Canadianul Chris Hadfield este destul de prezent pe Internet, fiind angajat în popularizarea științei, în special prin prisma experienței sale de astronaut. A fost primul astronaut canadian, a devenit faimos prin faptul că a cântat celebra melodie a lui David Bowie „Space Oddity” și are, mai nou, propriul canal de YouTube.

Chris Hadfield s-a născut la 29 august 1959. Fiul unui instructor de zbor, a crescut într-o fermă din orășelul Sarnia, Ontario. Inspirat de cărțile science-fiction ale lui Isaac Asimov și de aselenizarea din 1969, la 9 ani „decide” să se facă astronaut. La doar 13 ani se alătură Royal Canadian Air Cadets, unde ia cursuri de leadership și obține licențele de pilot de planor și de avion ultraușor până la vârsta de 16 ani.


Explozia bombei cu hidrogen Ivy Mike2

Edward (Ede) Teller (n. 15 ianuarie 1908, Budapesta, Austro-Ungaria – d. 9 septembrie 2003, Stanford, California, SUA) a fost un fizician teoretician american, de origine maghiar evreu, supranumit „părintele bombei cu hidrogen” (deși el a respins această caracterizare), membru al Academiei Americane de Arte și Științe (AAAS). Renumele mondial l-a căpătat atât pentru rolul său în dezvoltarea schemei Teller–Ulam (a bombei cu hidrogen), cât și pentru îndelungata colaborare din cadrul Laboratorului Național Lawrence din Livermore, California (LLNL), al cărui director și cofondator a fost.

Alfred Nobel s-a născut în Stockholm, pe 21 octombrie 1833.  Tatăl său, inginerul şi inventatorul Immanuel Nobel, a proiectat poduri şi clădiri în oraşul său şi a experimentat cu diverse tehnici de explozie a rocilor. Mama sa, Andriette Ahlsel, făcea parte dintr-o familie bogată. Din cauza accidentelor de la locul de muncă, cauzate de pierderea unor barje, Immanuel Nobel şi-a părăsit oraşul şi familia pentru o nouă carieră în Finlanda şi în Rusia.

Există percepţia că religia şi ştiinţa se potrivesc la fel de bine ca maioneza şi bezelele. În unele cazuri, acest lucru este, probabil, adevărat. Dar într-o zi obişnuită din luna ianuarie a anului 1933 la California Institute of Technology din Pasadena, California (în acelaşi loc şi în aceeaşi perioadă când Jack Parsons efectua celebrele sale experimente cu rachete; iată cum se intersectează evenimentele din istorie), s-a dovedit că religia şi ştiinţa nu reprezintă două concepte care se resping între ele.

“Istoria ne arată că viaţa este un episod între două veşnicii ale morţii şi în acest episod gândirea conştientă durează doar o clipă. Gândirea este doar o explozie de lumină în mijlocul unei nopţi lungi. Dar această explozie este totul”. Aşa a definit celebrul  Henri Poincaré gândirea omenească. Unul dintre gânditorii omenirii a fost şi  fizicianul  Alexandru Proca, românul cu cele mai substanţiale contribuţii la dezvoltarea fizicii teoretice în secolul XX.

Eugene O'Neill Eugene O’Neill este probabil cel mai cunoscut dramaturg american. A fost distins cu premiul Pulitzer în 1920, 1922, 1928 şi 1957 şi cu Premiul Nobel pentru literatură în 1936. Cu toate că a avut mare succes, a dus o viaţă plină de întâmplări tragice.

BorodinNumiţi rapid câţiva oameni de ştiinţă celebri. Einstein vă vine în minte cu siguranţă, apoi poate Newton, Marie Curie, Galileo, Stephen Hawking. Nu este  prea greu. Apoi, numiţi câţiva compozitori celebri. Bănuiesc că veţi înşira repede numele lui Mozart, Beethoven şi Brahms.

Eugen BădărăuStrăzile au nume generice (ca, de exemplu, Victoriei ori Revoluţiei), au nume de oraşe, au nume de ţări, de pomi. Cele mai multe poartă numele unor oameni. De cele mai multe ori considerăm că între numele unor străzi apropiate nu există nicio legătură.

Galileo GalileiÎn secolele XV şi al XVI omul recapătă conştiinţa de sine ca individ, după o lungă perioadă de anihilare filozofică a personalităţii specifică Evului Mediu. În această perioadă, numită mai târziu Renaştere, reînvie interesul pentru cultura şi arta antichităţii clasice.

