„Cristalul timpului” a fost creat în interiorul chipului Sycamore al Google, care este menținut la temperaturi scăzute într-un criostat
(credit: Eric Lucero/Google, Inc.)

O echipă de cercetători de la Google a creat și demonstrat existența unui „cristal al timpului” pe un computer cuantic. Presa de specialitate, în anumite cazuri, a prezentat realizarea ca una care va schimba fizica pentru că ar reprezenta o violare a legii a doua a termodinamicii. Să vedem despre ce este vorba.

În imaginea de mai sus (și de mai jos, în detaliu) observați două pete luminoase în interiorul cercului (în fapt, două galaxii) și patru puncte luminoase pe circumferința cercului. Cele patru puncte reprezintă, în fapt, lumina unui quasar situat în spatele celor două galaxii centrale, lumină deviată astfel ca urmare a curbării spațiu-timpului de către galaxii.

 
Înainte ca furnicile să sape tunelurile, forțele din sol sunt aliniate aleator (stânga), după, acestea se aliniază în jurul tunelului

Coloniile de furnici au capacitatea de a construi tuneluri sub pământ, lungi de metri, unde să locuiască milioane de membri ai coloniei și care să dureze zeci de ani.


Reprezentare grafică a unui deuteron, nucleul deuteriului, un izotop al hidrogenului (neutron (albastru) și proton (roșu)).
Credit: Andy Sproles/Oak Ridge National Laboratory, U.S. Dept. of Energy

Sigur, știm multe despre atom. Știm că la exterior sunt electroni structurați pe straturi energetice, a căror mișcare în jurul nucleului este descrisă de orbitali. Știm că în centru există un nucleu, format, de regulă, din protoni și neutroni, formați la rândul lor din quarcuri, ținuți laolaltă prin intermediul forței nucleare tari.

Dar nu știm cum se comportă protonii și neutronii în interiorul nucleului atomic.

Conform unui studiu recent, există o corelație pozitivă între consumul ridicat de alimente ultra-procesate în perioada copilăriei și o creștere mai rapidă a  procentului de grăsime corporală ulterior.

În videoclipul de mai jos puteți urmări ultima demonstrație a companiei Boston Dynamics, în care prezintă două exemplare din robotul numit „Atlas”.

In some cases, recurring dreams that emerge during childhood can even persist into adulthood. (Shutterstock)

Claudia Picard-Deland, Université de Montréal and Tore Nielsen, Université de Montréal

Having the same dream again and again is a well-known phenomenon — nearly two-thirds of the population report having recurring dreams. Being chased, finding yourself naked in a public place or in the middle of a natural disaster, losing your teeth or forgetting to go to class for an entire semester are typical recurring scenarios in these dreams.

Pe 11 august a.c. în orașul Siracuza, un oraș de pe coasta insulei italiene Sicilia, s-a înregistrat temperatura de 48,8 grade Celsius, cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în Europa. Cea mai ridicată temperatură până la această măsurătoare era de „doar” 48 °C, în Atena în 1977.

Noor Gillani, The Conversation

We’ve known for some time now our universe is expanding, and in recent years discovered this was happening considerably faster than we’d expected.


În imagine, în albastru, cercuri surprinse în raze X din proximitatea unei găuri negre

Astronomii au identificat un set neobișnuit de cercuri de raze X în jurul un sistem binar denumit V404 Cygni, format dintr-o gaură neagră și o stea-partener.

 

O succesiune de dezastre naturale fără precedent au străbătut globul în ultimele săptămâni. Au existat inundații grave în China și în Europa de Vest, valuri de căldură și secetă în America de Nord și incendii în zona sub-arctică (numită și Subarctica, regiunea este situată în sudul imediat al Arcticii).

Acordul de la Paris a adoptat un obiectiv în ce privește încălzirea globală: creșterea temperaturii medii globale să nu depășească 1,5° C, raportat la valorile preindustriale.

China și-a prezentat planurile pentru construcția unor reactoare nucleare pe bază de toriu, o premieră, care vor fi instalate pe teritoriul național, dar și în alte țări partenere.

Steven Weinberg, fizician american (3.05.1933-23.07.2021), a obținut Premiul Nobel pentru fizică în 1979 și a adus importante contribuții în fizica particulelor.


În imagine vedeți o planetă în formare (pata luminoasă din partea dreaptă). Zona neagră centrală „ascunde” astrul sistemului solar și este rezultatul blocării artificiale a luminii stelei.
Credit: ALMA (ESO/NAOJ/NRAO)/Benisty et al.

O altă premieră spectaculoasă din domeniul astronomiei: cele mai clare imagini ale unui satelit natural al unei exoplanete (planetă din afara sistemului nostru solar) au fost obținute cu ajutorul „The Very Large Telescope” (VLT) din Deșertul Atacama, Chile.


 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro