Pe măsură ce guvernele lumii impun măsuri pentru  reducerea emisiilor poluante, industria aviatică va fi obligată să se adapteze.

La ce înălțime de sol se va situa o sfoară cu lungimea cu 1 m mai mare decât circumferința Terrei?

În urmă cu câteva zile (29 mai), Derek Muller, un tânăr care popularizează știința pe YouTube cu real succes, s-a arătat dispus să încerce o mașinărie a unui inventator, Rick Cavallaro, care susține că mecanismul inventat de el, adică o elice atașată în spatele vehiculului, permite deplasarea acestuia mai repede decât vântul. Ideea ar fi că atunci când vehiculul se mișcă sub acțiunea vântului, elicea are propriul ei rol, adăugând accelerație și făcând astfel ca deplasarea să fie mai rapidă decât a vântului.

Dacă tot intrați din când în când pe acest site, cum pronunțați numele site-ului când îl recomandați cuiva? A, nu-l recomandați? Păcat, că nici nu știți ce pierde respectivul / respectiva :)

Revenind... Pur și simplu citiți cuvântul ca pe orice cuvânt în limba română? Pentru că „scientia” este un cuvânt în limba latină care înseamnă „cunoaștere”, din care a derivat termenul „știință”, iar regulile de pronunție în latină nu sunt chiar ca în română, chiar dacă limba română este una care are multe în comun cu latina.

Ieri am văzut următoarea scenă: un vecin cu doi copii, a cărui mașină stătuse în parcare sub incidența directă a razelor solare vreme de câteva ore, dăduse drumul la aerul condiționat din mașină, iar ei stăteau afară, lângă mașină, așteptând ca interiorul habitaclului mașinii să se răcească.

Sigur, după o vreme temperatura din mașină se va răci și astfel. Dar există o metodă simplă prin care aduci în câteva secunde temperatura din mașină la nivelul temperaturii de afară.

Țările care controlează rezervele de petrol ale lumii au, în multe cazuri, o putere economică și geopolitică disproporționată față de alte state. Pentru că țițeiul este combustibilul pe care funcționează economia globală. O treime din energia produsă pe glob vine din petrol, incomparabil mai mult decât orice altă sursă de energie.

Companiile de curierat au avut mult de muncă în perioada pandemiei și cred că mulți dintre noi au rămas cu obiceiul format în lunile anterioare de a comanda produse prin Internet (care vin prin curieri). Aceste companii, cel puțin în parte, te anunță că „Livrăm azi comanda...”. Azi...

E o problemă. Pentru că „azi” înseamnă mult. Și „azi” vine cu ceva disconfort.

În special în orașele aglomerate aplicațiile de navigație prin satelit sunt utile și utilizate. Sigur, sunt de ajutor și în călătorii lungi, dar cum ai nevoie de ele zi de zi într-un oraș ca Bucureștiul, mă concentrez în special pe nevoile ce decurg din astfel de  călătorii.

Iată ce mi-ar plăcea să aibă o aplicație de navigație a viitorului:

Imaginea de mai sus, precum și cea de mai jos - îl reprezintă, într-adevăr, pe faimosul cercetător Nikola Tesla în laboratorul său din Colorado Springs. Doar că acestea nu sunt pur și simplu fotografii ale lui Tesla în timpul experimentelor. Dacă ar fi stat acolo pe timpul descărcărilor electrice de mare putere, cum se vede în imagini, ar fi murit instantaneu.

 

În 2015 Horia-Roman Patapievici a publicat o carte intitulată „Partea nevăzută decide totul”. În penultimul capitol, „Spiritul și legea”, în prima parte, vorbește despre marele logician german Kurt Gödel (1906-1978), faimos în special pentru lucrarea sa publicată în 1931, la doar 25 de ani, „Despre propoziţiile indecidabile din Principia Mathematica şi ale sistemelor înrudite între ele”, care a dat peste cap lumea matematicii. Gödel a arătat, printre altele, că matematica este incompletă, ceea ce a reprezentat un adevărat șoc la acea vreme, când se aprecia că matematica era ultimul „refugiu” al certitudinii.

Dar altul este subiectul articolului de față. Patapievici spune că Gödel a creat o teoremă care a demonstrat nici mai mult, nici mai puțin decât existența lui Dumnezeu. Știam preocuparea gânditorului român pentru astfel de demonstrații; am fost curios cum o interpretează pe cea a lui Gödel.

Să credem că există viață pe altă planetă nu este chiar o nebunie, dacă ce știm despre apariția și evoluția vieții este adevărat. Universul este atât de mare, încât este literalmente imposibil să nu fie multiple alte planete care să îndeplinească toate condițiile pentru apariția și susținerea vieții. Dar dacă există viață pe altă planetă, de ce nu am găsit-o încă? Ori am găsit-o? Ori de ce nu ne-au găsit „ei” pe noi? Iată o serie de cazuri celebre în care am crezut (iar unii încă mai cred) că am descoperit extratereștri.


Gigantopithecus (reprezentare grafică)

De la Omul de Neanderthal la Lucy, descoperirile hominizilor antici ne oferă o fereastră în trecut. Dar a fost o provocare pentru cercetători să descopere cum anume a evoluat specia noastră, Homo sapiens, din strămoșii noștri mai îndepărtați, care au trăit în urmă cu peste 7 milioane de ani.

Despre așa-zisa „medicină cuantică” am mai scris aici, comentând un articol publicat pe un site românesc ce pretinde că este unul serios, dar este îmbibat de elucubrații pseudoștiințifice.

Despre anomaliile din medicina românească am scris aici, arătând că viitori doctori români învaţă „regresia în vieţi anterioare şi în viaţa dintre vieţi" la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) Târgu Mureş, la catedra de Psihiatrie.

Pentru ca circul să fie complet, Ministerul Sănătăţii oferă atestate în „acupunctură" şi „homeopatie", domenii ale medicinei alternative (sau pseudomedicinei), nu ale medicinei alopate.

Într-un asemenea mediu, în care nu e clar cine din medicina românească face diferența dintre medicină bazată pe dovezi științifice și pseudomedicină, am descoperit (cu ajutorul unui cititor, care a publicat linkul printr-un comentariu), că medicina cuantică nu este doar la nivel de articole scrise pe diverse site-uri de neofiți, ci este susținută în mod formal de doctori români.

 

Schimbările climatice, tehnologia 5G, noul coronavirus - reprezintă subiecte recente în care publicul este prins într-o luptă pentru adevăr. Știința este manipulată și subminată de grupări interesată pentru a ne influența opinia și a crea îndoieli. Care sunt mecanismele prin care cei interesați subminează datele oferite de știință?

În videoclipul de mai jos puteți vedea 30 de moduri de a organiza traficul într-o intersecție, pentru fiecare mod indicându-se traficul de mașini pe minut. Se pleacă de la un trafic de 191 de mașini pe minut, iar ultima simulare ajunge la 1.099 mașini pe minut. Sigur, după cum veți vedea, ultima variantă este complicată, cu certitudine una care presupune costuri de construcție enorme (cel puțin comparate cu costurile unei intersecții obișnuite).

Se spune că „informația înseamnă putere”. Posibil, dar doar pentru aceia care reușesc să proceseze în mod corect informația. Iar de această capacitate, pe care se pare că am luat-o prea ușor drept garantată, nu dispune oricine.

De mai bine de un an de zile suntem într-o situație în care generațiile aflate în viață nu au mai fost. În mod aproape miraculos, suntem acum într-o perioadă în care avem speranță, odată cu apariția unor vaccinuri cu eficiență sporită împotriva virusului. Cum ar fi mers lucrurile dacă această pandemie ar fi avut loc acum 30 de ani?

