Cel mai important intelectual în viață, Noam Chomsky, a împlinit 96 de ani. Viața și nucleul gândirii sale

Lingvist, profesor, filozof și intelectual cu o masivă prezență publică, Noam Chomsky a avut o influență semnificativă din punct de vedere intelectual și moral asupra societății americane, dar și a lumii intelectuale, în ansamblu.

Imagine din timpul dezbaterii din anul 1971 dintre filozoful francez Michel Foucault (stânga) şi Noam Chomsky (dreapta)

Noam Chomsky, unul dintre cei mai faimoși și respectați intelectuali din lume, a împlinit 96 de ani pe 7 decembrie 2024. Timp de mai bine de jumătate de secol o mulțime de oameni i-au citit lucrările într-o varietate de limbi, iar mulți s-au bazat pe comentariile și interviurile sale pentru a avea informații despre dezbaterile intelectuale și evenimentele actuale.

Este universul finit sau infinit?

Două canale YouTube discută dacă universul este finit sau infinit. Primul este Kurzgesagt, un canal cu milioane de vizualizări la fiecare videoclip, iar celălalt este cel al fizicienei germane Sabine Hossenfelder.

Cele două videoclipuri pot fi urmărite aici și aici.

Abonează-te la NEWSLETTER!

Chiar are apa memorie? În fapt, este vorba despre un episod interesant de pseudoștiință din interiorul științei

Una dintre ideile năstrușnice auzite recent, în contextul campaniei electorale, a fost aceea că apa are memorie și conține informație, nu este doar H₂0. Sună a pseudoștiință și este pseudoștiință, dar interesant este că cel care a venit cu această idee este un om de știință, Jacques Benveniste.

Pe scurt, ideea controversată încă de la început este aceea că apa ar avea „memorie” – capacitatea de a păstra informații despre substanțele cu care a intrat în contact, chiar și atunci când aceste substanțe nu mai sunt prezente. Dar această „descoperire” a ajuns în paginile unei prestigioase reviste de știință, fiind explorată inclusiv de Departamentul Apărării din SUA...

Ce este energia punctului zero și de ce nu poate fi extrasă din spațiul gol

Energia punctului zero este energia minimă pe care o poate avea un sistem cuantic. Aceasta nu înseamnă că sistemul este în repaus absolut, ci că se află în starea sa fundamentală, cea mai joasă energetic posibilă. Chiar și dacă un atom ar fi adus la cea mai mică temperatură posibilă, zero absolut, componentele sale nu ar putea fi în stare de repaus absolut, ci încă s-ar mișca, grației principiului incertitudinii al lui Heisenberg.

Mecanismul Higgs. Cum obțin particulele elementare masa? De ce bosonul Higgs nu are niciun rol

Câmpul Higgs, reprezentare grafică

Întrebarea cu privire la cum ajung pariculele elementare să aibă masă este una dintre cele mai dificile întrebări din fizica particulelor. Explicațiile de pe Internet diferă, de la autor la autor, dar acestea sunt în cea mai mare parte ori superficiale, ori greșite.

Cele superficiale doar menționează că bosonul Higgs (ceea ce este greșit) sau câmpul Higgs (ceea ce este corect) dă masă particulelor. Nu se vorbește cum anume. 

Dar bosonul Higgs este o particulă cu o viață extrem de scurtă, iar când spun „extrem”, nu folosesc ticul verbal specific multora azi. Odată creat, dispare aproape instananeu. De aceea a fost atât de dificil de creat și descoperit la LHC. Este atât de rar, că, cel mai probabil, nu există niciunul în galaxia noastră în acest moment! Nu apare spontan, ci este nevoie de energie, precum cea generată de coliziunea dintre protoni de la CERN (Organizația europeană pentru cercetare nucleară), Elveția. 

Și nu,  bosonul Higgs nu este implicat în crearea masei particulelor elementare. Prin urmare, invocarea bosonului Higgs în mecanismul masei particulelor elementare este greșită. Dar descoperirea bosonului ne-a dat certitudinea existenței câmpului Higgs, care este implicat în mecanismul masei particulelor elementare.

Filozofia stoică de pe TikTok nu este cea a gânditorilor stoici 

TikTokul meu e plin de influenceri care îmi spun că ar trebui să fiu stoic. Probabil înțelegeți prin termenul „stoic” o persoană care trece prin greutăți păstrându-și tăria de caracter, calmul și fără să se plângă vreodată. Dar un stoic este și cineva care aderă la școala filosofică a stoicismului.

Cum explică găurile negre cuantice de ce nu vedem sfârșitul spațiului și timpului  

Gaură neagră - reprezentare artistică

Teoria gravitației formulată de Albert Einstein, teoria relativității generale, este incompletă. După cum a demonstrat laureatul Premiului Nobel pentru fizică Roger Penrose, atunci când materia se prăbușește sub propria atracție gravitațională, rezultatul este o „singularitate” – un punct de densitate sau curbură infinită.  

În cazul unei singularități, spațiul, timpul și materia sunt comprimate și întinse până la... inexistență. Legile fizicii, așa cum le cunoaștem, suferă o prăbușire totală. Dacă am putea observa singularități, fizica nu ar mai putea prezice viitorul pe baza trecutului. Cu alte cuvinte, știința ar deveni imposibilă.  

De ce mâncatul seara este contraindicat: capacitatea organismului de a metaboliza glucoza noaptea este redusă

Clic pe imagine pentru o rezoluție superioară

Secreția de insulină scade noaptea datorită ritmului circadian, spun experții, care avertizează că a consuma mai mult de 45% din aportul caloric după ora 17.00 modifică nivelurile de glucoză, cu consecințe serioase pentru sănătate.

Oamenii de știință au spus întotdeauna că o cină ușoară și timpurie este mai bună pentru sănătate. Acum, un studiu realizat de Universitat Oberta de Catalunya (UOC) și Universitatea Columbia furnizează baza științifică pentru acest argument.

Potrivit studiului, publicat în revista Nutrition & Diabetes, consumul a mai mult de 45% din aportul caloric zilnic după ora 17.00 este asociat cu o creștere a nivelului de glucoză, cu consecințele nocive asupra sănătății, indiferent de greutatea și grăsimea corporală a individului, informează 360medical.ro.

Cum funcționează nucleul atomic

Fizicieni de la MIT au ajutat la crearea unui videoclip în care, pentru prima oară, mărimile, formele și structurile nucleelor atomice sunt vizualizate cu ajutorul unor animații. Mai jos, puteți vedea respectivele animații, însoțite de textul explicativ:

Omul s-au întrebat încă de acum mii de ani despre structura materiei și despre ce anume constituie lumea noastră. Filosoful grec Democrit a dezvoltat pentru prima dată conceptul de „atomos”, un bloc indivizibil din care se formează materia. El credea că atomii aveau multe forme, în funcție de tipul de materie pe care îl alcătuiau. 

Peste două milenii mai târziu, aceste forme au fost unificate în sfere solide. În jurul anului 1900, a fost descoperit electronul, despre care s-a propus că există dispersat în interiorul sferei. Câțiva ani mai târziu a fost descoperit nucleul, iar modelul atomic a evoluat. 

Virusul SARS-Cov-2 (COVID) a micșorat tumorile canceroase la șoareci

 Anticorp (în dreapta) care atacă o particulă de coronavirus, cu proteine ​​spike (în roz) pe suprafața exterioară.
Credit: Christoph Burgstedt / Science Photo Library

Un nou studiu fascinant publicat în Journal of Clinical Investigation a dezvăluit un potențial beneficiu neașteptat al infecției severe cu COVID: aceasta poate ajuta la micșorarea celulelor canceroase.

Această descoperire surprinzătoare, bazată pe cercetări efectuate pe șoareci, deschide noi posibilități pentru tratamentul cancerului și scoate în evidență interacțiunile complexe dintre sistemul imunitar și celulele canceroase; însă acest lucru nu înseamnă că oamenii ar trebui să încerce să se infecteze cu virusul care cauzează COVID.

Cum să ai grijă de dinții tăi. Ghid complet pentru o igienă perfectă a cavității bucale 

Bryan Johnson, omul care a transformat intenția de a avea sănătatea perfectă și chiar pe aceea de a nu muri într-o adevărată mișcare populară („Don't die!”), are, desigur, și un protocol stric și elaborat când vine vorba despre îngrijirea dinților și, în ansamblu, de sănătatea cavității bucale. 

Regimul alimentar acestuia, de care am scris aici, conține peste o sută de diverse suplimente alimentare, multe insuficient studiate și fără rezultate certe în ce privește sănătatea umană. Nu cred să mai fie vreo persoană pe planetă care să ia zilnic atât de multe diverse substanțe chimice, în diverse forme, pentru o perioadă teoretic nelimitată, fără a cunoaște efectele pe termen mediu și lung asupra organismului și sănătății.

Elon Musk va veni cu modificări tehnologice radicale, dar istoria arată că lucrurile nu vor fi deloc plăcute

Concept pentru proiectul de transport „hyperloop”

Pe 12 noiembrie, președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că îl va numi pe Elon Musk, cel mai bogat om din lume, să conducă un nou Departament al Eficienței Guvernamentale, alături de miliardarul și fostul candidat la președinție Vivek Ramaswamy. Noul departament va avea sarcina de a reduce birocrația guvernamentală, de a limita cheltuielile publice și de a reduce reglementările.

Musk a fost un susținător vocal al campaniei lui Trump, care a inclus și „cadouri” financiare potențial ilegale oferite alegătorilor. Deși implicarea directă a lui Musk în politica electorală este o noutate, încercările companiilor tehnologice și ale liderilor acestora de a remodela politica publică și guvernarea au o istorie îndelungată, de la transport și locuințe până la planificarea urbană.

Este inegalitatea un fenomen natural?

Un factor crucial al avantajului istoric al Statelor Unite față de concurenții săi în productivitate, în special în sectorul industrial, nu a fost rata scăzută a impozitelor sau veniturile corporative astronomice, ci avansul său în educație. Accesul „aproape universal” la educația secundară atins în Statele Unite în anii 1950 nu a fost realizat în Germania, Franța și Japonia până în anii 1980 și 1990.  

Cartea „Nature, Culture, and Inequality” a lui Thomas Piketty este o lucrare de mici dimensiuni care abordează o problemă de mare importanță: este naturală inegalitatea socială pe care o observăm zilnic?  

Bazându-se pe date economice istorice din întreaga lume, Piketty descrie o tendință începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea, către o egalitate politică și socio-economică mai mare. Aceasta a fost deosebit de evidentă în țările occidentale între aproximativ 1914 și 1980. Totuși, din acel moment, această tendință a încetinit considerabil.