În articolul despre "Cele mai bune site-uri de ştiinţă româneşti" am promis că vom inventaria şi canalele de YouTube româneşti care se ocupă de ştiinţă. Ca şi în cazul site-urilor de ştiinţă în limba română, şi canalele YouTube cu conţinut ştiinţific sunt limitate numeric. În fapt am introdus în lista noastră şi site-uri mai generaliste, dar cu ceva conţinut ştiinţific, pentru a vă forma o idee mai bună  cu privire la subiect, dar şi pentru a da consistenţă articolului. Iată care sunt cele mai bune canale YouTube de ştiinţă în limba română.

Comentarii -

 

Topurile site-urilor de ştiinţă realizate de site-urile de contorizare a traficului, precum trafic.ro, nu sunt de încredere. Acestea pun la rubrica "ştiinţă" atât ştiinţa, cât şi pseudoştiinţa. Am realizat aşadar o analiză a tuturor site-urilor de ştiinţă în limba română (de care avem cunoştinţă) şi le caracterizăm în câteva cuvinte. Nu este posibil de realizat un top al site-urilor de ştiinţă româneşti, dat fiind că nu există suficiente site-uri dedicate ştiinţei, iar diferenţele dintre acestea sunt foarte mari (unele publică foarte rar, altele amestecă ştiinţa cu alte domenii etc.).

Comentarii -

 

De 20 de ani John Brockman, editorul Edge.com, derulează un proiect interesant: pune o întrebare la care trebuie să răspundă diverse somităţi din variate domenii ale ştiinţei şi tehnologiei. Ultima provocare a fost aceea de a solicita unui grup de 284 de personalităţi din diverse zone ale cunoaşterii, cu precădere oameni de ştiinţă, să dezvăluie "întrebarea ultimă", întrebarea pentru care ar vrea să fie reamintiţi. Iată o selecţie de 20 de întrebări, care ni s-au părut cele mai interesante.

Comentarii -

În acest articol vrem să facem următorul experiment: să vedem de câte ori trebuie să îndoim o foaie de hârtie pentru a crea un turn înalt cât universul. O foaie de hârtie are o grosime de 0,05 mm. De câte ori trebuie să o îndoim pentru a construi un turn de hârtie cât tot Universul?

Comentarii -

În 2011 echipa de cercetători responsabili de sonda spaţială LRO (Lunar Reconnaissance Orbiter)  au realizat un videoclip de 5 minute care conţine un tur virtual al Lunii. După 6 ani, folosind date suplimentare obţinute în această perioadă, un nou videoclip prezintă suprafaţa satelitului natural al Pământului în 4K.

Comentarii -

 

Subiectul morţii este tratat de cei mai mulţi cu o mare delicateţe. Este ca şi cum dacă nu l-am menţionat, am alunga moartea însăşi din preajma noastră. Dar adevărul este unul dintre cele mai banale: toţi murim. Pe de altă parte, acesta este un mister al naturii umane: cei mai mulţi trăim ca şi când nu am muri niciodată.

Comentarii -


credit imagine: sattrackcam.blogspot.com

Pe 24 mai 2019 compania SpaceX a lansat în spaţiu primii sateliţi din proiectul STARLINK, mai precis un grup de 60 de sateliţi care reprezintă prima lansare dintr-o serie de lansări care urmăresc crearea unei constelaţii de sateliţi ce vor asigura acces la Internet la nivel global. Un astronom danez, Marco Langbroek, a folosit datele publice disponibile pentru a detecta şi filma sateliţii, traversând cerul. Rezultatul este în videoclipul de mai jos...

SpaceX vrea să lanseze în jur de 12.000 de sateliţi în trei orbite diferite până la finalul anului 2020: 1.600 de sateliţi la o altitudine de 550 km, 2.800 la 1.150 km şi 7.500 de sateliţi pe orbită la 340 km. Costul total al proiectului este de circa 10 miliarde dolari.

Comentarii -


Colaj cu obiectele cereşti "vizitate" de sondele spaţiale Voyager 1 şi 2

Voyager 1 şi 2, sonde spaţiale ale NASA, au fost lansate în  1977. După incursiuni în apropierea corpurilor cereşti din sistemul nostru solar, acestea au pornit în misiuni interstelare, vizând părăsirea heliosferei (un fel de bulă generată de Soare în mediul interstelar, un strat extern format din particule de energie ridicată emise de Soare). Voyager 1 a fost, în fapt, primul obiect uman care a intrat în spaţiul interstelar, în 2012. Vă prezentăm în acest articol povestea celor două sonde spaţiale (ce corpuri cosmice au vizitat şi fotografiile realizate), în două scurte videoclipuri.

Comentarii -

Sistemul internațional de unități (SI) a fost adoptat în 1960 în cadrul unei conferințe a Organizației Internaționale a Convenției Metrului. Ultima revizie a SI a intrat în vigoare pe 20 mai 2019.

Patru dintre cele şapte unităţi fundamentale ale SI, kilogramul, amperul, kelvinul şi molul, au fost redefinite prin stabilirea unei valori numerice fixe pentru constanta lui Planck (h), sarcina electrică (e), constanta Boltzman (k) şi numărul lui Avogadro (NA); secunda (s), metrul (m) şi candela (cd) erau deja definite pe baza unor constante, aşa că au suferit doar corecţii. Iată care sunt noile definiții ale unităților fundamentale din SI.

Comentarii -


Gaură neagră devorând o stea-partener

Găurile negre au făcut subiectul a nenumărate articole de presă în ultimii ani, ceea ce înseamnă, e de presupus, că un procent decent al populaţiei are o idee despre existenţa şi natura acestora obiecte cosmice. Probabil momentul de graţie a fost 2015, când au fost detectate pentru prima dată vibraţii ale spaţiu-timpului, sub forma unor unde gravitaţionale generate de coliziunea a două găuri negre (citeşte articolul despre descoperirea undelor gravitaţionale).

Comentarii -

Nu, nu ne apucăm să facem filozofia sistemului de educaţie din România. Sunt alţii care fac asta, în special după ce se schimbă ministrul educaţiei. Sunt două idei care, credem, ar fi trebuit de mult puse în practică, începând cu clasele primare şi care, din motive care ţin mai degrabă de superficialitate şi neadaptare la nou, nu sunt în planurile nimănui. Sunt două idei care nu costă mult, dar care, credem, aplicate, ar aduce beneficii pe termen lung. Iată despre ce e vorba...

Comentarii -


Liniile de latitudine şi longitudine

De regulă lucrurile sunt simple: cu ajutorul unui dispozitiv GPS (ori a unei aplicaţii de navigaţie) e clar unde e nordul şi unde e sudul, e clar ce înseamnă să te deplasezi către nord ori sud. Dar cum faci asta dacă eşti la exact la polul nord ori polul sud? Ce înseamnă "nord" când eşti pe punctul ce marchează polul sud?

Comentarii -

Este aproape sigur că tu, cel care citeşti acest articol, consumi pornografie, într-o formă sau alta, mai des sau mai rar. Studii recente arată că circa 90% dintre bărbaţi şi 60% dintre femei accesează materiale pornografice cel puţin o dată pe lună. Pe de altă parte, tu, cel care citeşti acest articol, într-un spaţiu public, cel mai probabil ai fi un avocat împotriva pornografiei. Iar dacă minorii intră în discuţie, atunci ai fi un înfocat partizan al blocării (cumva) a accesului acestora la materiale pornografice. Dar nu cumva modul în care ne raportăm public la pornografie este doar ipocrizie?

Comentarii -


Sosirea lui Columb în America, de Wilhem Berrouet. Salon de la Mappemonde/Flickr, CC BY-ND

În timp ce Europa se afla în primele zile ale Renașterii, în America existau imperii care aveau mai mult de 60 de milioane de oameni. Dar primul contact cu europenii, din 1492, a adus boli în America care a devastat populația nativă, iar prăbușirea agriculturii care a urmat a fost atât de semnificativă, încât e posibil să fi dus la o răcire a climei planetei.

Comentarii -


Imagine obţinută cu microscopul electronic a unei eritrocite (stânga), trombocite şi celule T (dreapta)

Febra care însoțește multe infecții determină producerea unor proteine specifice, care protejează celulele de frig, căldură și alte tipuri de stres. Un tip de celulă imună intră în acțiune după ce temperatura crește, conform unui studiu recent efectuat pe șoareci.

Comentarii -

Un deputat promitea în luna octombrie a anului trecut că va promova un proiect de lege prin care va introduce în programa școlară a clasei a XI-a disciplina „Gândire critică în contextul fake news şi al ideologiilor extremiste”. Ce va conţine o asemenea disciplină? În proiectul de lege se menţionează următoarele teme:

:: identificarea unor știri false
:: verificarea știrilor din mai multe surse
:: formarea unui mecanism critic și analitic de recepționare a știrilor
:: identificarea manipulărilor informației în beneficiul unor interese extremiste sau anti-democratice
:: filtrarea unor informații care au ca scop final îngrădirea și amenințarea unor drepturi fundamentale.

Comentarii -

James D. Watson, laureat al Premiului Nobel, este faimos pentru că împreună cu Francis Crick a descoperit structura ADN-ului (citeşte articol). Azi este prezent în paginile New York Times (articol) pentru că într-un documentar recent revine cu afirmaţiile sale din 2007, conform cărora există o diferenţă în ce priveşte IQ-ul între populaţia albă şi cea de culoare, iar cauza acestei diferenţe este genetică.

Comentarii -

Articolele ştiinţifice, din publicaţii importante, ca Science ori Nature, sunt scumpe (un articol poate fi achiziţionat cu 35$). Nu oricine şi le poarte permite. Abonamentele la bazele de date cu studii ştiinţifice sunt, de asemenea, scumpe. Atât de scumpe încât nici universităţi mari, ca Universitatea Harvard nu şi le mai permite. Deşi au fost mai multe încercări în ultimii ani ale cercetătorilor de pretutindeni să creeze o presiune asupra marilor companii care deţin publicaţiile importante în domeniul ştiinţific pentru a reduce preţurile şi a face cunoaşterea ştiinţifică disponibilă gratuit, progresul a fost minim.

Comentarii -


Misiunea Cassini este o consecinţă directă a gândirii filozofice a lui Einstein

În fiecare semestru predau cursuri de filozofia științei studenților de la Universitatea din New Hampshire. Majoritatea optează pentru cursurile mele pentru a răspunde cerințelor de educație generală; cei mai mulți nu au mai frecventat niciodată cursuri de filozofie.

În prima zi a semestrului, încerc să le dau o idee despre ce înseamnă filozofia științei. Încep prin a le explica că filozofia abordează aspecte care nu pot fi rezolvate doar de faptele în sine și că filozofia științei este aplicarea acestei abordări în domeniul științei. După aceasta, explic câteva concepte care sunt esențiale pentru curs: inducția, dovezile și metoda într-o cercetare științifică.

Comentarii -


Testarea bombei nucleare "Small boy", 1962

Este simplu să portretizăm cel de-al Doilea Război Mondial ca un punct de cotitură din punct de vedere al eticii medicale. Dar trebuie să rezistăm tentaţiei de a ne focaliza doar pe acest moment al istoriei, pentru că unele probleme privind consimţământul în cunoştinţă de cauză cu privire la participarea într-un experiment sunt prezente şi astăzi.

Comentarii -

Vă invităm să urmăriţi un documentar ce vă poartă prin timp şi spaţiu pe întreg teritoriul actual al României pe urmele astronomiei. Veţi descoperi observatoare astronomice vechi de mii de ani, dar şi mai recente, de pe vremea dacilor. Veţi afla de ce îşi orientau primii creştini bazilicile după Soare şi de ce erau mormintele din neolitic orientate după răsăritul acestuia. Veţi vedea semne şi simboluri antice cu caracter solar regăsite în mijlocul naturii.

Comentarii -

În acest episod, explorăm arheologia modernă prin prisma utilizării imaginilor satelitare ce ne permit să explorăm situri greu accesibile sau invizibile de la sol. Pornind de la analiza vizuală a acestora, arheologii efectuează apoi investigaţii la sol pentru a confirma sau infirma situl. Din acest punct de vedere, în zona Banatului, datorită imaginilor de rezoluţie foarte bună, au avut loc, acum un deceniu, primele studii de acest gen din ţară, permiţând descoperirea unor noi situri anterior neştiute.

Comentarii -

Piaţa berii este dominată, în România, de patru companii: Heineken România (controlată de Heineken International, Olanda), Ursus Breweries (companie subsidiară a SABMiller, Marea Britanie), Bergenbier (parte a Molson Coors, cu rădăcini în SUA) şi United Romanian Breweries Bereprod (Tuborg Romania), care deține o licență de fabricație de la Carlsberg, Danemarca.

Comentarii -

În acest episod discutăm despre primii astronomi ai zilelor noastre, astronomii amatori. Împreună cu dl. Andrei Juravle, de la astroclubul Antares din Timişoara, discutăm despre telescop, binoclu, observarea cerului nocturn şi a Soarelui, cum să ne îmbrăcăm şi să ne comportăm când ieşim afară, precum şi ce să cumpărăm în materie de instrumente astronomice. La final, Andrei Juravle ne prezintă ce este şi cum funcţionează un telescop reflector de tip newtonian.

Comentarii -

Strălucind încontinuu (chiar dacă în mod uzual nu-l vedem decât o parte a zilei), Soarele emite lumină şi energie pentru a ne afecta biologia, vremea şamd. Pe lângă faptul că susţine viaţa pe Pământ, Soarele trimite un flux continuu de particule - denumit vânt solar - iar din când în când "erupe", dislocând mase enorme de material din coroana sa. Astfel de evenimente afectează spaţiul până către marginea sistemului solar.

Comentarii -


Amuletul rotund (Tăbliţele de la Tărtăria)

În acest episod descoperim o serie de locaţii deosebite din România, ce se remarcă printr-o serie de semne şi simboluri, unele cu caracter astronomic. Picturile şi gravurile prezentate se regăsesc în cele mai variate locaţii: pe munţi, pe malul râurilor sau în adâncul peşterilor. Deşi o parte din ele sunt inaccesibile, unele pot fi explorate de pasionaţii de drumeţii.

Comentarii -

În acest episod explorăm originea creştinismului şi vizităm o serie de bazilici paleo-creştine datând din secolele IV-VI d. Hr. din Dobrogea şi de pe malul Dunării. Descoperim aliniamentul preponderent estic, după punctul de răsărit al Soarelui şi analizăm mai multe teorii.

Comentarii -

În acest episod, primii astronomi ne duc pe tărâmul dacilor, unde regăsim complexul de la Sarmizegetusa Regia, locul în care există numeroase exemple de posibile alinieri astronomice, atât cardinale, cât şi la solstiţii. Discutăm o parte din acestea, inclusiv o serie de teorii excentrice legate de calendarul dacic şi de planetariul marelui sanctuar circular. În a doua parte, urmărim împreună scenete de la DacFest 2015 şi care recreează luptele daco-romane de acum 1900 de ani.

Comentarii -

În acest episod explorăm necropolele neolitice din România aliniate astronomic după punctul răsăritului Soarelui. Ne oprim în special asupra celei de la Cernica, județul Ilfov. În plus, aflăm detalii despre construcțiile de pământ din perioada epocii bronzului, în special despre tumulii de pământ. Descoperim necropolele tumulare din aceasta perioada în Oltenia, Muntenia și Dobrogea. Despre alinierile solare discutam motivația acestora, precum și teorii alternative.

Comentarii -


Paraponera clavata

Dr. Justin Schmidt este de profesie entomolog, adică se ocupă cu studiul ştiinţific al insectelor. Până aici, nimic neobişnuit, însă ceea ce îl scoate în evidenţă pe Schimdt este creaţia sa numită ''indexul durerii provocate de înţepături'', pe baza căruia a alcătuit un top al celor mai dureroase muşcături şi înţepături de insecte, în special himenoptere (viespi, albine şi furnici).

Comentarii -


Dacă găsiţi scientia.ro util, susţineţi site-ul printr-o donaţie.

Găzduire 2019: 485 €. Donat: 121.55


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!