- Detalii
- Scris de Seramis Sas, Ph.D
- Categorie: Psihologie
- Accesări: 512
Sunt mulți oameni, dintre care unii sunt psihologi, care cred că pot alege la ce să se gândească (și la ce nu!) și ce emoție să simtă. E adevărată sau falsă această teorie populară? Ca să facem o verificare, îți propun un mic exercițiu. Închide ochii și imaginează-te pe o plajă însorită, privind cerul azuriu și marea de un verzuliu limpede. Ai această imagine în minte? Bine, adu-ți în minte imaginea unei girafe. A dispărut imaginea cu plaja? Acuma, călătorește cu mintea în casa unui prieten. Ai ajuns? Bravo! Bine, nu uita să revii ”aici și acum”.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Psihologie
- Accesări: 216
Multe ţări, cum este şi cazul României, la nivelul mentalului colectiv, se luptă cu ideea acceptării homosexualităţii ca reprezentând o manifestare normală a naturii umane. În SUA, până în 1973 homosexualitatea a fost privită ca o boală psihică. În România a fost interzisă prin lege în 1937, pentru a fi dezincriminată în 2001. În ultimii ani însă, în multe filme americane au în regie ca punct obligatoriu prezentarea unui cuplu homosexual, probabil într-o acţiune concertată a Hollywoodului de a obişnui privitorii cu conceptul. Homosexualitatea este astăzi condamnată penal în multe ţări, uneori chiar cu moartea; în Brunei, de exemplu, noul cod penal prevede omorârea cu pietre pentru acte homosexuale.
- Detalii
- Scris de Seramis Sas, Ph.D
- Categorie: Psihologie
- Accesări: 1388
Teoria psihologică populară poate fi formulată așa: o persoană minte atunci când evită privirea, își frământă mâinile și se foiește pe scaun. Dead wrong! Aproape toată lumea, din Algeria în Argentina, din Germania până în Pakistan sau Paraguay, crede în această populară teorie.
Cercetătorii au petrecut sute de ore privind la filmulețe cu mincinoși și onești. La fiecare vizualizare urmăreau comportamente specifice, cum ar fi un surâs, o clipire, o mișcare a mâinii, ca să distingă între manifestările asociate minciunii sau onestității. De fiecare dată când detectau comportamentul țintă, apăsau un buton și computerul înregistra răspunsul. Analizele ulterioare au permis compararea comportamentelor asociate cu minciuna ori adevărul până în cele mai fine detalii. Rezultatele sunt clare și nu susțin tertipurile din acel serial celebru, ”Lie to me”.
- Detalii
- Scris de Seramis Sas, Ph.D
- Categorie: Psihologie
- Accesări: 1148
Cum reacționezi, de regulă, la șefisme? Am bănuiala că știi ce fel de comportamente am în minte când scriu cuvântul ”șefism”. Evident, vine de la șef, adică o persoană care ocupă o poziție superioară într-o oarecare ierarhie. Se cheamă că are autoritate formală (derivată din organigramă) asupra celor aflați pe treapta inferioară din ierarhie. Celor mai mulți li se urcă la cap șefia din momentul în care sunt promovați. Numirea în sine, șefia, poate duce la șefisme acolo unde există și un mediu care favorizează asta. Fără să existe o contra-reacție puternică de grup la șefismele unui lider, atunci ele vor intra pe o spirală ascendentă, devenind un leadership ticălos.
- Detalii
- Scris de Seramis Sas, Ph.D
- Categorie: Psihologie
- Accesări: 1197
Psihoterapia e remarcabil de eficientă. Oricare psihoterapie? Și de la această inocentă întrebare aprindem fitilul. Studenții bine pregătiți cunosc controversa cu pasărea Dodo1. Poate nu contează atât de mult această întrebare, cât o alta. Cât contează personalitatea terapeutului?
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 251
MODURILE ŞI TIMPURILE VERBALE
A. MODURILE PERSONALE
❶ MODUL INDICATIV
PREZENT
|
Persoana |
A ALERGA (conjugarea I; -a) |
A TĂCEA (conjugarea a II-a; -ea) |
A FACE (conjugarea a III-a; -e) |
A HOTĂRÎ (conjugarea a IV-a; -î) |
A FI (conjugarea a IV-a; -i) |
|
(I) Eu |
alerg |
tac |
fac |
hotărăsc |
sunt |
|
(a II-a)Tu |
alergi |
taci |
faci |
hotărăşti |
eşti |
|
El / Ea |
aleargă |
tace |
face |
hotărăşte |
este |
|
Noi |
alergăm |
tăcem |
facem |
hotărâm |
suntem |
|
Voi |
alergaţi |
tăceţi |
faceţi |
hotărâţi |
sunteţi |
|
Ei / Ele |
aleargă |
tac |
fac |
hotărăsc |
sunt |
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Psihologie
- Accesări: 792
În 2005, Scott Peterson a fost condamnat pentru uciderea soției sale și a copilului său nenăscut. Imediat după ce a fost condamnat la moarte, el a primit o propunere de căsătorie, iar a doua zi s-au primit peste 30 de apeluri telefonice de la femei care solicitau adresa lui de corespondență, precum și scrisori de la femei care îşi mărturiseau dragostea pentru el.
- Detalii
- Scris de Arash Javanbakht (profesor Wayne State University)
- Categorie: Psihologie
- Accesări: 1279
Frica este, probabil, la fel de veche ca și viața. Este adânc înrădăcinată în organismele vii care au supraviețuit dispariției în miliarde de ani de evoluție. Rădăcinile sale sunt fixate adânc în "psihologia" noastră, fiind una dintre cele mai intime emoţii.
Pericolul și războiul sunt la fel de vechi ca și istoria omenirii, la fel și politica și religia. Demagogii au folosit întotdeauna teama pentru intimidarea subordonaților sau a dușmanilor și pentru controlul membrilor tribului. Frica este un instrument foarte puternic care poate bloca logica oamenilor și care poate schimba comportamentul.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Citate, recenzii, note şi adnotări
- Accesări: 1012
Ultima carte a autorului israelian Yuval Noah Harari (care a mai publicat și "Sapiens: Scurtă istorie a umanității", în 2014, și "Homo Deus: Scurtă istorie a viitorului", în 2016) se intitulează "21 de lecții pentru secolul XXI". Această carte, ca şi celelalte, în fapt, au fost traduse şi în limba română. Iată în continuare esența primei părți a cărții, intitulată "Provocarea tehnologică".
- Detalii
- Scris de Seramis Sas, Ph.D
- Categorie: Psihologie
- Accesări: 1062
Am fost întrebat ce cred despre oamenii care produc știri false și dacă aceste știri pot fi recunoscute. Cum consider că e un subiect important, iată o serie de criterii extrase din propriile observații (dar și ale altora), cu ajutorul cărora poți recunoaște cu ușurință știrile și informațiile false atât din textele online, cât și din emisiunile televizate.
- Detalii
- Scris de Seramis Sas, Ph.D
- Categorie: Psihologie
- Accesări: 908
Trăiești uneori cu impresia că oamenii stau cu ochii pe tine, că te urmăresc? Nu în termeni paranoici. Mă gândesc la situații publice, în grupuri cu ai căror membri te cunoști sau nu, dar simți o oarecare preocupare, de parcă ceilalți sunt ochii pe tine. Se cheamă, în literatura empirică, efectul reflectorului. Supraestimăm măsura în care credem că suntem în atenția altor oameni. Seamănă cu scena pe care actorul se află în fața audienței sub lumina puternică a reflectoarelor.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Psihologie
- Accesări: 1040
Soldaţi americani. Credit: wikipedia.org
Într-un articol publicat în toamna lui 1949 în The Public Opinion Quarterly (linkul articolului original) sociologul Paul F. Lazarsfeld prezintă descoperirile unei echipe de cercetători din cadrul armatei SUA, care a analizat comportamentul soldaţilor americani pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
- Detalii
- Scris de Emma Young
- Categorie: Psihologie
- Accesări: 4057
Desigur, există exemple de persoane extrem de inteligente cu convingeri religioase puternice. Dar diverse studii au arătat că, în general, credința în Dumnezeu este asociată cu un scor scăzut la testele de inteligență. „Este cunoscut faptul că inteligența este invers proporțională cu credința”, subliniază Richard Daws și Adam Hampshire de la Imperial College London (Colegiul Imperial din Londra) într-o lucrare publicată în revista Frontiers in Psychology (Frontierele Psihologiei), în care caută să înțeleagă de ce.
- Detalii
- Scris de Neil Levy
- Categorie: Scepticus: graniţele gândirii
- Accesări: 7633
Sunt animalele conștiente? Părerea celebrului filosof din secolul al XVII-lea, René Descartes, era că nu sunt. El credea că animalele trebuie să dețină un suflet pentru a fi raționale și conștiente, inclusiv pentru a simți durere și plăcere. Așadar, credea că nu este nimic greșit în a bate sau a tăia animalele. Chiar dacă păreau să manifeste comportamente specifice durerii (urlete, retragere, încercarea de evadare), Descartes susținea că animalele nu simt, în fapt, durerea.
- Detalii
- Scris de Seramis Sas, Ph.D
- Categorie: Psihologie
- Accesări: 10147
Orice (ne)psiholog din țara noastră știe de psihiatrul Carl Gustav Jung. Unii, școliți excepțional, au impresia că e psiholog. Cei mai mulți știu că dumnealui are o teorie despre întunecimea omului sau arhetipul Umbrei, la pièce de résistance din colecția de arhetipuri aflată în inconștientul colectiv. Jung credea că psihismul uman conține în inconștientul colectiv pokemoni, scuze!, arhetipuri, adică imagini primitive moștenite de la antecesorii noștri din timpuri preistorice.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Scepticus: graniţele gândirii
- Accesări: 7662
Persoanele care cred că prințesa Diana a fost ucisă, că lumea este condusă de un grup de lideri care acţionează din umbră pentru a schimba ordinea mondială sau că asasinarea lui John F. Kennedy a avut la bază un complot elaborat - este mult mai probabil să creadă că vaccinurile sunt nesigure, în ciuda dovezilor științifice contrare.
Informaţia nu este neapărat o surpriză pentru cei care au interacţionat în viaţa de zi cu zi cu astfel de oameni. Neîncrederea în vaccinuri nu reprezintă o bizarerie singulară, ci doar o manifestare a unui anumit tip de abordare a realităţii de către anumiţi semeni. Experienţa cotidiană vine şi cu o altă constatare uimitoare (susţinută şi de studii ştiinţifice): oricâte argumente ai aduce unui adept al teoriei conspiraţiei, acesta îşi va menţine, de regulă, opiniile sale iniţiale.
- Detalii
- Scris de Seramis Sas, Ph.D
- Categorie: Scepticus: graniţele gândirii
- Accesări: 7117
Impostorul științei e pseudoștiința, adică acele enunțuri care par științifice, dar nu sunt. Pseudoștiința prezintă un pericol social prin aceea că nu deține protecția contra biasului de confirmare și perseverenței în credință. Protecția constă în proceduri riguroase de control și verificare independente. O parte din enunțurile pseudoștiințifice au fost și sunt testate. Dar o altă mare parte nu sunt, printre altele deoarece promotorii lor evită să le supună unei examinări riguroase.
- Detalii
- Scris de James McCue
- Categorie: Psihologie
- Accesări: 3671
De la consumul excesiv de alcool la petrecerea unui prieten la alegeri nepotrivite privind hainele, adolescenții fac adesea lucruri care par de-a dreptul stupide. Dar acum știm de ce: zonele creierului care controlează luarea deciziilor nu se dezvoltă pe deplin până la vârsta adultă. Creierul în dezvoltare al adolescenților creează riscul ca aceștia să ia decizii în mod reactiv, fără a evalua consecințele alegerilor lor. Cum pot părinții să-i ajute pe adolescenți să deprindă și să aplice modalități eficiente de luare a deciziilor?
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 2473
O sintagmă care arată înalta pregătire a vorbitorului este "status quo". Problema este că este incorect în această formă, corect fiind "statu-quo". Iar pronunţia corectă este "statu cvo". În presa românească formula "status quo" este de găsit adesea, probabil pentru că aceasta este varianta folosită în limba engleză.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 4268
Diligenţă este un termen destul de prezent în "spaţiul public", dar pare că este puţin înţeles de către vorbitori. Şi, în parte, este de înţeles de ce este aşa, pentru că acest cuvânt are o evoluţie interesantă în dicţionare, iar sensul de bază utilizat într-o anumită comunicare este uneori greu de identificat.
Iată câteva exemple recente, din ultimele 6 luni, din presa românească.
"Ca să se închidă aceste discuţii, cred că ar trebui să solicităm să ni se comunice şi nouă dacă există un astfel de document depus la Parlament, tocmai pentru a arăta diligenţă în ceea ce priveşte integritatea şi neafectarea sistemului judiciar.". Sursa: QMagazine
"O furtună de asemenea intensitate nu se produce cu o anumită regularitate, nici măcar la nivelul municipiului Constanţa, este un fenomen invincibil sau irezistibil şi inevitabil absolut, chiar şi pentru o persoană capabilă să depună maximul de diligenţă şi de prudenţă de care ar putea da dovadă cel mai dotat şi mai informat om.". Sursa: Ziua de Constanţa
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 22262
Iată un cuvânt al cărui plural pune unele probleme românilor! Nivel. Care e varianta corectă de plural? "Nivele" sau "niveluri"? Răspunsul este: depinde...
