El Niño determină deplasarea curentului jet din Pacific spre sud și extinderea acestuia mai mult spre est. În timpul iernii, acest lucru duce la condiții mai umede în sudul Statelor Unite și la condiții mai calde și mai uscate în nord.
© National Oceanic and Atmospheric Administration
Climatologii avertizează că probabilitatea apariției unui „super” El Niño crește rapid, iar acest fenomen ar putea transforma următorii doi ani în cei mai călduroși înregistrați vreodată. Modelele climatice indică o încălzire excepțională a apelor din Pacificul ecuatorial, suficient de puternică pentru a amplifica valurile de căldură, secetele, incendiile de vegetație și precipitațiile extreme la scară globală.
Unele estimări sugerează că temperatura medie globală ar putea depăși temporar pragul critic de 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial, considerat de comunitatea internațională drept o limită asociată cu efecte climatice periculoase.
Fenomenul El Niño este una dintre cele mai importante oscilații climatice naturale de pe Pământ. El apare atunci când apele de suprafață din zona centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial devin mai calde decât în mod normal. Deși această încălzire se produce într-o regiune relativ restrânsă a globului, efectele sale se propagă prin atmosferă și modifică tiparele meteorologice pe aproape întreaga planetă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri Terra - astronomie
Forța motrice a protonilor reprezintă un exemplu clar de cum principiile fundamentale ale fizicii, în special termodinamica și electrodinamica, sunt exploatate de sistemele biologice pentru a genera ordine și funcționalitate. În esență, viața celulară nu este altceva decât un ansamblu de mecanisme care mențin dezechilibre controlate, exploatând fluxurile de materie și energie pentru a produce lucru mecanic și procese chimice organizate.
Pentru o bacterie de câțiva micrometri, mediul acvatic nu seamănă deloc cu apa pe care o percepem la scară umană. La scara bacteriilor, mișcarea are loc într-un regim fizic caracterizat printr-un număr Reynolds foarte mic, adică un regim în care forțele vâscoase domină complet, iar inerția este practic neglijabilă. Cu alte cuvinte, pentru bacterii, apa se comportă ca un fluid extrem de gros, iar orice mișcare se oprește imediat dacă nu este susținută continuu. În acest context, problema mobilității devine una fundamentală pentru supraviețuire: fără capacitatea de a se deplasa către nutrienți, o bacterie ar rămâne blocată într-un mediu ostil.
Evoluția a rezolvat această problemă printr-un dispozitiv molecular remarcabil: motorul flagelar.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Trei persoane au murit în urma unui presupus focar de hantavirus pe o navă de croazieră aflată în mijlocul oceanului Atlantic. Cel puțin un alt pasager se află în terapie intensivă în Africa de Sud.
Organizația Mondială a Sănătății a anunțat decesele într-o declarație publicată luni pe rețelele sociale, împreună cu un caz confirmat al acestei boli rare. Autoritățile investighează încă cinci cazuri suspecte în rândul pasagerilor care călătoreau pe nava MV Hondius.
Așadar, ce este hantavirusul? Și de ce poate fi atât de letal? Pe măsură ce investigația continuă, iată ce se știe până acum.
- Detalii
- de: Thomas Jeffries
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Înțelegerea acestor migrații uimitoare prin corpul uman, cunoscute sub numele de metastaze, ar putea sugera tratamente noi.
În 2014, o femeie cu cancer avansat a schimbat complet direcția cercetării științifice a lui Adrienne Boire. Cancerul, care începuse la nivelul sânului, ajunsese în lichidul cefalorahidian al pacientei, lăsând-o pe mama de vârstă mijlocie a doi copii incapabilă să meargă. „Când s-a întâmplat asta?”, a întrebat ea din patul de spital. „De ce cresc celulele acolo?”.
De ce, într-adevăr? De ce ar migra celulele canceroase în lichidul cefalorahidian, departe de locul în care au apărut, și cum reușesc să prospere într-un mediu atât de sărac în nutrienți?
- Detalii
- de: Amber Dance
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Constanta gravitațională, notată cu G, este una dintre constantele fundamentale ale fizicii. Ea apare în legea atracției universale formulată de Isaac Newton și stabilește intensitatea forței gravitaționale dintre două corpuri. Deși este esențială pentru înțelegerea universului, G rămâne, paradoxal, cea mai slab cunoscută constantă fundamentală. Un articol recent publicat de Nature arată dificultățile în determinarea valorii acestei constante.
