În ultimii ani, locuitorii din Spania, Franța și Regatul Unit au privit spre cer și au văzut un fenomen straniu: răsărituri de un portocaliu intens și ceruri încărcate cu o ceață gălbuie. Aceste ceruri încețoșate depun adesea „ploaie de sânge”, o precipitație de culoare ruginie care lasă un strat fin de praf pe mașini și ferestre.
Aceste evenimente sunt cauzate de nori de praf proveniți din deșertul Sahara, care parcurg mii de kilometri peste Marea Mediterană. Pe măsură ce schimbările climatice modifică cel mai mare deșert al lumii, Europa se regăsește tot mai des în avalul unei crize de mediu în transformare.
Sahara este responsabilă pentru mai mult de jumătate din emisiile totale de praf la nivel global. În condiții de temperaturi ridicate, secetă și vânturi puternice, particulele sunt ridicate la câțiva kilometri în atmosferă și transportate peste continente.
Deși cea mai mare parte a acestui praf se deplasează spre vest, către Americi, o parte se îndreaptă spre nord, către Europa, în special între februarie și iunie. Norii recenți – precum intensul fenomen „Calima”, care acoperă uneori Spania – au ajuns până la Marea Nordului și Scandinavia.
- Detalii
- de: Hossein Hashemi
- Terra
Inundațiile, secetele și valurile de căldură domină în continuare știrile din lume și din Australia. În ultimele zile, sute de incendii de vegetație au izbucnit în sud-estul Australiei în timpul unui val de căldură extrem. Iar comunitățile din nordul statului Queensland au fost lovite de ploi torențiale și inundații bruște provocate de fostul ciclon tropical Koji. Este al șaptelea ciclon din acest sezon.
În spatele acestor dezastre se află o influență mai profundă și mai puțin vizibilă: schimbările continue ale ciclului global al apei. Acesta este procesul prin care apa se evaporă, cade sub formă de ploaie sau zăpadă și apoi se evaporă din nou. Cel mai recent raport al nostru arată cum modificările temperaturii aerului, umidității și precipitațiilor s-au combinat pentru a amplifica dezastrele legate de apă în 2025.
- Detalii
- de: Albert Van Dijk
- Terra
Acum zece ani, liderii lumii au făcut un pariu istoric. Acordul de la Paris din 2015 a urmărit să pună omenirea pe o traiectorie care să evite schimbările climatice periculoase. Un deceniu mai târziu, odată cu încheierea celei mai recente conferințe climatice de la Belém, Brazilia, fără acțiuni decisive, putem spune în mod definitiv că omenirea a pierdut acest pariu.
Încălzirea globală va depăși 1,5°C în câțiva ani. Lumea va deveni mai turbulentă și mai periculoasă. Așadar, ce urmează după eșec?
- Detalii
- de: James Dyke și Johan Rockström
- Terra
Credit: VC
Când vorbim despre apă în sistemul solar, instinctiv ne gândim la Terra, cu oceanele sale care acoperă peste 70% din suprafață. Totuși, datele furnizate de misiunile NASA și de alte programe dedicate cercetării apei din sistemul solar arată că planeta noastră este departe de a fi corpul cel mai bogat în apă. Sub crustele înghețate ale unor sateliți ai planetelor gigante se ascund oceane uriașe, uneori de câteva ori mai mari decât cele terestre.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
Deplasarea sistemului solar în stilul „vortex”...
Un videoclip urcat pe YouTube în 2012, cu nu mai puțin de 6,4 milioane de vizualizări, ne spune că ce știm despre sistemul nostru solar, adică imaginea unui sistem solar (relativ) plat, cu planetele aliniate pe (aproximativ) același plan, este greșită! În fapt sistemul solar ar fi un fel de vortex, cu Soarele „zburând” vijelios prin univers, cu planetele abia prinzându-l din urmă, capturate în câmpul gravitațional al astrului.
Videoclipul este promovat și de Google (unde, probabil, nu și-a pus niciodată nimeni problema asta), fiind al doilea rezultat la diverse căutări clasice, cum ar fi „solar system motion”.
Dar această înțelegere este greșită. Sunt mai mulți fizicieni care au scris despre acest videoclip, arătând că interpretarea este greșită, dar nu am găsit nicio explicație care să arate care este eroarea făcută de creatorul videoclipului. Și probabil acesta este motivul principal pentru care și astăzi videoclipul primește credit de la mulți urmăritori: nu e clar ce e greșit.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cosmos
Imagine NASA care ilustrează exoplanete descoperite. M. Russo și A. Santaguida/NASA-JPL
Pe 6 octombrie 1995, la o întâlnire științifică din Florența, Italia, doi astronomi elvețieni au făcut un anunț care avea să transforme înțelegerea noastră asupra universului dincolo de sistemul nostru solar. Michel Mayor și doctorandul său, Didier Queloz, lucrând la Universitatea din Geneva, au anunțat că au detectat o planetă orbitând o stea, alta decât Soarele.
- Detalii
- de: Christopher Watson și Annelies Mortier
- Cosmos
O cameră de pe satelitul Terra al NASA a surprins această imagine a norilor de deasupra Oceanului Indian de Sud.
Credit: NASA/JPL-Caltech
Norii se formează atunci când vaporii de apă (gaz) se transformă în picături de apă (lichid). Aceste picături de apă se formează pe particule foarte mici, precum particule de praf, care plutesc în aer.
- Detalii
- de: NASA
- Terra
Creșterea proiectată a temperaturilor în România. Orizont - 2070
Criza climatică și de sănătate în 5 cifre:
1. Mortalitatea cauzată de căldură în România a crescut cu circa 8% în perioada 2013-2022 comparativ cu perioada 2003-2012.
2. Până în 2040, 50% din populația urbană din România va fi afectată de valuri de căldură extreme.
3. Sistemul de avertizare din România permite existența „ferestrelor de risc” de 3-5 °C în care populația este expusă riscului termic fără avertizări.
4. Trei sisteme vitale sub atacul căldurii: sistemul cardiovascular, cel respirator și cel nervos.
5. Decesele asociate căldurii înregistrate la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani au atins cel mai înalt nivel înregistrat în 2023 în Europa, cu 167% mai mare decât în 1990-1999.
- Detalii
- de: Dr. Adina Eliza Croitoru și dr. Valentin-Veron Toma
- Terra
LRG 3-757 or Potcoava cosmică, unde galaxia gălbuie din centru a potențat lumina galaxiei albastre mult mai îndepărtate.
Credit: NASA, ESA
Astronomii trăiesc într-o epocă de aur a telescoapelor tot mai mari și mai performante. Dar chiar și cea mai avansată tehnologie a noastră pălește în comparație cu puterea „lupelor cosmice” naturale – lentilele gravitaționale.
În mai puțin de 50 de ani am trecut de la prima descoperire a unei lentile gravitaționale la identificarea a mii de astfel de fenomene. Pe măsură ce noi telescoape intră în funcțiune, ne așteptăm să descoperim alte mii.
Cu aceste lentile putem privi adânc în univers și putem surprinde indicii despre unele dintre cele mai tulburătoare mistere cosmice contemporane: materia întunecată și energia întunecată.
- Detalii
- de: Tania Barone
- Cosmos
Creșterea proiectată a temperaturilor în România. Orizont - 2070
- Detalii
- de: Dr. Mihaela Caian și dr. Cătălin Lazăr
- Terra
Dacă Terra se rotește cu o viteză uriașă în jurul propriei axe, de ce nu simțim această mișcare? De ce nu suntem aruncați în spațiu de forța centrifugă? Cât de repete ar trebui să se învârtă Terra în jurul proprie axe pentru a ne expulza în spațiu?
Viteza de rotație a Terrei
Pământul se rotește în jurul propriei axe în aproximativ 23 de ore, 56 de minute și 4 secunde – o durată cunoscută sub numele de zi siderală. Această mișcare imprimă o viteză diferită fiecărui punct de pe suprafața planetei, în funcție de latitudinea la care se află, dată fiind forma de geoid a Pământului.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
Ceea ce numim „criza apei” este, de fapt, o criză culturală și politică.
În această vară, în anumite regiuni din Anglia au fost anunțate interdicții privind folosirea furtunurilor. După cea mai secetoasă primăvară din ultimul secol, Agenția pentru Mediu a emis o avertizare de risc mediu de secetă, iar Yorkshire Water a introdus restricții începând cu vineri, 11 iulie.
Povestea este cunoscută: precipitații reduse, rezervoare care se golesc și apeluri reînnoite la reținere: faceți dușuri mai scurte, nu udați gazonul, opriți robinetul când vă spălați pe dinți.
Aceste apeluri la responsabilitate individuală reflectă o viziune mai largă asupra apei: că toți oamenii, de pretutindeni, se confruntă cu aceeași criză și că mici gesturi personale reprezintă un răspuns semnificativ. Dar dacă această narațiune, oricât de familiară ar fi, ascunde mai mult decât dezvăluie?
- Detalii
- de: Filippo Menga
- Terra
Zonele urbane din întreaga lume, inclusiv în România, se confruntă cu provocări tot mai mari în gestionarea apelor pluviale, evidențiate de creșterea numărului de incidente de inundații și poluare a apei.
Sistemele tradiționale de gestionare a apelor pluviale se dovedesc inadecvate în fața urbanizării și a schimbărilor climatice. Aceste presiuni creează necesitatea urgentă de a adopta o abordare integrată a managementului apelor pluviale urbane care încorporează strategic infrastructura verde-albastră și soluțiile bazate pe natură.
- Detalii
- de: Dan Rădulescu
- Terra
Evenimentele meteorologice extreme care cresc în frecvență din cauza schimbărilor climatice afectează diferite regiuni ale planetei la diferite niveluri, precum și adaptabilitatea societăților locale. Astfel răsare întrebarea – în ce țări ar trebui să „scăpăm” sau mai realistic vorbind, unde am resimți cel mai puțin efectele schimbărilor climatice?
Pe baza unui indice global de adaptare, România se află pe poziția 79 (vulnerabilitate) și 84 (grad de pregătire) din 182 de țări analizate. Vecinii unguri se află pe locul 34 din 182, în timp ce Austria se află pe 7.
- Detalii
- de: dr. Bogdan Antonescu
- Terra
Privind evoluția consumului intern și a capacităților instalate în România, apare un paradox greu de ignorat: deși rețeaua națională (SEN) dispune în 2025 de peste 19.000 MW instalați – mai mult decât în 2021 sau 2023, importurile de energie electrică sunt în creștere. Această aparentă contradicție ridică o întrebare firească: de ce este nevoie să importăm energie, dacă avem un program de producție mai ridicat?
- Detalii
- de: Alexandru Ciocan
- Terra
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.