Iată două exemple greşite din presa recentă:
"Obiectivul acestei investiţii este de a dezvolta competenţe de leadership strategic, de conducere şi de motivare a angajaţilor, pe trei nivele ierarhice diferite, respectiv first line management în producţie, specialişti şi middle management.". Sursa: DCNews
"Apartamentul este situat pe două nivele, dispune de 400 mp utili împărţiţi în cinci camere". Sursa: Capital
DCNews este unul din ziarele cel mai prost scrise. Greşelile de exprimare abundă. În fraza de mai sus sunt multiple probleme, cum se poate observa uşor, o primă vedere. Amestecul de cuvinte în română şi engleză este uluitor, nu? Dar asta e presa modernă :) Să ne întoarcem la "nivel".
Iată ce spune DOOM 2 (2005):
nivél (înălțime, stadiu, treaptă) s. n., pl. nivéluri / nivéle
nivélă (instrument) s. f., g.-d. art. nivélei; pl. nivéle
Un pic confuză explicaţia din DOOM 2, pentru că lasă nelămurită întrebarea dacă putem spune în ambele feluri, atât "nivele", cât şi "niveluri" pentru a exprima pluralul lui "nivel".
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 1515
Una dintre luptele pe care duc zilnic jurnaliştii români este cea cu limba română. Una dintre dificultăţile evidente este să articuleze "nou-venit". Iată două exemple din presa din ultimele zile:
"Suveranul Pontif a pledat pentru deschidere față de noii veniți și pentru speranță.". Sursa: DCNews.
"Noii veniți Achim și Golofca, titulari împotriva lui Keșeru". Sursa: GSP (da... jurnaliştii de sport nu jurnalişti, ştiu...).
Care e problema cu "noii veniţi"? În fapt este vorba de un cuvânt compus dintr-un adverb, nou, şi un adjectiv, venit, care se scrie cu cratimă, "nou-venit".
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 3173
Una dintre cele mai răspândite formulări lipsite de orice logică, atât în vorbirea curentă, cât mai ales în documentele oficiale ale administraţiei publice ori locale este "A lua la cunoştinţă", uneori cu versiunea şi mai ridicolă "A lua la cunoştiinţă".
Uzul asiduu face dificilă "reprofilarea" vorbitorilor, am observat, la varianta corectă "Am luat cunoştinţă de". Sună ciudat în primă instanţă, dar obişnuinţa vine cu repetiţia :)
Aşadar, în esenţă:
A lua cunoştinţă
Folosire greşită: Am luat la cunoştinţă (uneori cunoştiinţă) conţinutul documentului.
Folosire corectă: Am luat cunoştinţă de conţinutul documentului.
- Detalii
- Scris de Brian Dunning
- Categorie: Scepticus: graniţele gândirii
- Accesări: 2629
Armă sonică a Marinei americane
Începând cu prima parte a anului 2016, diplomații americani staționați în Cuba au început să acuze o boală misterioasă. Au crezut că au fost atacați de ceea ce au descris ca fiind o armă sonică. Nici un vinovat nu a putut fi identificat, nu s-au găsit astfel de arme, nu s-a putut stabili un motiv clar - cu excepția, bineînțeles, că Statele Unite și Cuba nu sunt exact în termenii cei mai buni, iar SUA își înăsprea sancțiunile chiar împotriva țării în care se află ambasada. Dar când aceste rapoarte au ajuns la urechile oamenilor de știință, au apărut primele semne de întrebare, pentru că povestea nu avea niciun sens. În continuare vom examina presupusele arme sonice folosite împotriva diplomaților americani din Cuba.
- Detalii
- Scris de Russ Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
- Accesări: 5224
Freud credea că eul își trage energia din sine. Jung mai credea că sursa puterii psihicului este inconștientul. Ambele teorii au fost numite psihologii abisale, pentru că autorii lor au localizat puterea motivantă a personalității adânc în părțile inaccesibile ale psihicului. Adler și Horney, prin contrast, au reprezentat eul sau sinele conștient ca sursă de putere. Oamenii puteau să-și analizeze circumstanțele vieții și să reacționeze la ele, schimbându-și modelele de viață.
Erik Erikson a fost un alt teoretician cunoscut al secolului al XX-lea care a adoptat această abordare. Teoriile personalității care subliniază cunoașterea de sine și abilitatea de a te schimba au fost numite psihologii ale eului la mijlocul secolului al XX-lea.
Pagina 1 din 51
Dacă găsiţi scientia.ro util, susţineţi site-ul printr-o donaţie.
|
Găzduire 2019: 485 €. Donat: 106.55 € |
|
 Criptomonedă |
|
| Susţine-ne pe Patreon! | |
SCRIE pe SCIENTIA!