Ce am văzut în acest an de pandemie și probabil că am fi putut evita? Iată trei idei.


Halou materie întunecată (reprezentare grafică). credit: wikipedia.org

Materia întunecată este substanța ipotetică ce ar reprezenta 80% din materie sau 24% din totalul de materie și energie din univers. Materia întunecată nu trebuie confundată cu energia întunecată. Acestea sunt două lucruri complet diferite. Energia întunecată este ceea ce face ca universul să se extindă, pe când materia întunecată este cea care face galaxiile să se rotească mai repede. Dar materia întunecată explică și alte fenomene cosmice, după cum vom vedea mai jos.

Dar ce este materia întunecată? Acum 20 de ani am crezut că materia întunecată este cel mai probabil făcută dintr-un fel de particulă pe care nu am identificat-o încă. La vremea respectivă existau destul de multe propuneri de particule noi care să se potrivească cu datele, cum ar fi particulele supersimetrice sau axionii.

Dacă vrem să accelerăm un obiect în timp ce ne aflăm în spațiul cosmic, o modalitate de a face acest lucru este cu ajutorul unei tehnici numite „asistență gravitațională” (sau „praștie gravitațională”). De exemplu, NASA a accelerat unele sonde spațiale folosind tehnica asistenței gravitaționale în jurul lui Jupiter și al altor planete. Dar nu încalcă principiul conservării energiei și al conservării impulsului această metodă?

Biroul de Cercetări Sociale, un institut independent de cercetări sociologice, a făcut recent publice rezultatele unui studiu cu privire la religiozitatea românilor. Sondajul a fost efectuat în perioada 30 martie - 11 aprilie 2021 pe un eșantion național de 1.420 persoane, alcătuit astfel încât să aibă reprezentativitate națională, cu o eroare statistică de +/-2,6% la un interval de încredere de 95%.


Acropola din Atena (pictură de Leo von Klenze)

Cum putem scrie cu adevărat istoria reală a unor societăți ale căror standarde de adevăr și realitate erau destul de diferite de ale noastre? Cât de rațional este să vorbești despre state, societăți și economii din timpuri istorice îndepărtate, unde locuitorii ar fi găsit ideile de „stat”,  „societate” sau „economie” cu totul lipsite de sens? Cum este posibil să înțelegem în mod rațional moduri de viață care presupuneau sprijinul activ al ființelor și forțelor „supranaturale”, fenomene care sfidează rațiunea și știința noastră? Pe scurt, cum putem spera să putem vreodată să exprimăm adevărul despre realitățile care au fost trăite de popoarele nemoderne?

Caracatița mimetică este un maestru al deghizării. În starea sa naturală, caracatița mimetică are o culoare bej deschis. Ca majoritatea caracatițelor, își poate schimba pigmentul pielii pentru a nu mai putea fi identificată de prădători, luând culoarea mediului înconjurător. Dar caracatița mimetică duce lucrurile la un alt nivel...

Poate fi găsită în Indonezia și în Marea Barieră de Corali. Este o caracatiță atât de inteligentă, încât atunci când se simte amenințată poate păcăli posibilii prădători, făcându-i să creadă că este de fapt o altă specie. Face acest lucru schimbându-și culoarea, forma corpului și, cel mai interesant, modul în care se mișcă și se comportă.

Marile companii nu-și permit să fabrice produse (prea) fiabile: mașini, telefoane sau becuri...
Să ne imaginăm un bec care nu se arde niciodată. Ai cinci becuri în casă, le cumperi când achiziționezi casa - și cu asta basta!
Ori îți cumperi un telefon mobil care-ți place astăzi și ieși cu el la pensie, peste 40 de ani. Între timp i-ai schimbat bateria de câteva ori.
Sau îți cumperi o mașină care nu se strică niciodată în 20 de ani de utilizare - și tot ce faci este să-i pui benzină și ulei din când în când.
Sună bine. Pentru tine, ca utilizator. Dar pentru cei care le fabrică și vând?


În diagrama de mai sus puteți vedea dezintegrarea beta. 
Dezintegrarea beta constă în transformarea unui neutron într-un proton, reacţie însoţită de emisia unui electron şi a unei particule de masă extrem de mică şi fără sarcină electrică numită anti-neutrino.

Diagramele Feynman sunt reprezentări grafice ale interacțiunilor dintre particule. Acestea sunt un instrument vizual formidabil, care poate înlocui în bună măsură calcule complicate. În videoclipul de mai jos puteți vedea: de ce este util să înțelegeți modul în care se interpretează o diagramă Feynman, care sunt regulile de reprezentare pe o diagramă Feynman și care sunt regulile pe care particulele urmează particulele care iau parte în interacțiuni prin intermediul forțelor fundamentale.

Taurii sunt enervați de culoarea roșie, acesta fiind motivul pentru care atacă toreadorul

În fapt, taurul nu vede culoarea roșie, așa că povestea conform căreia taurii de coridă ar fi atraşi (enervaí) de culoarea roşie nu are sens; aceştia sunt atraşi de fapt de mişcarea pânzei cu care sunt provocaţi.

1. Un fluture imită perfect, când își închide aripile, o frunză îngălbenită, uscată. Când le deschide, are un colorit de o frumusețe deosebită. (link ‹eng›)

2. Hiroo Onoda a fost un militar japonez care a continuat să lupte în cel de-Al II-lea Război Mondial încă 29 de ani, ascuns într-o junglă de pe insula Lubang din Filipine (de unde avea diverse incursiuni în afara junglei, omorând, jefuind, distrugând proprietăți), pentru că nu a știut că se terminase. Onoda primise ordine clare din partea ofițerului superior, Yoshimi Taniguchi, de a nu capitula indiferent de circumstanțe. Au fost multe încercări de a-l identifica și convinge că trebuie să încheie lupta (manifeste aruncate în junglă, forțe speciale trimise să-l găsească), dar Onoda nu s-a lăsat convins, crezând că e vorba de acțiuni de intoxicare ale inamicului. Revenit în fine în Japonia, descoperit și convins de un aventurier că războiul chiar se sfârșise, a fost dezamăgit de ce a găsit (o societate japoneză capitalistă, ce-și pierduse o parte din valorile de dinainte de război) și s-a mutat în Brazilia, unde a și murit. (link ‹ro›)


Victimele accidentelor de trafic rutier

În luna mai 2020 Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” a făcut public „Raportul asupra activităţii reţelei de medicină legală în anul 2019”. În acest raport sunt prezentate o serie de statistici cu privire la cauzalitatea mortalității în România. Printre cele mai relevante cifre: 1) 2.047 de decese ca urmare a accidentelor rutiere în 2019; 2) 2.401 sinucideri la nivel naţional; 3) afecţiunile cardiovasculare, reprezintă cea mai importantă cauză de moarte neviolentă în 2018 (58%).

În aprilie 2021 se vor împlini 13 ani de când am scris primul articol pe Scientia (Cum funcționează spectrul electromagnetic). În acești ani am publicat circa 8.000 de articole. În 2020 am avut o audiență de circa 2,2 milioane de utilizatori unici. Iată cele mai citite articole, publicate în anul 2020 pe scientia.ro. Plus o serie de articole ce credem că merită citite.

1. Sunt albine care, obosite, trag un pui de somn pe floarea pe care sunt pentru a culege polen. (link ‹eng›)


2. În 1896 ciuma bubonică a lovit Mumbaiul, India. Guvernul indian l-a chemat pe Waldemar Haffkine, cel care crease primul vaccin împotriva holerei. După 3 luni de muncă asiduă și teste pe sine însuși, Waldemar face vaccinul. Eficiența vaccinului a fost mai mare de 50%. (link ‹eng›)


 



SUSȚINE SCIENTIA!
Donează
prin PayPal


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro