Blocajele mentale sunt incredibil de iritante. Nu contează dacă e vorba de documente de serviciu, dacă încerci să decizi în ce culoare să îţi vopseşti atelierul sau dacă te întrebi unde vei petrece vacanţa; uneori ajungi la un blocaj mental şi nu poţi merge mai departe.

Detalii

Încă sunt mulți care cred că visurile au înțelesuri adânci și că o analiză a lor vă va spune multe despre sine. Freud a scris o carte celebră și astăzi dedicată explicării viselor. Nu s-a dovedit că teoria lui Freud funcționează... Alții cred că visurile ar putea prevesti viitorul. Nu pot. Dar întrebarea de ce visăm? este încă fără răspuns. O nouă ipoteză oferă o posibilă rezolvare a problemei...

Detalii

Într-un articol din primăvara acestuia an ne întrebam dacă „Ne-ar putea face conştientizarea repetată a morţii mai înţelepţi?”. Spuneam atunci că subiectul morţii este tratat de cei mai mulţi cu o mare delicateţe. Este ca şi cum dacă nu l-am menţiona, am alunga moartea însăşi din preajma noastră. Pe de altă parte, acesta este un mister al naturii umane: cei mai mulţi trăim ca şi când nu am muri niciodată.

Un studiu recent efectuat de cercetători israelieni, intitulat „Mecanisme neurologice bazate pe predicție protejează „sinele” de amenințări existențiale”,  a ajuns la concluzia că avem un mecanism cerebral care ne protejează în mod automat de ideea morții. Creierul nu pare să accepte ideea că moartea ni se poate aplica și nouă înșine.

Detalii

Cunoașterea a două limbi străine în loc de una se dovedește benefică pentru copiii de grădiniță, întrucât acest lucru conduce la dezvoltarea unui control superior al impulsurilor – capacitatea de a opri o reacție impulsivă și de a alege un răspuns mai adecvat situației.

Detalii

Vrei să dispui de un creier eficient chiar și la bătrânețe? Vrei să te protejezi de senilitate și probleme cardiovasculare? Vei găsi în continuare un alt supliment motivațional – legătura exercițiului fizic cu volumul creierului.

Sănătatea creierului descrește pe măsura înaintării în vârstă. Descreșterea se referă la volumul său, care se micșorează cu aproximativ (în medie) 5% pe decadă după 40 de ani. La bătrânețe, peste 70, vei avea garantat un creier mai mic decât astăzi, după cum se întâmplă, de altfel, și cu mușchii care se atrofiază treptat.

Detalii

 

Vocile familiare pot îmbunătăți activitatea de procesare a limbii vorbite printre copiii școlari, conform unui studiu realizat de NYU's Steinhardt School of Culture, Education, and Human Development. Cu toate acestea, avantajul unei voci familiare constă în faptul că acest lucru ajută copiii să proceseze și să înțeleagă cuvinte pe care deja le cunosc, nu și cuvinte noi care nu se află în vocabularul lor.

Detalii

Conform unui studiu realizat de NYU's Steinhardt School of Culture, Education, and Human Development, copiii bilingvi procesează mai bine informațiile privind persoana care vorbește, fiind mai eficienţi în a distinge vocile, comparativ cu colegii lor monolingvi. Rezultatele, publicate în revista Bilingualism: Language and Cognition, sugerează un alt avantaj al vorbirii mai multor limbi, dincolo de beneficiile cognitive cunoscute deja.

Detalii

sinucidereAntidepresivele utilizate în prezent au nevoie de 3-8 săptămâni pentru a da rezultate şi sunt eficiente în doar 50% dintre cazuri. Un nou tip de antidepresiv promite să trateze depresia repede, fără prea multe efecte secundare. Profesorul Scott Thempson de la University of Maryland School of Medecine, care a condus cercetările, consideră că "Rezultatele indică o nouă clasă de medicamente antidepresive. Avem dovezi că aceşti compuşi chimici pot înlătura simptomele devastatoare ale depresiei în mai puţin de o zi, înlăturând multe dintre dezavantajele care însoţesc actuala medicaţie".

Detalii

La cumpăraturiEste posibil ca foamea  să aibă o influenţă directă asupra cantităţii de bunuri cumpărate? Cercetătoarea Alison Jing Xu, care studiază procesul decizional în cadrul Universităţii Minnesota din Minneapolis, după ce şi-a potolit foamea într-un restaurant, s-a întrebat de ce şi-a cumpărat 10 perechi de colanţi cu 30 de minute în urmă, când ar fi avut nevoie doar de două.

Detalii

Oamenii devin din ce în ce mai proşti. Această afirmaţie a apărut într-un articol din New Scientist, unde se consideră că există o scădere a coeficientului de  inteligenţă în ţări dezvoltate, precum Regatul Unit, Australia şi Olanda. Deşi dezbaterile din trecut aveau ca temă principală faptul că nivelul de inteligenţă reprezintă o caracteristică ce nu poate fi schimbată, se pare că există cercetări recente ce demonstrează contrariul.

Detalii

Deşi poate părea o idee bună să lucrezi împreună cu alţi oameni pentru a-ţi aminti informaţii importante, dovezile sugerează că lucrurile nu stau de obicei aşa. Rememorarea individuală este cea mai eficientă, în timp ce rememorarea socială are unele neajunsuri, întrerupându-ne fluxul memoriei şi inhibând amintiri. Însă aceste dovezi sunt obţinute în mare parte atunci când rogi oamenii să colaboreze cu un străin.

Detalii

Amintirea şi imaginaţia activează aceeaşi regiune cerebrală cheie, însă depind de procese neurale diferite. Amintirea şi imaginaţia par să fie funcţii foarte diferite, una recuperând informaţii adevărate din trecut, cealaltă privind irealul sau explorând viitorul. Și, cu toate acestea, mulţi pacienţi cu leziuni ale hipocampului (o structură de la nivelul lobilor temporali) - şi cu deteriorări ale memoriei rezultante - au probleme în a-şi imagina viitorul.

Detalii

Modul în care majoritatea dintre noi aleg să se comporte este puternic modelat de comportamentul altora (sau, mai exact, de percepţia noastră asupra comportamentului acestora). Psihologii numesc asta influenţa „normelor sociale”, iar puterea ei a fost cercetată intens în contextul comportamentelor „prietenoase cu mediul”, cum ar fi reciclarea, şi al celor legate de sănătate, cum ar fi alcoolismul impulsiv şi frecvenţa practicării exerciţiilor fizice.

Detalii

Prima impresieProbabil că ai trecut prin asta - cunoşti o persoană nouă şi în câteva secunde simţi vibraţii pozitive sau negative venind de la ea. Aşa realizezi tu procesul de „thin slicing” (literalmente „feliere subţire”) - deduci informaţii despre o persoană bazându-te pe „indicii”, unele mai evidente decât altele. Psihologii au studiat acest proces în detaliu. De exemplu, au demonstrat că ne dăm seama dacă un străin este demn de încredere în mai puţin de o zecime de secundă.

Detalii

Poate un muzician să fie dislexic? Întrebarea ar putea părea ciudată, însă relevanţa acesteia devine clară atunci când analizezi teoriile auditive asupra dislexiei. Știm de mai multe decenii că majoritatea dislexicilor se descurcă prost la procesarea fonologică – segmentarea şi identificarea sunetelor vorbirii şi asocierea acestora cu literele scrise.

Detalii

Pagina 1 din 20


Pentru a descărca, gratuit, cartea,
clic pe imagine

Q&A: ultimele întrebări