În acest articol ținem cronica celor mai importante aspecte care arată evoluția zilnică a României. Am început odată cu crearea unui guvern, format din membrii unei coaliții PNL - USR/PLUS și UDMR, în urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020.


Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic

Fără dubii, una dintre puținele informații reconfortante în contextul epidemiei de COVID-19 a fost aceea că procentul copiilor infectați este mic, raportat la cel al adulților. Copiii/tinerii cu vârste între 1 și 19 ani au reprezentat 2% conform unui studiu care a cuprins 72.000 de cazuri.

Dar de ce copiii se îmbolnăvesc mai puțin, iar când o fac, în genere simptomele lor sunt ușoare? Un articol publicat azi în revista Nature face un sumar al cunoașterii acumulate în lunile de la apariția pandemiei. Iată care sunt principalele idei.

A volunteer gets an injection of Moderna’s possible COVID-19 vaccine on July 27, 2020. Moderna announced Nov. 16 that its vaccine is proving highly effective in a major trial. (AP Photo/Hans Pennink)

COVID-19 vaccines: How Pfizer's and Moderna's 95% effective mRNA shots work

Julian Daniel Sunday Willett, McGill University

The COVID-19 pandemic has driven a massive allocation of resources towards producing solutions, from identifying life-saving medications, tracking how the virus spreads and ultimately to preventing infection with vaccines.

As a physician scientist, I study how the virus has evolved over the pandemic, since any changes in the virus could also change the effectiveness of current treatments. On Nov. 9, Pfizer announced preliminary trial results showing that a vaccine it developed with BioNTech was about 90 per cent effective. That was followed up nine days later with final trial results and two months of safety data, indicating a 95 per cent effectiveness rate.

Ce ai spune dacă ai vedea un om care nu face nimic toată ziua? Nu din proprie inițiativă cel puțin. Stă nemișcat. Dar dacă-l inviți la un joc de cărți iese din amorțeală și participă la joc. Este cunoscut un astfel de caz - un om de afaceri care a fost înțepat de o viespe, înțepătură care a dus la transformarea sa completă, la apatia descrisă mai sus.


Iisus Hristos de Warner Elias Sallman, 1940

Iisus Hristos, deși provenind dintr-o zonă a lumii în care oamenii sunt mai degrabă cu părul negru și pielea mai închisă la culoare, a ajuns în multe dintre reprezentările din Vest blond și cu ochii albaștri, reprezentând mai degrabă un european din nordul continentului. Nimeni nu știe, în fapt, cum a arătat Iisus, pentru că nu există nicio descriere în vreun text din vremea lui; cu atât mai puțin vreo imagine. Iată cum a avut loc această transformare de-a lungul istoriei. (link ‹eng›)


Cum ajung gândurile să fie formulate în cuvinte? Rulăm idei preexistente sau gândurile se formulează, în fapt, pe măsură ce vorbim? (link ‹eng›)

Omul modern nu este diferit de cel din trecut: și azi, și ieri - omul și-a dorit să se odihnească. Diferența constă în aceea că dacă omul din vechime trebuia să se pună în mișcare pentru a găsi hrană ori pentru a-și rezolva problemele din jurul casei, omul modern, în special cel din zona urbană, nu are nicio motivație clară pentru a face mișcare; el trebuie să inventeze un obicei (cum ar fi mersul la sală), dar care nu este o necesitate (ca găsitul hranei), fiind, așadar, mai greu de urmat. (link ‹eng›)


Fuziune găuri negre (reprezentare grafică). Credit: NASA

Astronomii au detectat cea mai puternică și mai depărtată coliziune de găuri negre folosind instrumentele de detecție a undelor gravitaționale. După unire, noua gaură neagră are o masă de circa 150 de ori mai mare decât masa Soarelui. (link ‹eng›)


Cât de mare este o stea neutronică? Una cu masa de 1,4 ori mai mare decât masa Soarelui ar avea un diametru de 21-24 km, spun cercetări recente. (link ‹eng›)

Largi colonii de alge albastre-verzi apar în fiecare an Marea Baltică, oferind un spectacol vizual deosebit oricărui fotograf aflat... la mare înălțime. În fapt, deși sunt numite „alge”, nu sunt alge, ci... bacterii. Culoarea o datorează unui pigment albastru numit ficocianină, care, împreună cu clorofila, dau nuanța albastră-verzuie. Pigmenții sunt împrăștiați haotic în citoplasmă. (link ‹eng›)

 
Universul în raze X. Clic pe imagine pentru o rezoluție superioară

Universul în raze X
Instrumentul eRosita aflat la bordul misiunii ruso-germane „Spectrum-Roentgen-Gamma” a realizat a hartă a universului pe baza a peste 1 milion de surse de raze X de mare energie. Roșul indică energii joase din spectrul razelor X (0,3-0,6 keV), verdele - energii medi (0,6-1 keV), iar albastrul - surse de mare energie (1-2,3 keV) [>LINK<eng>]. Mai multe aici.


750 milioane de țânțari modificați genetic vor fi eliberați în Florida Keys, SUA, pentru a reduce numărul țânțarilor purtători de boli precum febra galbenă sau febra dengue. Acești țânțari sunt toți de sex masculin (nu mușcă, se hrănesc cu nectar); puii care vor rezulta din împreunarea acestora cu femele din natură vor muri înainte de a deveni adulți [>LINK<eng>].


Planeta Saturn și cinci sateliți ai acesteia (Janus, Pandora, Enceladus, Rhea și Mimas)

În 1997, sonda spațială Cassini, construită de NASA, a pornit într-o călătorie de 7 ani către Saturn. Din 2004, când a început să transmită date, și până în 2017, când și-a încheiat misiunea dezintegrându-se în atmosfera planetei, Cassini a făcut peste 450.000 de poze și a efectuat aproape 300 de orbite complete, descoperind lucruri uimitoare.

În 2024 NASA plănuiește să trimită din nou astronauți pe Lună, de data aceasta pentru un timp mai îndelungat. Cum totul trebuie luat în considerare, inclusiv construirea unei toalete, în iunie NASA a lansat competiția „Lunar Loo Challenge” prin care a invitat ingineri din întreaga lume să proiecteze toaleta care va ajunge pe Lună. Data limită pentru depunerea proiectelor a fost 17 august. Premiile au o valoare de $35.000, iar câștigătorului îi va reveni onoarea de a fi gândit prima toaletă folosită pe un alt corp ceresc.


Planete orbitând o stea asemănătoarea Soarelui.

Dovezile anterioare privind rotația unor planete în jurul altor stele asemănătoare Soarelui au venit din sesizarea micilor oscilații ale luminii stelelor generate de orbitarea planetelor. Mai sus este prima imagine directă a două planete care orbitează o stea asemănător Soarelui (TYC 8998-760-1).
Credit: ESO, A. Bohn et al.

Unde de șoc de dimensiuni enorme care fac înconjurul planetei - au fost descoperite recent, după ce acestea fuseseră prezise de Pierre-Simone Laplace în secolul 18 [link eng].

Pe 4 martie 2019 un fulger s-a declanșat deasupra Argentinei și a durat nu mai puțin de 16,73 secunde. Iar pe 31 octombrie 2019 a fost înregistrat cel mai întins fulger, de circa 700 de kilometri, propagându-se de-a lungul sudului Braziliei.

Anterioarele recorduri fuseseră de „doar” 7,74 s (în august 2012, în sudul Franței) și 321 km (în iunie 2007, în SUA).

Încă sunt mulți care cred că visurile au înțelesuri adânci și că o analiză a lor vă va spune multe despre sine. Freud a scris o carte celebră și astăzi dedicată explicării viselor. Nu s-a dovedit că teoria lui Freud funcționează... Alții cred că visurile ar putea prevesti viitorul. Nu pot. Dar întrebarea de ce visăm? este încă fără răspuns. O nouă ipoteză oferă o posibilă rezolvare a problemei...

Prima misiune spațială cu o rachetă privată a fost un succes
Pe 30 mai, la ora 19:22 UTC, folosind o rachetă Falcon 9 (un sistem de lansare spațial creat de compania SpaceX), doi astronauți americani au fost trimiși către Stația Spațială Internațională (SSI). După o călătorie de circa 19 ore, capsula Crew Dragon, cu astronauții, s-a cuplat la SSI.




 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro