Alergiile alimentare apar la o parte semnificativă dintre copii şi pot influenţa sănătatea pe termen lung. Un studiu internaţional arată că riscul nu depinde de o singură cauză, ci de o combinaţie de factori prezenţi foarte devreme în viaţă, încă din primul an.
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea McMaster, din Canada, care a analizat date provenite de la aproximativ 2,8 milioane de copii din întreaga lume, a identificat cei mai importanţi factori din primii ani de viaţă care influenţează apariţia alergiilor alimentare. Analiza arată că aproximativ 5% dintre copii dezvoltă o alergie alimentară până la vârsta de şase ani, informează 360medical.ro.
Peste 18 milioane de oameni din întreaga lume suferă de artrită reumatoidă, inclusiv aproape 1,5 milioane de americani. Artrita reumatoidă este o formă autoimună și inflamatorie de artrită, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar al unei persoane atacă articulațiile, provocând inflamații semnificative. Această inflamație poate cauza durere, rigiditate și umflare a articulațiilor, iar în multe cazuri pacienții acuză oboseală și o stare asemănătoare gripei.
Dacă nu este tratată, artrita reumatoidă poate duce la deteriorarea articulațiilor. Dar chiar și atunci când este tratată, această afecțiune poate provoca dizabilități importante. În formele foarte active ale bolii sau în stadii avansate, pacienții pot avea dificultăți în a îndeplini sarcini zilnice, precum prepararea mâncării, îngrijirea copiilor și îmbrăcarea.
Un focar al virusului Nipah, extrem de letal, apărut în India, a pus numeroase țări din Asia în stare de alertă ridicată, având în vedere că rata de mortalitate la oameni poate fi cuprinsă între 40% și 75%. Mai multe țări, inclusiv Thailanda, Malaezia și Singapore, au introdus noi măsuri de screening și testare, după ce cel puțin două persoane au murit de virusul Nipah în statul indian Bengalul de Vest în această lună.
Pentru a reduce riscul de hipertensiune la vârste înaintate, nu este suficient să fii activ doar în adolescență sau la 20 de ani. Datele pe termen lung arată că un prag practic, asociat cu risc mai mic de hipertensiune, este în jur de cinci ore pe săptămână de efort moderat, adică aproximativ 300 de minute, iar beneficiile devin mai mari dacă acest nivel este menținut constant până în jurul vârstei de 60 de ani. În același timp, tiparul obișnuit este invers: între 18 și 40 de ani activitatea fizică scade, iar, în deceniile următoare, hipertensiunea devine tot mai frecventă. Cu alte cuvinte, fereastra cea mai importantă pentru „a seta” un risc mai mic pare a fi tinerețea și maturitatea timpurie, dar efectul depinde de continuitate.
Răcelile şi gripa sunt asociate frecvent cu expunerea la frig, iar această legătură este adânc înrădăcinată în percepţia publică. Totuşi, cercetări moderne arată că frigul, în sine, nu ne îmbolnăveşte, dar creează un context favorabil pentru transmiterea şi instalarea infecţiilor respiratorii.
Ideea că frigul provoacă boala este răspândită în multe culturi. Ieşitul afară fără haină groasă, aerul rece inhalat, camerele neîncălzite sau expunerea la ploaie şi zăpadă sunt adesea considerate cauze directe ale răcelilor sau gripei.
Această convingere pare logică, pentru că episoadele de boală apar frecvent după perioade de frig. Dovezile ştiinţifice arată însă că relaţia este mai complexă, arată 360medical.ro.
Medicamentele din clasa GLP-1, promovate intens ca soluții revoluționare pentru obezitateși diabet, sunt abandonate într-un ritm surprinzător de mare de către americanii trecuți de 65 de ani. Studii recente arată că aproximativ jumătate dintre pacienți întrerup tratamentul în decurs de un an, în ciuda beneficiilor metabolice clare.
La fiecare cinci ani, guvernul SUA publică un set actualizat de recomandări privind alimentația sănătoasă. Acest document, numit „Dietary Guidelines for Americans”, a servit drept piatră de temelie a politicii de nutriție timp de aproape jumătate de secol.
Pe 7 ianuarie 2026, Departamentul pentru Sănătate și Servicii Umane și Departamentul Agriculturii au publicat ediția 2025-2030 a ghidului alimentar. Versiunea actualizată recomandă ca oamenii să consume mai multe proteine și grăsimi și mai puține alimente ultra-procesate.
Acest ghid reprezintă fundamentul programelor nutriționale guvernamentale – de exemplu, ele sunt folosite pentru a determina ce alimente sunt acoperite de programul SNAP (Supplemental Nutrition Assistance Program), precum și modul în care sunt preparate mesele din școli. Centrele de îngrijire pentru vârstnici și centrele de îngrijire a copiilor le folosesc atunci când oferă mese, la fel și nutriționiștii clinici care lucrează cu pacienți pentru a-i ajuta să atingă o dietă sănătoasă. Și pentru că ghidurile sunt atât de riguroase științific, multe țări din lume își bazează propriile recomandări nutriționale pe ele.
„Zonele albastre” sunt regiuni geografice unde se observă, pe parcursul ultimilor 150 de ani, proporții neobișnuit de mari de persoane care ajung la vârste foarte înaintate — peste 90 sau chiar peste 100 de ani. Conceptul a devenit faimos în urma unor articole din Experimental Gerontology și National Geographic, iar ulterior numeroase studii au încercat să descifreze ce anume din viața acestor comunități contribuie la sănătate și longevitate.
În ultimii ani au apărut critici care susțin că datele acestor zone ar fi incorecte sau fraudate. Articolul de față explică de ce aceste critici sunt nefondate și cum se face în mod corect validarea vârstei extreme. Demografia gerontologică — știința care studiază populațiile foarte vârstnice — are metode stricte pentru a verifica exactitatea vârstelor și pentru a elimina erorile din acte sau declarații.
Un aminoacid prezent în mod natural în organism ar putea ajuta dinţii să facă faţă mai bine efectelor zahărului, prin schimbarea modului în care se formează placa dentară. Un studiu clinic realizat pe pacienţi cu carii active arată că arginina poate transforma biofilmele dentare în structuri mai puţin acide şi, implicit, mai puţin nocive pentru smalţ, informează 360medical.ro.
Autoritățile sanitare americane au anunțat o modificare amplă a calendarului național de vaccinare a copiilor, prin care sunt eliminate recomandările universale pentru mai multe vaccinuri. Decizia marchează o schimbare semnificativă de politică sub conducerea secretarului pentru sănătate, Robert F. Kennedy Jr. Potrivit noilor orientări, Centers for Disease Control and Prevention (CDC) recomandă vaccinarea copiilor împotriva a 11 boli, față de 17 în ghidurile anterioare. Măsura intră în vigoare imediat.
În premieră, o echipă de cercetători a reușit să atenueze simptomele unei boli genetice rare care-i puneau viața în pericol unui sugar, folosind o tehnică de terapie de editare genetică CRISPR creată special pentru mutația genetică a copilului. Intervenția, realizată într-un interval record de doar șase luni, marchează un pas decisiv spre medicina genetică cu adevărat personalizată, adaptată fiecărui pacient.
Copilul, tratat pentru prima dată la vârsta de șapte luni, suferă de o tulburare severă a ciclului ureei, care duce la acumularea de amoniac toxic în sânge. Deși terapia nu a eliminat complet necesitatea dietei speciale și a medicației, dovezile clinice arată că defectul genetic a fost corectat în parte în celulele hepatice, reducând riscurile acute și deschizând perspectiva evitării unui transplant de ficat.
Cercetătorii se inspiră din organismele vii pentru a obține molecule noi destinate produselor pentru păr. Lignina din arbori (sus stânga) poate ajuta la netezirea părului deteriorat; bacteria E. coli modificată genetic (sus dreapta) produce proteine bazate pe mătase și pe proteine din piele, care pot face părul mai rezistent și mai elastic. Un material obținut din chitină, prezentă în pereții celulari ai ciupercilor precum Aspergillus niger (jos dreapta), ar putea ajuta, de asemenea, la condiționarea părului. Alte ciuperci, din genul Candida (jos stânga), produc molecule numite soforolipide, care înlocuiesc sulfații în unele șampoane. Credit: Claudio Biesele / Unsplash; Thomas Simonet / Flickr; Alexander Klepnev / Wikimedia Commons; Djspring / Wikimedia Commons.
Presiunea de a renunța la produsele pe bază de petrol — împreună cu percepția că „natural” este mai blând — îi determină pe cercetători să testeze noi ingrediente, de la extracte din lemn și ciuperci până la proteine proiectate în laborator.
Mika Sipponen, chimist la Universitatea din Stockholm, a mers la înot într-un lac tulbure. După aceea, a observat că părul îi era neted — chiar și fără a aplica vreun produs de îngrijire. Apa maronie era bogată în materie vegetală. Așa că Sipponen s-a întrebat dacă unul dintre compușii organici — lignina, care se găsește în lemn — ar putea avea efect de balsam asupra părului.
Apoi echipa sa a creat un amestec de lignină combinată cu ulei de cocos și a funcționat. Experimentele au arătat că acesta netezește suprafața firelorde păr și reduce forța necesară pentru a trece un pieptene prin păr.
De ce „bătrâneţea” nu apare niciodată ca diagnostic real la autopsie? Studiile de autopsie pun sub semnul întrebării felul în care înţelegem îmbătrânirea. Deşi este frecvent invocată în limbajul curent, „bătrâneţea” nu apare aproape niciodată ca o cauză reală de deces atunci când cauza morţii este analizată riguros. Datele din studii de autopsie arată că decesul survine aproape întotdeauna în urma unor boli sau insuficienţe de organ clar identificabile, chiar şi la vârste foarte înaintate la persoane considerate anterior sănătoase, o constatare care pune sub semnul întrebării modul în care este înţeles şi studiat procesul de îmbătrânire, informează 360medical.ro.
Tulburarea de spectru autist (TSA) este raportată tot mai frecvent la nivel mondial, iar cauzele sale sunt încă insuficient clarificate, fiind puse în legătură cu o combinaţie de factori genetici, de mediu şi biologici.Un nou studiu propune acum un cadru unitar care încearcă să lege aceste elemente şi să arate cum anumite interacţiuni timpurii pot influenţa dezvoltarea creierului.
Studiul, publicat marţi online, şi care va apărea în numărul din ianuarie al revistei Mitochondrion, descrie un model de semnalizare metabolică „în lanţ”, care reinterpretează tulburarea de spectru autist ca pe o tulburare tratabilă de comunicare celulară şi metabolism energetic, informează pe 360medical.ro.
România este pe ultimul loc în UE în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate. Sursa foto – Eurostat
Noul Raport State of Health in the EU ne arată un sistem subfinanțat, dar și o fereastră de oportunitate pentru investiții în prevenție și servicii comunitare.
România rămâne printre statele membre ale Uniunii Europene cu cele mai slabe rezultate în materie de sănătate, arată raportul State of Health in the EU – Romania Country Health Profile 2025, publicat de Comisia Europeană, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate.
Cheltuielile pentru sănătate sunt cele mai mici din UE, speranța de viață este cu peste cinci ani sub media europeană, iar mortalitatea evitabilă se menține la niveluri ridicate, indicând limitele unui sistem care continuă să intervină târziu și fragmentat.