Gheorghe LazărDespre şcoală, despre reformarea acesteia, se vorbeşte şi se scrie mult azi. Slujitorii şcolii de azi aplică soluţii sugerate sau impuse. În vremea fanarioţilor învăţământul se făcea în limba greacă şi era accesibil numai celor cu dare de mână.

EinsteinPersonalitate complexă şi un om de ştiinţă vizionar, Albert Einstein este probabil cel mai cunoscut fizician al tuturor timpurilor. Mulţi au auzit de numele lui, dar puţini sunt cei care înţeleg importanţa descoperirilor acestuia. Iată în continuare câteva evenimente mai importante din viaţa sa.

Constantin BudeanuFolosim adesea expresii de forma "Luna asta a fost frig şi am consumat mult curent electric" sau "Trebuie să plătesc curentul electric". De fapt plătim energia electrică, adică puterea electrică consumată într-un interval de timp. Consumatorul casnic plăteşte energia activă.

Ion IonescuIon Ionescu (Stoienoaia, 22.11.1870 – Bucureşti, 17.09.1946) a fost un inginer român de renume. A fost profesor la Şcoala naţională de poduri şi şosele; a fost membru corespondent al Academiei Române şi membru ales la Mathematical Society (Anglia).

HILBERT, DAVID (Königsberg, 23.01.1862 – Göttingen, 13.09.1943) a fost un matematician german. La 22 de ani a susţinut teza de doctor în matematică şi peste doi ani a fost confirmat docent la Universitatea din Königsberg; a predat la Politehnica din Zürich şi (începând cu 1895) la Universitatea din Göttingen. I s-au conferit numeroase distincţii şi premii; a fost membru al mai multor academii.

HERON (din Alexandria: sec. 1 î.e.n.) a fost un matematician şi enciclopedist grec. Despre viaţa acestui distins cărturar şi inventator nu se ştie nimic, în pofida faptului că numele său este legat de istoria învăţământului – înfiinţând, pentru prima dată în lume, o şcoală – politehnica - la Alexandria, unde a activat neîntrerupt ca conducător şi profesor.

HamiltonHamilton, William Rowan (Dublin, 4.08.1805 - Dunsink, 02.09.1865) a fost un matematician şi mecanician irlandez. Prima sa instruire a primit-o în familie şi prin studiul personal (fără a urma vreo şcoală înainte de a studia la universitate).

GRASSMANN, HERMANN GÜNTHER (Stettin: 15.04.1809 – 26.09.1877) a fost un matematician şi filolog german. A fost un profesor de matematică erudit la gimnaziul din localitatea natală (cu toate cererile sale repetate, n-a putut obţine un post la Universitate, ba i s-a refuzat şi dorinţa de a fi profesor la liceul din Stettin, deşi postul rămăsese vacant după moartea tatălui său).

GERMAIN, SOPHIE (Paris: 01.04.1776-18.07.1831) a fost o matematiciană de origine franceză. S-a instruit singură; e foarte sugestivă şi emoționantă împrejurarea relevării talentului ei matematic: pe când era de 13 ani, citind în  Historie des mathématiqes (1758) a lui J.E. Montucla (1725-1799) episodul morţii lui Arhimede (sec.3 î.e.n.), a fost într-atât de impresionată, că zile de-a rândul s-a întrebat cum o fi acea ştiinţă care te poate capta aşa încât să uiţi totul, chiar şi ameninţarea cu moartea?!

GaussGauss, Carl Friedrich Johann (Braunschweig, 30.04.1777 – Göttingen, 23.02.1855) a fost matematician şi astronom german. A fost, timp de 20 de ani, director al Observatorului astronomic din Göttingen şi apoi profesor la universitatea din acelaşi oraş.

Galileo GalileiGalilei, Galileo (Pisa, 15.02.1564 – Arcetri-Firenze, 08.01.1642) a fost un mecanician, fizician şi astronom italian. Galileo s-a instruit la şcolile din Pisa şi Florenţa. Acesta a studiat la Universitatea din Pisa medicina, filozofia şi, independent, matematica.


 


OK, conținutul site-ului a fost și va rămâne gratuit,
dar chiar ne-ar ajuta dacă ne-ai sprijini cu
o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro