Sigur, virusul gripal nu a dispărut doar pentru că un nou virus, SARS-CoV-2, a „intrat pe piață”. Ne-am aștepta ca numărul de infectări cu virusul gripal să scadă în această perioadă, dat fiind că populația ia totuși măsuri de igienă personală și distanțare socială fără precedent. Iată cum stau lucrurile.

În mod normal de la inițierea procesului de creare până la aprobarea și comercializarea unui vaccin durează 5 ani. În contextul actualei epidemii de COVID-19 se speră ca în 9 luni să avem un vaccin; un termen de 18 luni pare a fi unul mai realist însă.

Mâine vom ajunge la 3 milioane de infectări cu SARS-CoV-2 la nivel global. America va ajunge la 1 milion de îmbolnăviri cu noul coronavirus. Prin măsurile luate, România s-a descurcat mai mult decât onorabil până acum. Totul s-ar putea schimba dacă „marea revenire” din 15 mai, dacă se va produce, nu va fi gestionată cu mare grijă, adică începând să ne pregătim de azi.

Ce ar trebui să facem? Iată ce apreciem că reprezintă măsuri obligatorii, pentru a evita reîntoarcerea la starea de urgență și închiderea, din nou, a nenumărate afaceri.

În urmă cu câteva zile the New England Journal of Medicine a publicat un studiu, preluat de mass-media de pe toată planeta, privind capacitatea noului coronavirus de a „supraviețui” pe diverse suprafețe. A ieșit în evidență, pentru cei atenți, un lucru: cuprul are capacitatea de a distruge (relativ) rapid virusul, comparativ cu alte materiale. Cum este acest lucru posibil?

Rezultatele privind „supraviețuirea” virusului în aer și pe diverse suprafețe sunt următoarele:
- în aer: 3 ore
- pe cupru: 4 ore
- pe carton: 24 de ore
- pe plastic și oțel: 48-72 de ore.


Imagine cu celulă infectată cu noul coronavirus (virusul, în galben, văzut la microscop electronic)

În 1965 o cercetătoare de la Universitatea din Chicago, Dorothy Hamre, studiind culturi de țesut de la studenți cu răceală - a descoperit un nou tip de virus: 229E. Acesta este primul coronavirus  care infectează omul descoperit. Ultimul, SARS-CoV-2, este cel care a trimis jumătate din planetă în propriile case, a blocat economia și a omorât deja peste 110 mii de oameni (și e doar începutul...).

În același timp cu Hamre, un grup de cercetători din Anglia, coordonat de doctorul David Tyrell, studia răceala. Aceștia, de asemenea, au identificat noul tip de virus. La microscop s-a observat că acesta semăna cu un virus pe care-l identificaseră în anii '30 la puii cu bronșită.


Pe axa verticală sunt reprezentate numărul de îmbolnăviri, pe axa orizontală numărul de zile.

În graficul de mai sus puteți vedea o privire comparativă a evoluției epidemiei COVID-19 în România și în trei țări europene dintre cele mai afectate: Italia, Spania și Germania.

Am început graficul când țările au consemnat 100 cazuri de infecție cu virusul SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19).


Pe axa verticală sunt reprezentate numărul de îmbolnăviri, pe axa orizontală numărul de zile.

În graficul de mai sus puteți vedea o privire comparativă a evoluției epidemiei COVID-19 în România și în cele trei țări europene cele mai afectate: Italia, Spania și Germania.

Am început graficul în ziua în care țările au consemnat 3 cazuri de infecție cu virusul SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19); în cazul Germaniei nu a fost posibil, dat fiind că prima informare a menționat 16 cazuri (24.02.2020).

Un studiu chinez recent, preluat de presa românească și internațională, a încercat să stabilească o corelație între grupa de sânge și rata infectării cu SARS-CoV-19. Concluzia studiului, conform cercetătorilor chinezi, este următoarea: „persoanele cu grupa de sânge A au un risc mare decât cei cu grupa de sânge 0 sub raportul ratei de infectare și al severității bolii”. Citind articolul, vom vedea că această concluzie suportă o serie de comentarii. Cercetarea are o serie de limitări, pe care le evidențiem în articol. Să vedem, așadar, ce spune studiul, după o lectură atentă.

De când epidemia de COVID-19 a intrat și în România, s-a tot vorbit despre detecția rapidă a celor infectați, despre capacitatea de testare, despre tipuri de teste etc. Dar câte tipuri de teste există? În ce constă aplicarea unui test de detectare a SARS-CoV-2 și cât de sigură este această testare?

Testele pentru diagnosticarea COVID-19 sunt de două tipuri:
(1) teste care detectează componente ale codului genetic al coronavirusului (numite teste moleculare ori teste bazate pe acizi nucleici);
(2) teste care detectează proteinele asociate prezenței virusului (imunoteste).

 

Întâi de toate, SARS-CoV-2 este mult mai contagios. Pornind de la R0 (numărul de reproducere de bază - numărul mediu de persoane infectabile de o persoană infectată), după 10 pași de răspândire, virusul gripei (R0=1,3) infectează 56 de persoane. Noul coronavirus (R0=2-2,5) va infecta mai bine de 2.000 de persoane.

Unde sunt cele două virusuri similare? La unele dintre simptome: febră, tuse, faptul că uneori duc la pneumonie. Dar sunt multe alte diferențe, după cum explicăm mai jos.


SARS-CoV-2 (în galben) ieșind dintr-o celulă umană

Se discută mult astăzi dacă este bine sau nu să purtăm mască pentru a evita infecția cu noul coronavirus.

E important de știut că modul de expunere la particulele virale contează. În cele mai multe cazuri, nu în toate, este o diferență din perspectiva efectelor între infecția cu o cantitate mare de virus și o cantitate mică de virus.

Sistemul imunitar este mai eficient dacă are de-a face, la început, cu o cantitate mai mică de virus. O cantitate mică  de particule virale inițiale implică o perioadă mai lungă pentru virus pentru a se multiplica până la un nivel care devine periculos. Asta oferă timp sistemului imunitar pentru a crea o protecție eficientă.

Pe 22 martie am scris un articol în care am propus 4 măsuri simple pentru a limita transmiterea noului coronavirus.
1. Auto-izolarea grupei de vârstă de risc maxim (a fost pusă în practică, urmată de o relaxare a condițiilor).
2. Verificarea temperaturii tuturor celor care intră în magazine, farmacii, spitale (nu a fost pusă în practică, și merită aplicată imediat).
3. Păstrarea sub un control strict a celor aflați în auto-izolare (se fac eforturi, dar numărul celor aflați în carantină este enorm: 11.576 de persoane. Alte 123.577 de persoane sunt în izolare la domiciliu.)
4. Testarea agresivă (nu s-a pus în practică, cel mai probabil din cauza lipsei unui număr suficient de teste).

La data scrierii articolului erau puțin peste 400 de persoane infectate.

 

Noul coronavirus, denumit de cercetători SARS-CoV-2, este parcă desprins dintr-un scenariu de film apocaliptic: extrem de contagios, majoritatea celor care-l contactează nu au simptome (50%, conform unui studiu din Islanda) sau au simptome ușoare (ceea ce-i permite răspândirea neidentificabilă), ocolește copiii și are o predilecție pentru bătrâni (de unde și teoriile conspirației că a fost creat în laborator să-i elimine pe cei care se bucură azi de pensii).

ClinicalTrials.gov este o bază de date a studiilor clinice derulate în toată lumea. Verificând lista studiilor existente pe subiectul noului coronavirus (SARS-CoV-19), am descoperit în lista celor 220 de studii și unul sponsorizat de profesorul universitar Adrian Covic, de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași. Lectorul Alexandru Burlacu, de la aceeași universitate, pare că ar fi responsabil cu derularea efectivă a studiului (este denumit: „principalul investigator”).


Pe axa verticală sunt reprezentate numărul de îmbolnăviri, pe axa orizontală numărul de zile.

În graficul de mai sus puteți vedea o privire comparativă a evoluției epidemiei COVID-19 în România și în cele trei țări europene cele mai afectate: Italia, Spania și Germania.

Am început graficul în ziua în care țările au consemnat 3 cazuri de infecție cu virusul SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19); în cazul Germaniei nu a fost posibil, dat fiind că prima informare a menționat 16 cazuri (24.02.2020).


 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro