Cercetările recente din antropologia evolutivă indică o creștere constantă a stresului cronic, interpretată ca un efect al nepotrivirii dintre biologia umană și mediile industrializate în care trăiesc astăzi miliarde de oameni.
Colin Shaw, specialist în ecofiziologia evoluției umane la Universitatea din Zurich, susține că organismul uman, adaptat timp de sute de mii de ani la condiții de vânător-culegător, funcționează dificil în contexte urbane dense, zgomotoase și hiper-stimulante. În opinia sa, această discrepanță afectează funcțiile fiziologice, imunitare, cognitive și psihologice, generând o stare de stres persistent care nu mai dispune de mecanisme naturale de „stingere”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
Atingerea este fundamentală pentru modul în care ne percepem propriul corp și pentru felul în care ne conectăm cu ceilalți. O mângâiere ușoară poate fi reconfortantă, în timp ce o ciupitură sau o tăietură poate fi dureroasă. Adesea ne gândim la atingere ca la ceva perceput prin piele, dar și ochii joacă un rol important în modul în care trăim această experiență.
- Detalii
- de: Sophie Smit și Tijl Grootswagers
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
De obicei, îmbătrânirea este asociată cu declin cognitiv: scăderea memoriei, a atenției și a vitezei de procesare mentală. Totuși, o categorie rară de persoane sfidează această regulă. Ei își păstrează mintea ascuțită până la 80 de ani și chiar mai târziu, având rezultate la testele de memorie ca cei cu 20–30 de ani mai tineri.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
Cercetările recente sugerează că spiritualitatea nu este doar un produs cultural, ci o funcție cognitivă distinctă, apărută în urma unor modificări ale conexiunilor neuronale. Această transformare ar fi avut loc acum aproximativ 40.000 de ani, când Homo sapiens începe să manifeste comportamente funerare complexe și simbolice, sugerând o conștientizare a morții și, poate, primele speculații despre o existență dincolo de moarte.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
Chiar dacă trăim într-o lume dominată de lumină artificială, luna plină încă își lasă amprenta asupra somnului nostru. Un studiu efectuat de cercetători de la Universitatea din Washington a urmărit tiparele de somn ale unor grupuri de oameni în condiții diferite de viață, de la mediul urban modern până la comunități fără curent electric, observând că Luna plină are o influență asupra duratei somnului.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
Timp de decenii, psihiatrii au tratat psihoza ca și cum ar consta din afecțiuni separate. Persoanele care experimentează halucinații și delir pot fi diagnosticate cu schizofrenie, tulburare bipolară, depresie severă și alte diagnostice asociate, primind tratamente diferite în funcție de diagnostic. Însă cercetări recente sugerează că această abordare ar putea fi fundamental greșită.
- Detalii
- de: Sameer Jauhar și Robert McCutcheon
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
O nouă cercetare contrazice ideea larg acceptată potrivit căreia creierul își reorganizează conexiunile după pierderea unui membru. Constatările au implicații majore pentru înțelegerea și tratamentul durerii de membru-fantomă, una dintre cele mai frecvente complicații după amputații.
Se știa că cortexul somatosenzorial, zona cerebrală care procesează informații precum atingerea sau temperatura, este organizat sub forma unei „hărți” a corpului. Studii anterioare pe macaci sugeraseră că, atunci când un nerv este secționat sau un membru este amputat, cortexul își redistribuie funcțiile: neuronii responsabili pentru mâna lipsă reacționau la stimularea feței, semn al unei presupuse reorganizări.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
Credit: UC Regents
O echipă de oameni de știință de la Universitatea din California, Davis, a creat o proteză neuronală capabilă să traducă instantaneu semnalele cerebrale în sunete, foneme și cuvinte.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
„Adesea stau treaz până la trei sau patru dimineața înainte să adorm pentru doar câteva ore. Apoi vine alarma de coșmar. Mintea și corpul meu sunt mereu epuizate – simt tot timpul un nod de anxietate în piept, care alungă orice speranță de a avea un somn odihnitor.”
- Detalii
- de: Scott Cairney
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
În fiecare zi, oamenii învață și formează noi amintiri. Când încerci un hobby nou, prepari o rețetă recomandată de un prieten sau citești ultimele știri internaționale, creierul tău stochează multe dintre aceste amintiri pentru ani sau decenii.
Dar cum reușește creierul tău această performanță incredibilă?
În cercetarea noastră recent publicată în revista Science, am identificat câteva dintre „regulile" pe care creierul le folosește pentru a învăța.
- Detalii
- de: William Wright și Takaki Komiyama
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
Un articol recent publicat de NYTimes, sub semnătura lui Carl Zimmer, prezintă rezultatele cercetării de zeci de ani a unor cercetători americani, care au ajuns la concluzia că limbajul nu este necesar pentru a gândi. Cred că subiectul este interesant și merită o scurtă analiză.
Evelina Federenko (fostă elevă a faimosului lingvist, filozof, istoric și activist politic Noam Chomsky), după 15 ani de cercetări, împreună cu colegi ai acesteia, a ajuns la concluzia că nu avem nevoie de limbaj pentru a gândi. Este interesant cum a ajuns la această concluzie. Și chiar este corectă? Dacă da, în sens?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
Blocajele mentale sunt incredibil de iritante. Nu contează dacă e vorba de documente de serviciu, dacă încerci să decizi în ce culoare să îţi vopseşti atelierul sau dacă te întrebi unde vei petrece vacanţa; uneori ajungi la un blocaj mental şi nu poţi merge mai departe.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
Încă sunt mulți care cred că visurile au înțelesuri adânci și că o analiză a lor vă va spune multe despre sine. Freud a scris o carte celebră și astăzi dedicată explicării viselor. Nu s-a dovedit că teoria lui Freud funcționează... Alții cred că visurile ar putea prevesti viitorul. Nu pot. Dar întrebarea de ce visăm? este încă fără răspuns. O nouă ipoteză oferă o posibilă rezolvare a problemei...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
Într-un articol din primăvara acestuia an ne întrebam dacă „Ne-ar putea face conştientizarea repetată a morţii mai înţelepţi?”. Spuneam atunci că subiectul morţii este tratat de cei mai mulţi cu o mare delicateţe. Este ca şi cum dacă nu l-am menţiona, am alunga moartea însăşi din preajma noastră. Pe de altă parte, acesta este un mister al naturii umane: cei mai mulţi trăim ca şi când nu am muri niciodată.
Un studiu recent efectuat de cercetători israelieni, intitulat „Mecanisme neurologice bazate pe predicție protejează „sinele” de amenințări existențiale”, a ajuns la concluzia că avem un mecanism cerebral care ne protejează în mod automat de ideea morții. Creierul nu pare să accepte ideea că moartea ni se poate aplica și nouă înșine.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
Cunoașterea a două limbi străine în loc de una se dovedește benefică pentru copiii de grădiniță, întrucât acest lucru conduce la dezvoltarea unui control superior al impulsurilor – capacitatea de a opri o reacție impulsivă și de a alege un răspuns mai adecvat situației.
- Detalii
- de: Universitatea din Oregon
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
