Oamenii care locuiesc cu chirie sau care nu au suficienți bani pentru a face modernizări majore ale locuințelor lor au fost, timp de mulți ani, excluși de la o schimbare majoră în tehnologia de încălzire și răcire, care poate îmbunătăți eficiența, economisi bani și fi mai bună pentru clima globală: pompele de căldură.
Încălzirea și răcirea clădirilor consumă 35% din întreaga energie folosită anual în Statele Unite. Multe locuințe și firme își transformă sistemele de încălzire și răcire alimentate cu combustibili fosili în sisteme electrice cu pompe de căldură, care folosesc electricitatea nu pentru a genera aer cald sau rece, ci pentru a muta căldura în spațiile care au nevoie de încălzire și în afara spațiilor care au nevoie de răcire.
Până de curând, acest proces a necesitat instalarea permanentă într-o clădire a unei cantități semnificative de echipamente voluminoase și scumpe, ceea ce presupune un contractor profesionist și poate costa până la 10.000 de dolari americani doar instalarea – pe lângă echipamentul propriu-zis. Numite adesea sisteme mini-split, aceste sisteme au, de obicei, un condensator în afara clădirii, care schimbă căldură cu aerul exterior, și un evaporator în interior, care schimbă căldură cu aerul din încăpere.
- Detalii
- de: Moncef Krarti
- Ştiri tehnologie
În ultimii câțiva ani, entuziasmul din jurul inteligenței artificiale a devenit stratosferic. Pe valul capitalului de risc, liderii din tehnologie ne-au promis că IA va revoluționa munca, va crește productivitatea și va duce la descoperiri noi incredibile.
OpenAI, compania care a creat ChatGPT, a stabilit un nou record când a ajuns, cu câteva luni în urmă, la investiții de 110 miliarde de dolari americani, iar directorul său executiv, Sam Altman, a susținut recent că Australia ar putea deveni o „capitală mondială a datelor”.
Promisiunile amețitoare au fost însoțite de investiții pe măsură în centre de date, acele ferme întinse de servere care asigură antrenarea, rularea și întreținerea acestor modele. O nouă instalație uriașă de tip hiperscală, propusă pentru vestul orașului Sydney – 1 gigawatt pe 52 de hectare – s-ar număra printre cele mai mari din lume. Ea se va adăuga celor 162 de centre existente și celor 90 aflate în lucru în Australia, țară despre care se estimează că va deveni a treia cea mai mare piață de centre de date din lume la începutul anilor 2030.
Dar, dacă susținătorii IA mizează totul pe această tehnologie, opinia publică este mult mai nuanțată. Un nou studiu a plasat Australia pe ultimul loc, la egalitate cu alte țări, pe scara atitudinii globale față de IA: 81% dintre respondenți susțin reguli mai stricte privind modul în care organizațiile folosesc IA, iar 68% se declară îngrijorați de pierderea controlului asupra deciziilor luate de IA în numele lor.
Mișcările civice împotriva IA sunt în creștere. Luna trecută, un eveniment intitulat „Stop the Slop”, care contesta centrul de date din Sydney, a fost mutat într-un spațiu mai mare din cauza interesului ridicat. Acesta se alătură altor campanii, precum StopAI și PauseAI, care urmăresc încetinirea dezvoltării centrelor de date, întreabă cum afectează IA locurile de muncă și mediul și iau în calcul alternative mai echitabile și mai sustenabile.
Iar în ultimele luni au început să apară înregistrări video cu studenți care, la ceremoniile de absolvire, huiduie vorbitori precum fostul director executiv al Google, Eric Schmidt, atunci când aceștia vorbesc în termeni extatici despre faptul că ne aflăm „la marginea unei transformări tehnologice” și despre cum IA va atinge „fiecare profesie”, „fiecare sală de clasă” și „fiecare relație”.
Încrederea în aceste afirmații monumentale – și în infrastructura monumental de scumpă pe care se sprijină – începe să se erodeze.
- Detalii
- de: Luke Munn
- Ştiri tehnologie
Pe 12 iunie, laboratorul de inteligență artificială Anthropic a suspendat accesul la cele mai recente modele Claude ale sale, Fable 5 și Mythos 5, care fuseseră lansate cu trei zile înainte. Măsura a venit ca răspuns la o „directivă privind controlul exporturilor” emisă de guvernul SUA, care interzice folosirea modelelor de către orice persoană care nu este cetățean american.
Mythos este cel mai puternic model al Anthropic, un model „de frontieră”. Când a anunțat pentru prima dată modelul, în aprilie, compania a spus că acesta era prea bun la hacking pentru a fi lansat imediat. În schimb, Mythos a fost pus la dispoziția unui număr restrâns de organizații — în principal corporații tehnologice americane — pentru a fi folosit la remedierea vulnerabilităților din sistemele digitale esențiale.
Fable este același model de bază, dar cu măsuri suplimentare de protecție, menite să împiedice folosirea lui în scopuri de securitate cibernetică. Acesta este modelul care a fost lansat public săptămâna trecută și blocat aproape imediat.
- Detalii
- de: Francesco Bailo
- Ştiri tehnologie
Europa nu rupe brusc legăturile cu marile companii americane de tehnologie, dar încearcă tot mai vizibil să nu mai depindă structural de ele. În administrație, educație, servicii publice, infrastructură digitală și cloud, apar tot mai multe decizii prin care instituții europene mută date, programe, cod-sursă sau servicii de colaborare către soluții locale, europene ori open-source.
Tendința este prezentată, de regulă, sub formula suveranității digitale, dar în practică ea înseamnă ceva mai concret: control mai mare asupra datelor, asupra infrastructurii și asupra instrumentelor critice folosite de state, companii și cetățeni.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri tehnologie
În timpul Războiului Rece, spionii ascundeau microfoane în pereți, telefoane sau corpuri de iluminat. Astăzi, însă, cercetătorii avertizează asupra unei posibilități mult mai neașteptate: chiar cablurile cu fibră optică ar putea „asculta” ce se vorbește în apropierea lor.
O echipă de cercetători a prezentat la adunarea generală a Uniunii Europene a Geoștiințelor (European Geosciences Union) rezultate care arată că o tehnică utilizată pentru detectarea cutremurelor poate capta și vibrațiile extrem de fine produse de vocea umană.
Mai mult, datele astfel obținute au fost transformate în transcrieri inteligibile în timp real cu ajutorul unor instrumente de inteligență artificială disponibile gratuit.
Descoperirea ridică întrebări importante despre confidențialitate și securitate, mai ales într-o lume traversată de milioane de kilometri de fibră optică.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri tehnologie
Un robot de tenis de masă a depășit performanța unor jucători de elită în evaluări recente. Robotul, numit Ace, marchează un pas important către sisteme de inteligență artificială (IA) care pot funcționa în medii reale, rapide și incerte.
În teste, robotul autonom a câștigat trei din cinci meciuri împotriva unor jucători de elită – sportivi profesioniști cu peste zece ani de experiență și o medie de 20 de ore de antrenament pe săptămână. Robotul, dezvoltat de Sony AI, a pierdut ambele meciuri împotriva jucătorilor din ligile profesioniste japoneze, dar a câștigat un set împotriva unuia dintre ei. Sistemul este descris în detaliu într-un articol recent publicat în revista Nature.
- Detalii
- de: Kartikeya Walia
- Ştiri tehnologie
Universitatea Stanford (Human-Centered Artificial Intelligence - HAI) a publicat recent a noua ediție a raportului său „AI Index”, în care analizează evoluția inteligenței artificiale, impactul asupra omenirii, diferența dintre ce poate IA să facă și ce poate gestiona omul șamd.
Raportul urmărește modul în care IA este testată în ceea ce privește raționamentul, siguranța și executarea sarcinilor din lumea reală, precum și de ce aceste măsurători devin din ce în ce mai dificil de considerat fiabile. De asemenea, include noi estimări ale valorii economice a IA generative, alături de dovezi emergente privind efectele acesteia asupra pieței muncii, un cadru analitic privind suveranitatea IA și un capitol dedicat științei. Pentru prima dată, raportul conține capitole separate despre IA în știință și IA în medicină, reflectând impactul tot mai mare al IA în aceste două domenii.
Raportul poate fi citit integral (243 pg, eng.) aici.
Iată mai jos principalele concluzii:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri tehnologie
Rețelele sociale Instagram și YouTube au un defect de proiectare care le face să creeze dependență, a decis un juriu din Statele Unite.
Juriul din Los Angeles a avut nevoie de aproape nouă zile pentru a ajunge la verdict în acest caz istoric intentat de o femeie cunoscută sub inițialele KGM împotriva platformelor de social media. Acesta a acordat despăgubiri de 3 milioane de dolari, stabilind că Meta (proprietarul Instagram) este responsabilă în proporție de 70%, iar Google (proprietarul YouTube) în proporție de 30%. Ulterior, juriul a acordat încă 3 milioane de dolari ca daune punitive.
Atât TikTok, cât și Snap au ajuns la înțelegeri confidențiale înainte de începerea procesului, care a durat șase săptămâni.
- Detalii
- de: Rob Nicholls
- Ştiri tehnologie
Este informatica o știință? Întrebarea pare banală, dar răspunsul nu este atât de simplu. În realitate, informatica se află la intersecția mai multor domenii: matematică, inginerie, științe cognitive, lingvistică sau fizică. Din acest motiv, modul în care cercetătorii abordează problemele depinde mult de formarea și mentalitatea lor.
În practică, mulți specialiști din informatică adoptă o mentalitate de inginer. Ei încearcă să definească o problemă și să găsească o soluție folosind instrumentele disponibile, concentrându-se pe eficiență, costuri și aplicabilitate practică. Uneori îmbunătățesc instrumentele existente sau creează altele noi, dar rareori se întorc la întrebările fundamentale despre natura fenomenelor pe care le studiază.
Această diferență de abordare devine importantă în domeniul inteligenței artificiale, mai ales în cazul învățării automate (machine learning). În esență, învățarea automată presupune antrenarea unei rețele neuronale pentru a identifica tipare într-un set de date, astfel încât să poată recunoaște aceleași tipare în situații viitoare. Modelul își ajustează repetat predicțiile de probabilitate în funcție de datele primite.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri tehnologie
Oficialii au tras recent un semnal de alarmă cu privire la faptul că Rusia interceptează comunicațiile provenite de la sateliții europeni. Dar aceasta nu este o problemă nouă. Încă de la invazia inițială a Ucrainei din 2014, ruși monitorizează în secret sateliți europeni. Ei au manevrat suficient de aproape pentru a ridica semne de întrebare privind mai mult decât simpla observare.
În 2018, ministrul francez al apărării a acuzat Rusia de spionaj după ce unul dintre aceste vehicule a fost observat în apropierea unui satelit militar de comunicații franco-italian. Două sateliți Intelsat au fost vizați în mod similar înainte de acest incident.
- Detalii
- de: Aleix Nadal
- Ştiri tehnologie
Încălzirea consumă aproape jumătate din energia utilizată la nivel global, iar două treimi din această cerere sunt acoperite prin arderea combustibililor fosili. Deși energia solară este o variantă evidentă, stocarea căldurii rămâne o problemă majoră. Dacă energia electrică poate fi păstrată relativ eficient în baterii litiu-ion, căldura este mult mai dificil de „capturat” pe termen lung.
Un nou studiu publicat în Science de cercetători de la universitățile California, Santa Barbara și UCLA propune o soluție diferită: un fluid molecular capabil să stocheze energia solară și să o elibereze sub formă de căldură la luni distanță. Conceptul poartă numele de stocare termică solară moleculară (MOST) și încearcă să transforme moleculele în baterii chimice reîncărcabile.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri tehnologie
Exemplu de reclamă care nu se poate închide de utilizatori
Din data de 13 februarie mulți deținători de site-uri se plâng de faptul că reclama Google de tip „Anchor Ads” (constă într-o reclamă de mici dimensiuni care se afișează pe o margine a site-ului, sus, jos ori pe margini) prezintă anomalii care fac site-urile inutilizabile (apar și reclame care ocupă tot site-ul și nu pot fi eliminate de utilizatori, lipsind butonul [X], de închidere/ eliminare). Cu toate acestea, Google nu pare să fie interesat de subiect, deși, teoretic, pierde bani; ca și proprietarii de site-uri, evident, ca urmare a eliminării reclamelor de pe site-uri.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri tehnologie
Prezentarea de către IBM a două noi supercomputere cuantice și planurile Danemarcei de a dezvolta „cel mai puternic computer cuantic comercial din lume” marchează doar două dintre cele mai recente evoluții în tranziția tot mai rapidă a tehnologiei cuantice de la descoperiri experimentale la aplicații practice.
Există o promisiune tot mai mare că tehnologia cuantică va putea rezolva probleme pe care sistemele actuale se chinuie să le depășească sau nici măcar nu pot începe să le abordeze, cu implicații pentru industrie, securitate națională și viața de zi cu zi.
Ce este, mai exact, tehnologia cuantică? În esență, ea valorifică legile contraintuitive ale mecanicii cuantice, ramura fizicii care descrie modul în care materia și energia se comportă la cele mai mici scări. În acest domeniu straniu, particulele pot exista simultan în mai multe stări (suprapunere) și pot rămâne conectate pe distanțe vaste (inseparabilitate cuantică).
- Detalii
- de: Salil Gunashekar, Adam Urwick și Teodora Chis
- Ştiri tehnologie
Reformele propuse de guvernul Regatului Unit privind activitatea poliției în Anglia și Țara Galilor indică o creștere a utilizării tehnologiei de recunoaștere facială. Numărul dubelor de recunoaștere facială în timp real urmează să crească de la zece la 50, făcându-le disponibile pentru fiecare structură de poliție din ambele țări.
Planul promite 26 de milioane de lire sterline pentru un sistem național de recunoaștere facială și 11,6 milioane de lire sterline pentru tehnologia de recunoaștere facială în timp real. Anunțul a fost făcut înainte de încheierea consultării publice de 12 săptămâni a guvernului privind utilizarea acestei tehnologii de către poliție.
- Detalii
- de: Kay Ritchie și Katie Gray
- Ştiri tehnologie
Mozilla a anunțat că utilizatorii Firefox vor putea bloca toate funcțiile de inteligență artificială integrate în browser. Noua opțiune va fi disponibilă începând cu versiunea Firefox 148, care începe să fie distribuită din 24 februarie, și vine ca răspuns la cererile utilizatorilor care nu doresc deloc funcții IA în experiența lor de navigare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri tehnologie
