Ceasul circadian biologic la om
Ceasul biologic afectează ritmul zilnic al multor procese fiziologice. Această diagramă ilustrează modelele circadiene tipice pentru cineva care se trezește dimineața devreme, mănâncă prânzul în jurul orei 12 și se culcă în jurul orei 22.
Deși ritmurile circadiene tind să fie sincronizate cu ciclurile de lumină și întuneric, aceste pot fi influențate de diverși factori, precum temperatura ambiantă, orele mesei, programul și durata somnului, stresul și exercițiile fizice.
Credit imagine: wikipedia.org
Corpul uman este guvernat de ritmuri care se întind de la fracțiuni de secundă până la cicluri lunare sau sezoniere. În cartea „Biological Rhythms”, Daniel Forger — profesor de matematică, medicină computațională și bioinformatică la Universitatea din Michigan — explică modul în care aceste ritmuri influențează somnul, starea de spirit, hormonii, metabolismul și performanța.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
Un nou raport al Organizației Mondiale a Sănătății (2024–2025) analizează nivelul de pregătire al statelor din Regiunea Europeană pentru integrarea inteligenței artificiale în sănătate, într-un context de transformare tehnologică accelerată. Deși AI promite îmbunătățirea îngrijirii pacienților și reducerea presiunii asupra sistemelor de sănătate, OMS atrage atenția asupra riscurilor legate de etică, guvernanță și responsabilitate, în absența unor cadre clare de implementare.
- Detalii
- de: Dr. Monica Dugăeșescu
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Când rezultatele sondajului național al Canadei privind pierderile de colonii de albine au fost publicate în iulie 2025, ele nu au constituit o surpriză. Potrivit Asociației canadiene a apicultorilor profesioniști, aproximativ 36% dintre cele 830.000 de colonii de albine melifere din Canada au pierit peste iarnă.
Aceste cifre obișnuiau să genereze titluri de presă. Dar după aproape două decenii cu aceeași poveste — colonii care mor iarna, apicultorii care se străduiesc să le refacă, reușind parțial, iar ciclul se repetă — statisticile triste nu mai sunt o noutate, iar noi încă încercăm să înțelegem de ce fenomenul persistă.
Acum, am putea avea un moment de revelație. Împreună cu colega mea Abigail Chapman am descoperit recent că mătcile albinelor melifere sunt infectate cu virusuri care le compromit fertilitatea și pot duce la înlăturarea lor din colonie. Iar acest lucru este important, pentru că „mătci slabe” reprezintă principala cauză raportată de apicultorii canadieni pentru pierderile de colonii.
- Detalii
- de: Alison McAfee
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Moliile – și multe alte insecte zburătoare – sunt atrase de lumina artificială pe timp de noapte, un lucru observat de majoritatea oamenilor, de-a lungul istoriei și în întreaga lume. Dar, în ciuda caracterului universal al acestui fenomen, explicații solide s-au dovedit greu de găsit.
Biologul britanic Samuel Fabian, într-un scurt videoclip publicat de Nature, arată că cele mai comune explicații – că insectele sunt atrase de căldură sau că ar confunda luminile artificiale cu Luna în timp ce încearcă să se orienteze pe cerul nocturn – nu rezistă testelor de laborator.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
O ilustrare a radiației Hawking lângă o gaură neagră. Credit: Pixabey.com
Radiația Hawking nu a fost încă demonstrată, dar în general este considerată reală. În esență, argumentul este că atunci când combini orizonturile evenimentelor găurilor negre cu incertitudinea cuantică, energia termică poate scăpa dintr-o gaură neagră.
Nu avem o teorie complet cuantică a gravitației, dar avem câteva modele semiclasice care susțin existența radiației Hawking. Iar dacă această radiație există, interacțiunea găurilor negre este guvernată de legile termodinamicii.
- Detalii
- de: Brian Koberlein
- Ştiri Terra - astronomie
Descoperirile recente din regiunea Afar din Etiopia clarifică identitatea fosilelor vechi de 3,4 milioane de ani cunoscute sub numele de „piciorul Burtele” (descoperit în 2009 în situl Burtele-2). Cele opt oase ale piciorului aparțin speciei Australopithecus deyiremeda, un hominin care combina trăsături ale maimuțelor și trăsături umane timpurii. Asocierea a fost făcută după identificarea, în apropiere, a unui set de 25 de dinți și a mandibulei unui copil de circa patru ani și jumătate, aparținând aceleiași specii.
Această specie mergea biped, dar păstra un deget mare opozabil, util pentru cățărare. Imaginea rezultată este a unui hominin care îmbina mersul vertical cu mobilitatea arboricolă, într-un mod diferit de cel al oamenilor de astăzi.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştirile zilei
Primele cuvinte ar fi putut apărea acum aproximativ 135.000 de ani. Această perioadă se află mult înainte ca oamenii să fi inventat scrierea sau orice formă de înregistrare a sunetului, ceea ce explică de ce originile limbajului rămân una dintre cele mai mari enigme. Lingviștii subliniază că niciun fel de urme directe nu au supraviețuit, iar Homo sapiens e posibil să fi trăit fără cuvinte pentru o mare parte din istoria sa timpurie. Comunicarea ar fi fost realizată prin gesturi, posturi ale corpului și sunete expresive legate de frică, durere, bucurie sau avertismente.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştirile zilei
În aproape patru ani de la declanșarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, tehnologia dronelor a trecut printr-o accelerare spectaculoasă: producția anuală se măsoară azi în milioane de unități, iar inovarea a fost impulsionată direct de nevoile de pe câmpul de luptă.
Una dintre transformările-cheie este integrarea sistemelor de ghidare asistate de inteligență artificială, menite să mențină un atac precis în condiții de interferențe electronice intense.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri tehnologie
Aristotel credea că abilitatea de a raționa este trăsătura care ne separă de restul animalelor. În viziunea acestuia, a raționa înseamnă a ne forma convingerile pe baza dovezilor și a le revizui atunci când apar informații noi.
O serie recentă de cinci experimente coordonată de Jan M. Engelmann, antropolog evoluționist la Universitatea Berkeley, arată însă că această capacitate nu este exclusiv umană: cimpanzeii pot evalua probe, le pot ordona ca tărie și își pot schimba deciziile atunci când apar dovezi mai bune.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
China vrea să „pună piciorul” pe Lună până în 2030, iar programul său spațial merge conform planului
China a lansat misiunea spațială Shenzhou-20 în aprilie 2025.
Credit: Andres Martines Casares / EPA Images
La mai bine de 50 de ani de la ultima aselenizare cu echipaj uman (SUA), China avansează constant spre momentul în care își va trimite astronauții pe suprafața Lunii. Pe 30 octombrie 2025, un purtător de cuvânt al programului chinez de zboruri spațiale cu echipaj a declarat că țara este „pe drumul cel bun” pentru a lansa misiunea sa lunară până în 2030.
- Detalii
- de: Marissa Martin
- Ştiri Terra - astronomie
Gripa aviară H5N1 a infectat tot mai mulți oameni la nivel global în ultimii ani, dar săptămâna aceasta a adus ceva nou: primul caz uman confirmat de infecție cu un virus de gripă aviară H5N5. Ce este acest virus și cât de îngrijorați ar trebui să fim?
Ce s-a întâmplat?
La începutul lui noiembrie, un locuitor din comitatul Grays Harbor, aflat pe coasta Pacificului în sud-vestul statului Washington, la circa 160 de kilometri de Seattle, s-a îmbolnăvit grav, prezentând simptome asemănătoare gripei, inclusiv febră mare, dificultăți respiratorii și confuzie.
Persoana a fost internată, iar pe 14 noiembrie autoritățile au confirmat, prin teste, infecția cu un virus de gripă aviară H5N5. Pacientul, o persoană în vârstă cu afecțiuni preexistente, a fost tratat în spital, dar din păcate a murit pe 21 noiembrie.
Acesta a fost primul caz uman raportat de infecție cu un virus gripal H5N5.
- Detalii
- de: Ed Hutchinson
- Ştiri. Medicină - corpul uman
O echipa internațională formată din 43 de experți a analizat 104 studii: 92 dintre ele au găsit o asociere clară între consumul crescut de alimente ultraprocesate și riscul mai mare de obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare, depresie și mortalitate din toate cauzele. 
Cea mai amplă analiză științifică efectuată până acum privind efectele alimentelor ultraprocesate (AUP) ajunge la o concluzie alarmantă: aceste produse afectează fiecare mare sistem al organismului uman și reprezintă o amenințare serioasă la adresa sănătății publice.
Publicată în „The Lancet” sub forma unei serii de trei studii, analiza descrie un fenomen global în plină expansiune, determinat de companii puternice și de politici insuficiente.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri. Medicină - corpul uman
În 1845, fizicianul Michael Faraday a demonstrat pentru prima dată că lumina și electromagnetismul sunt fenomene legate între ele. El a trecut lumină printr-o bucată de sticlă dopată cu acid boric și oxid de plumb, plasată într-un câmp magnetic, și a observat că la ieșire lumina avea o polarizare modificată. Acest „efect Faraday” a devenit, de atunci, explicația standard a felului în care câmpul magnetic, sarcinile electrice dintr-un material și componenta electrică a luminii pot roti planul de vibrație al undei de lumină.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Cercetările recente din antropologia evolutivă indică o creștere constantă a stresului cronic, interpretată ca un efect al nepotrivirii dintre biologia umană și mediile industrializate în care trăiesc astăzi miliarde de oameni.
Colin Shaw, specialist în ecofiziologia evoluției umane la Universitatea din Zurich, susține că organismul uman, adaptat timp de sute de mii de ani la condiții de vânător-culegător, funcționează dificil în contexte urbane dense, zgomotoase și hiper-stimulante. În opinia sa, această discrepanță afectează funcțiile fiziologice, imunitare, cognitive și psihologice, generând o stare de stres persistent care nu mai dispune de mecanisme naturale de „stingere”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
Adulții cu boli cardiace care au suferit deja un infarct miocardic şi cărora li s-a prescris vitamina D în doze personalizate pentru a atinge niveluri considerate optime pentru sănătatea inimii (>40-80 ng/ml) au prezentat un risc redus cu mai mult de jumătate (52%) de a dezvolta un nou infarct miocardic, comparativ cu cei care nu au beneficiat de optimizarea nivelurilor de vitamina D.
Acestea sunt concluziile unui nou studiu prezentat în cadrul sesiunilor ştiinţifice ale American Heart Association (AHA) de anul acesta.
- Detalii
- de: Dr. Monica Dugăeșescu
- Ştiri. Medicină - corpul uman
