În imaginea de mai sus (și de mai jos, în detaliu) observați două pete luminoase în interiorul cercului (în fapt, două galaxii) și patru puncte luminoase pe circumferința cercului. Cele patru puncte reprezintă, în fapt, lumina unui quasar situat în spatele celor două galaxii centrale, lumină deviată astfel ca urmare a curbării spațiu-timpului de către galaxii.

 
Înainte ca furnicile să sape tunelurile, forțele din sol sunt aliniate aleator (stânga), după, acestea se aliniază în jurul tunelului

Coloniile de furnici au capacitatea de a construi tuneluri sub pământ, lungi de metri, unde să locuiască milioane de membri ai coloniei și care să dureze zeci de ani.


Reprezentare grafică a unui deuteron, nucleul deuteriului, un izotop al hidrogenului (neutron (albastru) și proton (roșu)).
Credit: Andy Sproles/Oak Ridge National Laboratory, U.S. Dept. of Energy

Sigur, știm multe despre atom. Știm că la exterior sunt electroni structurați pe straturi energetice, a căror mișcare în jurul nucleului este descrisă de orbitali. Știm că în centru există un nucleu, format, de regulă, din protoni și neutroni, formați la rândul lor din quarcuri, ținuți laolaltă prin intermediul forței nucleare tari.

Dar nu știm cum se comportă protonii și neutronii în interiorul nucleului atomic.

Conform unui studiu recent, există o corelație pozitivă între consumul ridicat de alimente ultra-procesate în perioada copilăriei și o creștere mai rapidă a  procentului de grăsime corporală ulterior.

În videoclipul de mai jos puteți urmări ultima demonstrație a companiei Boston Dynamics, în care prezintă două exemplare din robotul numit „Atlas”.

Pe 11 august a.c. în orașul Siracuza, un oraș de pe coasta insulei italiene Sicilia, s-a înregistrat temperatura de 48,8 grade Celsius, cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în Europa. Cea mai ridicată temperatură până la această măsurătoare era de „doar” 48 °C, în Atena în 1977.


În imagine, în albastru, cercuri surprinse în raze X din proximitatea unei găuri negre

Astronomii au identificat un set neobișnuit de cercuri de raze X în jurul un sistem binar denumit V404 Cygni, format dintr-o gaură neagră și o stea-partener.

 

O succesiune de dezastre naturale fără precedent au străbătut globul în ultimele săptămâni. Au existat inundații grave în China și în Europa de Vest, valuri de căldură și secetă în America de Nord și incendii în zona sub-arctică (numită și Subarctica, regiunea este situată în sudul imediat al Arcticii).

Acordul de la Paris a adoptat un obiectiv în ce privește încălzirea globală: creșterea temperaturii medii globale să nu depășească 1,5° C, raportat la valorile preindustriale.

China și-a prezentat planurile pentru construcția unor reactoare nucleare pe bază de toriu, o premieră, care vor fi instalate pe teritoriul național, dar și în alte țări partenere.

Steven Weinberg, fizician american (3.05.1933-23.07.2021), a obținut Premiul Nobel pentru fizică în 1979 și a adus importante contribuții în fizica particulelor.


În imagine vedeți o planetă în formare (pata luminoasă din partea dreaptă). Zona neagră centrală „ascunde” astrul sistemului solar și este rezultatul blocării artificiale a luminii stelei.
Credit: ALMA (ESO/NAOJ/NRAO)/Benisty et al.

O altă premieră spectaculoasă din domeniul astronomiei: cele mai clare imagini ale unui satelit natural al unei exoplanete (planetă din afara sistemului nostru solar) au fost obținute cu ajutorul „The Very Large Telescope” (VLT) din Deșertul Atacama, Chile.

A fost nevoie de sute de ani pentru sondarea nucleului Terrei, de 40 de ani pentru cel al Lunii și de 2 ani pentru a afla „secretele” nucleului planetei Marte.

Cercetători americani au reușit să creeze cel mai subțire magnet din lume, iar recordul lor nu poate fi depășit, pentru că, în fapt, magnetul este făcut dintr-un singur strat de atomi.

Pentru prima dată cercetătorii au reușit să demonstreze conversia undelor cerebrale (asociate unor cuvinte) ale unui pacient care nu poate vorbi în propoziții complete.


 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro