
Miuonii sunt particule elementare care sunt de exemplu generate de raze cosmice permanent în atmosfera Pământului. Razele cosmice lovesc moleculele din atmosfera superioară și produc cascade de particule în care se nasc și miuoni. Ei sunt de aproximativ 200 de ori mai masivi decât electronii și pot traversa cantități impresionante de materie.
Această proprietate a făcut din miuoni un instrument neobișnuit pentru a „vedea” în interiorul unor obiecte pe care razele X sau alte tehnici de imagistică nu le pot traversa cu ușurință. Tehnica se numește miuografie.
Dar există o problemă: miuonii cosmici vin când vin. Nu îi putem porni, opri sau regla după dorință. Fluxul lor este relativ mic, iar pentru a obține o imagine de calitate poate fi nevoie de săptămâni sau chiar luni de măsurători.
Acum, o echipă de cercetători a făcut un pas important spre schimbarea acestei situații.
Folosind un laser de mare putere la Extreme Light Infrastructure–Nuclear Physics (ELI-NP) din România, cercetătorii au produs un fascicul artificial de miuoni cu energii de ordinul GeV și au reușit să obțină imaginea unui obiect dens: o grămadă de cărămizi de plumb. Rezultatul este prezentat într-un nou articol pe arXiv.
Este, conform autorilor, prima demonstrație de imagistică dominată de un fascicul de miuoni artificiali produși cu laser.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Materia întunecată este una dintre cele mai mari enigme ale fizicii moderne. Știm că trebuie să existe, deoarece efectele sale gravitaționale sunt observate la scara galaxiilor și a universului. Știm chiar și aproximativ cât de multă materie întunecată există: ea reprezintă circa 85% din toată materia din univers. Dar nu știm ce este.
De aproape un secol fizicienii încearcă să detecteze direct această materie invizibilă. Printre cei mai cunoscuți candidați se numără WIMP, particule ipotetice care ar interacționa foarte slab cu materia obișnuită.
Recent, Experimentul LUX-ZEPLIN, unul dintre cele mai sensibile experimente din lume pentru căutarea materiei întunecate, a găsit ceva neobișnuit: un singur eveniment de particulă care este foarte greu de explicat prin procese de fond cunoscute.
Ar putea fi un semnal produs de materia întunecată. Rezultatul nu atinge nivelul statistic necesar pentru a afirma că materia întunecată a fost observată. Este însă cea mai interesantă indicație de acest tip raportată până acum de experimentul LZ.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Reprezentare schematică a câmpului magnetic al Pământului. Credit: Peter Reid
Una dintre cele mai mari enigme ale fizicii moderne este natura materiei întunecate. Știm că ea există, deoarece efectele sale gravitaționale sunt observate la scara galaxiilor și a întregului univers, iar materia întunecată reprezintă aproximativ un sfert din energia cosmosului. Știm însă foarte puțin despre ceea ce este ea.
Printre candidații considerați cei mai interesanți se numără două particule ipotetice: axionii și fotonii întunecați. În domeniul de mase investigat într-un nou studiu, aceste particule ar fi de aproximativ 19–21 ordini de mărime mai ușoare decât electronul.
Studiu propune o idee interesantă: în loc să construim în laborator un detector enorm pentru a căuta aceste particule, am putea folosi chiar Pământul și câmpul său magnetic ca pe un detector natural de materie întunecată.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Quasari descoperiți de Euclid
Credit: ESA
Una dintre cele mai mari întrebări ale cosmologiei moderne este cum au apărut primele structuri din univers. Cum au reușit primele galaxii să se formeze atât de repede? Și cum au putut găurile negre supermasive să atingă mase de milioane sau chiar miliarde de ori mai mari decât cea a Soarelui într-un timp atât de scurt după Big Bang?
Un nou rezultat obținut cu ajutorul telescopului spațial european Euclid oferă una dintre cele mai importante piese ale acestui puzzle: descoperirea a 31 de quasari extrem de vechi, dintre care doi sunt cele mai îndepărtate și mai timpurii astfel de obiecte observate vreodată in univers.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Una dintre marile provocări ale fizicii moderne este detectarea fenomenelor extrem de rare, cu semnale atât de slabe, încât se pierd ușor în zgomotul natural al mediului. Fie că este vorba despre izotopi instabili, procese nucleare rare sau posibile urme ale materiei întunecate, problema centrală rămâne aceeași: cum poți măsura ceva aproape imposibil de văzut?
Un nou rezultat experimental sugerează că răspunsul ar putea veni dintr-o schimbare de paradigmă în modul în care numărăm atomii individuali.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Una dintre cele mai profunde enigme ale fizicii moderne este așa-numitul paradox al informației în găurile negre. Conform mecanicii cuantice, informația nu poate fi distrusă niciodată. Și totuși, atunci când o gaură neagră se evaporă, pare că tot ceea ce a căzut în ea dispare pentru totdeauna.
Dar dacă problema nu este în legile fizicii… ci în modul în care privim geometria universului?
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Imagine: Dr. Alessio Porcelli, dr. Catalina Oana Curceanu și dr. Alberto Clozza, în fața instalației experimentale VIP-2 din laboratorul subteran Gran Sasso LNGS.
Unul dintre principiile fundamentale pe care se bazează întreaga fizică modernă este principiul excluziunii a lui Pauli. Acest principiu stă la baza structurii atomilor, a stabilității materiei și chiar a existenței stelelor compacte, precum piticele albe sau stelele de neutroni. Dar este acest principiu absolut? Este el o lege inviolabilă a naturii sau doar o aproximare, dar cu un grad de precizie ridicat?
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Una dintre cele mai importante provocări ale fizicii moderne este reconcilierea lumii cuantice cu gravitația. La nivel „micro”, de atomi și particule, universul se supune regulilor mecanicii cuantice, în timp ce la nivel „macro”, de planete, stele și a universului însuși, relativitatea generală descrie cu precizie structura spațiu-timpului. Deși fiecare dintre aceste teorii funcționează impecabil în domeniul său, unificarea lor într-o singură teorie coerentă a realității rămâne un vis neîmplinit.
Dar dacă am privi universul dintr-o perspectivă complet nouă?
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Una dintre cele mai mari probleme ale fizicii moderne este aceea de a găsi o teorie unificată care să descrie atât lumea particulelor elementare, cât și gravitația. La scară mică, universul se comportă conform regulilor mecanicii cuantice, iar la scară mare, mișcarea stelelor, galaxiilor și a universului însuși este explicată de teoria generală a relativității. Unirea celor două teorii într-una singură este visul fizicii moderne.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Structura la scară mare a universului. Filamente şi viduri cosmice
Întrebarea dacă suntem singuri în univers rămâne una dintre cele mai profunde întrebări fără răspuns ale umanității. Doar recent știința a început să dispună de instrumentele necesare pentru a aborda această problemă în mod riguros. De la paradoxul lui Fermi la celebra ecuație a lui Drake, încercările de a estima probabilitatea existenței altor civilizații au fost destul de numeroase.
Un nou concept aduce o perspectivă inedită: „zona singurătății” (eng. „the solitude zone), propus într-un studiu publicat în revista Acta Astronautica.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Gaură neagră supermasivă (reprezentare artist)
Credit: Roberto Molar Candanosa/Johns Hopkins University
Un nou studiu publicat în Physical Review Letters sugerează că natura ar putea avea deja propriile sale „superacceleratoare” în interiorul găurilor negre supermasive aflate în centrul galaxiilor. Aceste obiecte uriașe ar putea accelera particulele la energii extreme, poate chiar până la cele necesare pentru a se genera particule de materie întunecată, performanță pe care cele mai avansate acceleratoare construite de noi, precum Large Hadron Collider (LHC), nu au reușit-o încă.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Particulele de materie întunecată ultraușoare pot lăsa urme în lumina emisă de nucleele de toriu excitate cu laser
Materia întunecată, materia misterioasă care domină universul, scapă în continuare oricărei detectări directe. Cu toate acestea, fizicienii din întreaga lume continuă căutarea acestei materii, folosind metode din ce în ce mai sofisticate.
Un nou studiu publicat recent într-un articol în Physical Review X, propune o metodă inedită: detectarea influenței materiei întunecate asupra unui „ceas nuclear” de mare precizie bazat pe elementul radioactiv toriu-229.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Materia întunecată, cea care aparent domină gravitațional universul, continuă să-i intrige pe cercetători. Printre numeroasele particule ipotetice propuse, fotonii întunecați – rude masive ale fotonului clasic – au atras de mult atenția teoreticienilor, dar au fost mereu însoțiți de o problemă serioasă: tendința de a forma corzi cosmice, structuri care contravin distribuției observate a materiei întunecate în univers.
Un nou studiu publicat în Physical Review Letters propune o cale prin care această dificultate poate fi evitată. Cheia are legătură cu momentul în care fotonii întunecați se formează în istoria timpurie a universului.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Credit imagine: ESO/M. Kornmesser
Explorarea altor sisteme solare ne aduce tot mai aproape de înțelegerea diversității planetelor din galaxia noastră. Recent, o echipă internațională de astronomi a identificat două noi exoplanete care orbitează în jurul unei stele asemănătoare Soarelui aflate la o distanță de câteva sute de ani-lumină de noi. Descoperirea oferă noi perspective asupra tipologiilor de planete ce pot exista în univers și asupra condițiilor care pot influența formarea acestora.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Este momentul să vă prezint o listă cu 10 mistere din fizica modernă care așteaptă încă să fie dezlegate, în speranța că viitorul apropiat va aduce răspunsul la unul sau chiar mai multe dintre aceste mistere. Evident, lista nu este una completă.
1) Ce este materia întunecată, acea materie care se pare că atrage gravitațional materia vizibilă, însă nu emite lumină și nu o vedem, și ar fi de circa 5-6 ori mai multă în univers decât materia vizibilă? Din ce este făcută? Chiar... există?
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Universul este plin de găuri negre, dar multe dintre ele rămân invizibile, ascunse în spatele norilor de praf cosmic. Recent, cercetătorii au detectat semnale radio care provin din gazul fierbinte care înconjoară o gaură neagră supermasivă formată acum 12,9 miliarde de ani. Această descoperire ar putea reprezenta o nouă metodă de a identifica aceste obiecte enigmatice, chiar și atunci când sunt ascunse de praful cosmic.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

