Moarte și viață de Gustav Klimt (1862–1918)
„Cine vrea să trăiască veșnic?” întreabă cu melancolie Freddie Mercury în piesa Queen din 1986, cu același titlu. Răspunsul: destul de mulți oameni – într-atât încât prelungirea vieții a devenit de mult o industrie de nișă.
- Detalii
- Scris de: Richard Gunderman
- Categorie: Blogul Scientia
Se estimează că piața globală a drogurilor ilicite valorează cel puțin o jumătate de trilion de dolari americani anual. Droguri precum cocaina, metamfetamina și heroina generează venituri uriașe de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, de la locurile unde sunt cultivate sau produse – în principal Columbia și Bolivia, China, Afganistan și „triunghiul de aur” format din Myanmar, Laos și Thailanda – până în punctele unde drogurile finite sunt consumate.
- Detalii
- Scris de: Mark Berry și R.V. Gundur
- Categorie: Blogul Scientia
În cartea sa „Lebăda Neagră”, cunoscutul filozof N.N. Taleb prezintă ceea ce se poate numi „parabola curcanului”, care se referă la un curcan care, pe baza experienței sale de zi cu zi, ar putea trage concluzia că totul este sub control, existența sa este sigură, stăpânii lui îi vor binele, până-n Ziua Recunoștinței, când este tăiat...
Într-un registru asemănător, noi oamenii privim de regulă ziua de mâine, la scară mare, ca o repetiție a celei de azi: nimic colosal nu este de așteptat. Planeta se va învârti nestingherită în jurul Soarelui, împreună cu celelalte planete și corpuri cosmice din sistemul nostru solar. Așteptarea noastră a fost confirmată în întreaga istorie a speciei; de ce ar fi diferit mâine?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Ce numim negru? O regiune din câmpul vizual e asociată cu noțiunea de negru dacă, prin comparație cu alte regiuni (sau cu imagini memorate), este mult mai puțin luminoasă.
- Detalii
- Scris de: AdiJapan
- Categorie: Blogul Scientia
Fluturele păun (Aglais io)
În 1972, meteorologul american Edward Lorenz a pus o întrebare devenită faimoasă: „Poate bătaia aripilor unui fluture în Brazilia să declanșeze o tornadă în Texas?”
În următorii 50 de ani, așa-numitul „efect al fluturelui” a captivat imaginația publicului. A apărut în filme, cărți, discursuri motivaționale și inspiratoare și chiar în conversații obișnuite.
Imaginea micului fluture care își bate aripile a ajuns să simbolizeze impactul disproporționat al acțiunilor mici sau chiar imprevizibilitatea inerentă a vieții însăși. Dar la ce se referea de fapt Lorenz, care astăzi este considerat fondatorul ramurii matematicii numită teoria haosului?
- Detalii
- Scris de: Milad Haghani
- Categorie: Blogul Scientia
Degradarea climatică reprezintă o amenințare imensă pentru economiile, societățile și ecosistemele din întreaga lume. Adaptarea la aceste impacturi este urgentă. Însă multe orașe și țări rămân nepregătite, într-un context pe care ONU îl numește „deficit de adaptare”.
Construirea rezilienței climatice este dificilă. Barierele economice limitează investițiile în infrastructură și tehnologie. Inechitățile sociale subminează capacitatea populațiilor vulnerabile de a se adapta. Iar politicile incoerente împiedică eforturile coordonate la nivel intersectorial și la scară largă.
- Detalii
- Scris de: Paul O'Hare
- Categorie: Blogul Scientia
L-am întrebat pe ChatGPT: „Dacă trebuie să analizezi toate datele pe care le ai la dispoziție în ce privește existența lui Dumnezeu, ce ai spune: este mai probabil să existe sau să nu existe?”. A încropit o serie de argumente care arată că Dumnezeu nu există. Iată ce a răspuns:
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Imagine creată cu ChatGPT la solicitarea: „Creează o imagine cu ChatGPT gândind”
Este fascinant să vezi programele de tip LLM, ca ChatGPT, cum se comportă în situații pentru care nu au răspunsul deja clar formulat în baza de date. În dimineața asta i-am creat o mică „ambuscadă”, cu o situație foarte simplă pe care trebuie să o explice, pentru a cărei rezolvare este nevoie să folosești doar un pic de logică, ceea ce, cred eu, un elev de clasa a III-a ar putea rezolva rapid.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Cei mai mulți sunt la curent cu faptul că modelele de limbaj mare (LLM) tip ChatGPT sau Claude sunt, în esență, softuri care generează text, „ghicind” următorul cuvânt pe baza calculului unor probabilități.
Deși dau aparența capacității de a gândi, în sens uman, nu poate fi vorba despre așa ceva. Simplificând mult lucrurile, desigur, ChatGPT este doar un papagal mai sofisticat.
Programele tip ChatGPT se bazează pe utilizarea unei cantități uriașe de informații disponibile public, de la publicații online și bloguri, la cărți și statistici ale instituțiilor lumii, private sau de stat.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
În urmă cu câteva zile a apărut un articol scris de Mihnea Măruță, jurnalist și autor. Acesta a avut și o discuție cu jurnalistul Cristian Tudor-Popescu la un podcast, în care analizează temele care sunt prinse, mai succint, în articol.
Domeniul relației omului cu tehnologia ar trebui să ne intereseze pe toți, pentru că transformă modul în care trăim. Așadar, am citit cu atenție articolul lui Măruță, iar în continuare o să prezint propriile idei cu privire la temele propuse de jurnalist.
Cele cinci teme sunt: 1. îndrăgostirea de inteligența artificială (IA); 2. capitalismul transcendental; 3. invidierea robotului; 4. invazia fantomelor; 5. nemurire și obediență. La final apare și o întrebare fără răspuns.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Ai stat vreodată cu o ceașcă de ceai după o repriză de plivit buruieni, cu un sentiment apropiat de fericire? Sau te-ai întors de la un centru de grădinărit cu un sac de pământ pentru ghivece și câteva plante, iar în scurt timp vederea ierburilor sau a florilor proaspăt plantate ți-a făcut inima să se simtă inexplicabil mai ușoară?
Poate că ești în spital, recuperându-te după o intervenție chirurgicală, așa cum am fost eu cu puțin timp în urmă. Mi-am revenit în simțiri într-o unitate de recuperare avansată, un spațiu slab luminat, fără ferestre, unde totul părea ușor ireal și prea intens.
- Detalii
- Scris de: Carol Lefevre
- Categorie: Blogul Scientia
Carole Jane Cadwalladr (născută în 1969) este o autoare, jurnalistă de investigație și redactor de articole britanică. A fost redactor pentru The Observer și a lucrat anterior la The Daily Telegraph. Cadwalladr a devenit cunoscută la nivel internațional în 2018 pentru rolul său în dezvăluirea scandalului privind datele Facebook–Cambridge Analytica, pentru care a fost finalistă la Premiul Pulitzer 2019 pentru reportaj, alături de jurnaliștii de la The New York Times.
Mai jos, puteți citi versiunea redusă (am păstrat doar aspectele esențiale) a unei prezentări recente a acesteia în cadrul unei conferințe TED, unde vorbește despre influența marilor corporații tehnologice asupra societății, precum și despre propriile experiențe pe timpul derulării investigațiilor sale jurnaliste. La finalul articolului puteți urmări versiunea video.
„Vreau să spun ceva important și am fost copleșită de grozăviile care se petrec sub ochii noștri.
Ultima dată când am fost pe această scenă, a urmat o luptă juridică de trei ani, culminând cu Înalta Curte din Londra, unde am simțit că mă luptam pentru viața mea, pentru că chiar așa era. Cariera, reputația, economiile mele, chiar și casa mea - erau în pericol. Totul pentru că venisem aici să vă avertizez că nu cred că democrația va supraviețui tehnologiei pe care o construiți, oricât de incredibil ar fi. De fapt, aproape că n-am supraviețuit și aproape tot ceea ce am spus acum devine realitate.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Despre așa-zisa „medicină cuantică” am mai scris aici, comentând un articol publicat pe un site românesc ce pretinde că este unul serios, dar este îmbibat de elucubrații pseudoștiințifice.
Despre anomaliile din medicina românească am scris aici, arătând că viitori doctori români învaţă „regresia în vieţi anterioare şi în viaţa dintre vieţi" la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) Târgu Mureş, la catedra de Psihiatrie.
Pentru ca circul să fie complet, Ministerul Sănătăţii oferă atestate în „acupunctură" şi „homeopatie", domenii ale medicinei alternative (sau pseudomedicinei), nu ale medicinei alopate.
Într-un asemenea mediu, în care nu e clar cine din medicina românească face diferența dintre medicină bazată pe dovezi științifice și pseudomedicină, am descoperit (cu ajutorul unui cititor, care a publicat linkul printr-un comentariu), că medicina cuantică nu este doar la nivel de articole scrise pe diverse site-uri de neofiți, ci este susținută în mod formal de doctori români.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Învățarea unei limbi noi la vârsta adultă poate fi o experiență frustrantă. Pe hârtie, creierul nostru matur și experimentat ar trebui să ne ajute să învățăm mai ușor, însă, în realitate, bebelușii analfabeți par să dobândească limbajul cu mult mai mare ușurință decât adulții.
Bebelușii își încep călătoria învățării limbajului încă din pântec. De îndată ce urechile și creierul lor le permit, ei încep să perceapă ritmul și melodia vorbirii, așa cum se aude prin burtă.
- Detalii
- Scris de: Kateřina Chládková, Šárka Šimáčková și Václav Jonáš Podlipský
- Categorie: Blogul Scientia
În secolul XX, viziunile politicienilor despre natura umană au modelat societățile. Dar acum, creatorii noilor tehnologii sunt cei care determină tot mai mult schimbările sociale. Percepția lor asupra naturii umane ar putea contura secolul XXI. Trebuie să înțelegem ce văd cei din domeniul tehnologiei în inima umanității.
Economistul Thomas Sowell a propus două viziuni asupra naturii umane. Viziunea utopică crede că oamenii sunt în mod natural buni. Lumea ne corupe, dar cei înțelepți ne pot perfecționa.
Viziunea tragică ne vede ca fiind fundamental cu defecte. Boala noastră este egoismul. Nu putem fi demni de încredere dacă avem putere asupra altora. Nu există soluții perfecte, doar compromisuri imperfecte.
- Detalii
- Scris de: Simon McCarthy-Jones
- Categorie: Blogul Scientia
I-am cerut faimosului soft ChatGPT următoarele: să folosească toate datele de care dispune cu privire la România și să facă o predicție cu privire la viitorul țării pentru următorii 50 de ani, pe trei domenii: economic, demografic și militar. Condiția a fost să nu folosească alte analize disponibile pe Internet, ci să facă propria predicție.
Iată rezultatul...
- Detalii
- Scris de: ChatGPT
- Categorie: Blogul Scientia
