedelor. Acesta avertizează investitorii curenți ori potențiali în special cu privire la riscurile implicate de bitcoin și-și argumentează avertismentul prin ideile centrale ale propriilor sale teorii.


Atomul de hidrogen (reprezentare grafică), format dintr-un proton şi un electron

Numărul atomic, notat cu litera Z, indică numărul de protoni (particule cu sarcină electrică pozitivă) din interiorul nucleului unui atom. Numărul atomic este cea mai importantă caracteristică a unui atom, pentru că numărul de protoni dă identitatea unui element chimic. De exemplu, atomul de hidrogen, cel mai simplu atom, are un singur proton. Un atom care are doi protoni se numește heliu. Dacă are trei protoni, vorbim de atomul de litiu, iar dacă are șase, vorbim de carbon.

 

Relația „complicată” dintre Terra și Lună face ca satelitul nostru natural să se depărteze încet încet de Pământ. Dar modul în care evoluează sistemul solar nu va permite speciei umane, chiar dacă va supraviețui miliarde de ani, să surprindă modelul decuplării Lunii de planeta noastră...

 
Autostrada Katy, Houston, SUA

Da, sigur... vei spune. Întâi să avem noi autostrăzi și după să discutăm despre asta :) Totuși... Un fenomen denumit „cerere indusă”, care nu este deloc dificil de înțeles și care a fost demonstrat în mai multe ocazii, arată că de multe ori drumuri mai mari înseamnă trafic mai intens, nu, cum te-ai aștepta, rezolvarea problemei traficului. Iată despre ce este vorba...


Când o gigantă roșie orbitează un obiect cosmic foarte dens, ca o pitică albă, poate avea loc un transfer de masă de la prima la a doua
credit: M. Weiss, CXC, NASA

Dacă o stea pierde suficientă masă către o stea-companion, ajunge să nu mai poată susține procese de fuziune nucleară, steaua putând ajunge o pitică maro sau o planetă joviană. Pentru asta, este necesar să fie îndeplinite anumite condiții. Dar descoperiri recente ne arată că asta se întâmplă, în fapt, în univers.

Sigur, e doar un exercițiu de imaginație, dar de ce să nu-l facem? Am ajuns la această întrebare pe când scriam articolul „De ce să fii agnostic este cea mai înțeleaptă opțiune”.

Să ne imaginăm că specia umană este, în fapt, o simulare pe calculator. Este o teorie excentrică, desigur, dar una care nu va putea fi exclusă definitiv niciodată. Dar nu asta e preocuparea noastră în acest articol.

În continuare vom prezenta de un truc relativ simplu prin care, făcând câteva calcule simple, poți ghici numărul la care s-a gândit cineva. Iată cum funcționează.

De ce sunt oamenii proști? Știu că pare genul de întrebare pe care o pune la masa familiei o rudă pe care nu o cunoști prea bine, dar știi că a băut prea mult. Răspunsul este însă destul de simplu și nu are neapărat legătură cu inteligența nativă sau cu educația. Oamenii sunt proști pentru că e ieftin!

Psihologia este văzută ca știința care se ocupă de om, mai precis de mintea (cum gândim?), sentimentele (cum simțim?) și comportamentul omului (de ce facem ce facem?). Ideile și metodele celor din acest domeniu au variat enorm, iar multe dintre teoriile de succes acum câteva zeci de ani sunt astăzi doar note de subsol ori parte din cărțile de istorie ale acestui domeniu. Iată cam ce-am aflat despre noi în ultimii 100 de ani.

„Inspirațional” este un termen la modă, folosit în special de tânăra generație. Ați auzit, probabil, de „lider inspirațional” sau măcar de „citate inspiraționale”. În alte ocazii realizările cuiva sunt „inspiraționale” pentru cei care le apreciază.

În mod clar floarea-soarelui (Helianthus annuus) are o legătură specială cu Soarele. Fiind cu floarea (pălăria) către est, planta este mai sănătoasă și își crește șansele de reproducere. Iar ideea că floarea-soarelui urmărește mișcarea Soarelui pe bolta cerească este un mit (în parte).

Adam, Bogdan, Cristian, Daniel și Eugen, cinci prieteni, beau în restaurantul lor preferat. Patru dintre ei stau la o masă, iar unul stă separat, la o altă masă, pentru că lucrează la un roman, iar aici este locul în care are inspirație. Toți beau, dar băuturi diferite.


În stânga, fuziunea nucleară - doi atomi uşori se unesc şi eliberează energie. În dreapta, fisiunea nucleară - un atom „greu” se divide şi eliberează energie.

Fuziunea nucleară și fisiunea nucleară - ambele eliberează energie, dar cum diferă aceste procese și care sunt implicațiile acestora în ce privește generarea de energie electrică?

În imaginea de mai sus (și de mai jos, în detaliu) observați două pete luminoase în interiorul cercului (în fapt, două galaxii) și patru puncte luminoase pe circumferința cercului. Cele patru puncte reprezintă, în fapt, lumina unui quasar situat în spatele celor două galaxii centrale, lumină deviată astfel ca urmare a curbării spațiu-timpului de către galaxii.

 


Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează prin PayPal ori Patron


Contact | T&C | © 2021 Scientia.ro