Ce este constanta G și de ce contează
F = G x (m1 x m2) / r2
În această relație, forța gravitațională (F) dintre două mase (m1) și (m2), aflate la distanța (r), depinde direct de constanta G. Valoarea sa acceptată în prezent (Committee on Data for Science and Technology - CODATA) este aproximativ:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Creierul tău consumă în acest moment aproximativ o cincime din energia corpului, iar aproape nimic din această energie nu este folosit pentru ceea ce faci chiar acum. Citirea acestor cuvinte, senzația greutății corpului tău pe un scaun – toate acestea, laolaltă, abia modifică rata la care creierul tău consumă energie, poate cu doar 1%.
Restul de 99% din energia folosită este pentru activitatea pe care creierul o generează singur: neuronii (celulele nervoase) transmit semnale între ei indiferent dacă te concentrezi intens, te uiți la televizor, visezi sau pur și simplu închizi ochii.
Chiar și în zonele creierului dedicate vederii, imaginile care intră prin ochi modelează activitatea neuronilor mai puțin decât această activitate internă continuă.
- Detalii
- de: Thomas Pace și Roger Koenig-Robert
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
Un robot de tenis de masă a depășit performanța unor jucători de elită în evaluări recente. Robotul, numit Ace, marchează un pas important către sisteme de inteligență artificială (IA) care pot funcționa în medii reale, rapide și incerte.
În teste, robotul autonom a câștigat trei din cinci meciuri împotriva unor jucători de elită – sportivi profesioniști cu peste zece ani de experiență și o medie de 20 de ore de antrenament pe săptămână. Robotul, dezvoltat de Sony AI, a pierdut ambele meciuri împotriva jucătorilor din ligile profesioniste japoneze, dar a câștigat un set împotriva unuia dintre ei. Sistemul este descris în detaliu într-un articol recent publicat în revista Nature.
- Detalii
- de: Kartikeya Walia
- Ştiri tehnologie
Sistemul imunitar uman este adesea perceput ca un rezultat sofisticat al evoluției recente, adaptat organismelor complexe. Descoperirile din ultimul deceniu sugerează însă o perspectivă diferită: o parte semnificativă a mecanismelor noastre de apărare își are originea în confruntări extrem de vechi, purtate între bacterii și virusuri cu miliarde de ani în urmă. Aceste „arme” moleculare ancestrale nu doar că persistă în celulele noastre, ci continuă să funcționeze în moduri remarcabil de similare cu cele din organismele primitive.
Războaiele invizibile care au modelat viața
În natură, competiția dintre specii generează așa-numitele „curse evolutive ale înarmării”, în care fiecare participant dezvoltă strategii tot mai sofisticate pentru a-și depăși adversarul. Una dintre cele mai vechi astfel de confruntări este cea dintre bacterii și virusurile care le infectează, numite bacteriofagi. Aceste interacțiuni au determinat apariția unor mecanisme defensive din ce în ce mai complexe.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Țările din întreaga lume și-au intensificat considerabil politicile climatice în ultimele două decenii. Numărul măsurilor climatice s-a cvadruplat din anul 2000, unele seturi de date indicând chiar o creștere de cincisprezece ori.
Guvernele aplică acum simultan zeci de politici diferite: taxe pe carbon, subvenții pentru energie regenerabilă, coduri de construcție, standarde de emisii, finanțare pentru cercetare și multe altele. Toate acestea funcționează împreună, se influențează reciproc și afectează în mod colectiv nivelul emisiilor.
Dar atunci când emisiile scad (sau nu), cum stabilim ce politici merită creditul? Care dintre ele fac cu adevărat diferența, în orice context? Aceasta este provocarea cu care se confruntă astăzi cercetătorii în politici climatice, iar noi am găsit o modalitate de a o rezolva.
Noua noastră cercetare a analizat 1.737 de politici climatice individuale din 40 de țări, pe o perioadă de 32 de ani, și a identificat 28 de politici care reduc în mod constant emisiile în contexte diverse.
- Detalii
- de: Xavier Fernández-i-Marín, Christoph Knill, Markus Hinterleitner și Yves Steinebach
- Ştiri Terra - astronomie
Ideea că fructele și legumele ar putea provoca apariția cancerului pare bizară. Timp de decenii, studiile au arătat că persoanele care consumă mai multe alimente de origine vegetală tind să trăiască mai mult și mai sănătos, având rate mai scăzute de boli de inimă, accident vascular cerebral și mai multe tipuri comune de cancer.
Cancerul pulmonar nu face excepție: în multe studii de amploare, un consum mai mare de fructe și legume este asociat cu riscuri mai mici, în special în rândul fumătorilor.
Pe acest fundal, un studiu potrivit căruia fructele și legumele ar putea contribui la apariția cancerului pulmonar la adulții tineri este surprinzător.
- Detalii
- de: Justin Stebbing
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Universitatea Stanford (Human-Centered Artificial Intelligence - HAI) a publicat recent a noua ediție a raportului său „AI Index”, în care analizează evoluția inteligenței artificiale, impactul asupra omenirii, diferența dintre ce poate IA să facă și ce poate gestiona omul șamd.
Raportul urmărește modul în care IA este testată în ceea ce privește raționamentul, siguranța și executarea sarcinilor din lumea reală, precum și de ce aceste măsurători devin din ce în ce mai dificil de considerat fiabile. De asemenea, include noi estimări ale valorii economice a IA generative, alături de dovezi emergente privind efectele acesteia asupra pieței muncii, un cadru analitic privind suveranitatea IA și un capitol dedicat științei. Pentru prima dată, raportul conține capitole separate despre IA în știință și IA în medicină, reflectând impactul tot mai mare al IA în aceste două domenii.
Raportul poate fi citit integral (243 pg, eng.) aici.
Iată mai jos principalele concluzii:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri tehnologie
Impresie artistică a celor mai timpurii animale complexe ale Pământului din perioada ediacariană târzie – înainte de „explozia cambriană”.
Xiaodong Wang, CC BY-SA
Viața animală este extraordinar de diversă și complexă, colonizând aproape toate mediile de pe Pământ, de la izvoarele hidrotermale ostile din adâncurile oceanelor până la văzduhul de deasupra continentelor.
Dar planeta nu a fost întotdeauna plină de viață animală complexă. În primele 3,7 miliarde de ani de la apariția ei, viața era mică, simplă și în mare parte limitată la oceane. Această lume dominată de microbi era un loc tumultuos, cu mai multe fluctuații majore ale climei.
Totul pare să se fi schimbat însă în urmă cu aproximativ 538 de milioane de ani, în perioada cambriană. Acest moment critic din istoria vieții a fost marcat de apariția bruscă a animalelor într-un eveniment cunoscut sub numele de „explozia cambriană”.
- Detalii
- de: Luke Parry, Frankie Dunn și Gaorong Li
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Este ușor să ne considerăm ochii ca fiind ceva de la sine înțeles. Dar cercetările recente arată că aceștia au parcurs o călătorie evolutivă extraordinară pentru a ajunge la forma lor familiară de astăzi.
Se știe de mult timp că ochii noștri (ai vertebratelor) diferă fundamental de cei ai rudelor noastre îndepărtate (nevertebrate), atât prin compoziția celulară, cât și prin modul în care se dezvoltă înainte de naștere. Totuși, răspunsurile la întrebarea de ce sau cum au apărut inițial aceste diferențe au rămas multă vreme neclare.
Studiul nostru sugerează că ochii noștri descind dintr-un strămoș asemănător unui vierme, care cutreiera oceanele acum 600 de milioane de ani. Același lucru este valabil pentru toate animalele bilaterale, adică acele animale ale căror corpuri pot fi împărțite în două jumătăți aproximativ simetrice, stânga și dreapta.
- Detalii
- de: George Kafetzis și Dan Nilsson
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Un studiu recent evidențiază o interacțiune periculoasă între doi factori frecvent întâlniți în viața modernă: nivelul scăzut de testosteron și consumul ridicat de fructoză. Deși fiecare dintre acești factori poate afecta sănătatea metabolică în mod independent, cercetarea arată că împreună pot accelera semnificativ deteriorarea ficatului.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Rețelele sociale Instagram și YouTube au un defect de proiectare care le face să creeze dependență, a decis un juriu din Statele Unite.
Juriul din Los Angeles a avut nevoie de aproape nouă zile pentru a ajunge la verdict în acest caz istoric intentat de o femeie cunoscută sub inițialele KGM împotriva platformelor de social media. Acesta a acordat despăgubiri de 3 milioane de dolari, stabilind că Meta (proprietarul Instagram) este responsabilă în proporție de 70%, iar Google (proprietarul YouTube) în proporție de 30%. Ulterior, juriul a acordat încă 3 milioane de dolari ca daune punitive.
Atât TikTok, cât și Snap au ajuns la înțelegeri confidențiale înainte de începerea procesului, care a durat șase săptămâni.
- Detalii
- de: Rob Nicholls
- Ştiri tehnologie
