Iată răspunsul:
- Detalii
- Scris de: 2025-02-16 03:47:06
- Categorie: Blogul Scientia
Cafea. Credit imagine: Sergiu Vîjială
Dischinezia este o tulburare de mișcare caracterizată prin mișcări bruște și involuntare care poate afecta întregul corp. Cauzele dischineziei sunt multiple, de la anomalii structurale la nivelul creierului, până la efectele secundare ale unor medicamente si chiar anomalii genetice.
Una dintre cauzele acestei afecțiuni este o mutație în rândul genei ADCY5, afecțiune care se manifestă prin episoade de mișcări anormale, atât în timpul zilei cât și al nopții, și care sunt declanșate fie de o mișcare bruscă, fie de un efort, cu toate că pot fi și inopinate. Până de curând nu exista niciun tratament pentru această boală, în ciuda mai multor cercetări întreprinse la nivel mondial.
- Detalii
- Scris de: Sergiu Vîjială
- Categorie: Blog Sergiu Vijiala (blog medical)
Annaka Harris (născută Gorton, în 1976) este o scriitoare americană. Lucrările sale abordează domenii precum neuroștiințele, meditația, filosofia minții și conștiința. În videoclipul de mai jos, aceasta explică de ce crede că nu există un sine și nici liber-arbitru.
Oamenii cred adesea că iluziile au evoluat datorită utilității lor, dar adevărul este că majoritatea iluziilor pe care le experimentăm sunt de fapt erori de percepție. Un exemplu în acest sens este iluzia sinelui și iluzia liberului-arbitru, care sunt, de fapt, două fețe ale aceleiași monede.
- Detalii
- Scris de: Annaka Harris
- Categorie: Blogul Scientia
Stelele neutronice, cele mai dense obiecte cosmice din univers, sunt ceea ce rămâne în urma stelelor masive care au explodat sub formă de supernove. Studiile recente sugerează că deformările non-axiale ale crustei acestor stele – denumite „munții stelelor de neutroni” – ar putea genera unde gravitaționale continue.
Aceste unde, care ar putea fi detectate cu ajutorul instrumentelor de precizie precum LIGO, oferă o oportunitate unică de a explora structura și compoziția acestor stele, testând totodată limitele legilor fundamentale ale fizicii.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
În Europa, cancerul de pancreas se situează pe locul 7 in ceea ce privește frecvența tipurilor de cancer, însă este mult mai letal, ocupând locul al 4-lea, în urma cancerului pulmonar, colorectal si mamar, cu o speranță de viață de doar 4,6 luni la diagnosticare și o rată de supraviețuire la 5 ani de doar 3%.
O analiză publicată în 2024 în The Lancet1 a evidențiat faptul că în Europa de Vest este cea mai mare incidență, atribuită unor factori de stil de viață precum obezitatea, sedentarismul, consumul ridicat de carne roșie și alcool, fumatul, diabetul, pancreatita cronică și istoricul familial.
- Detalii
- Scris de: Sergiu Vîjială
- Categorie: Blog Sergiu Vijiala (blog medical)
1. „Ai șase cai și vrei să vezi care aleargă mai repede. Care este cea mai bună metodă pentru a stabili asta?”
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
În 2025 se vor împlini 17 ani de când am scris primul articol pe Scientia. În această perioadă am publicat circa 9.300 de articole, peste 300 în 2024. În 2023 am publicat o carte, exclusiv online, disponibilă gratuit.
Iată cele mai bune articole publicate în anul 2024 pe scientia.ro.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Gaură neagră - reprezentare artistică
Paradoxul informației găurilor negre reprezintă o problemă fundamentală în fizica modernă, care a stârnit controverse și discuții intense de-a lungul mai multor decenii. Cercetări recente sugerează că o posibilă soluție ar putea veni dintr-o caracteristică fundamentală a fizicii cuantice: corelațiile dintre particule și structura spațiului și a timpului, care ar putea să elimine această problemă, lăsând urme în undele gravitaționale.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Demielinizare produsă de scleroza multiplă. Țesutul colorat cu CD68 evidenţiază mai multe macrofage în zona leziunii.
Scara original 1:100.
Sursa: Marvin 101/Wikipedia
Tratamentul pacienților cu scleroză multiplă [SM] este unul complex, medicamentele utilizate având diferite mecanisme, forme de administrare variate, intervale de administrare scurte sau lungi și, bineînțeles, efecte secundare care aparțin unei anumite clase de medicamente.
Medicamentele disponibile în 2024 și care vor continuă să fie utilizate și în 2025 sunt rezumate la sfârșitul articolului, precizând mecanismul de acțiune, modul de administrare, efectele secundare și compatibilitatea cu sarcina și alăptarea.
- Detalii
- Scris de: Sergiu Vîjială
- Categorie: Blog Sergiu Vijiala (blog medical)
Una dintre ideile năstrușnice auzite recent, în contextul campaniei electorale, a fost aceea că apa are memorie și conține informație, nu este doar H20. Sună a pseudoștiință și este pseudoștiință, dar interesant este că cel care a venit cu această idee este un om de știință, Jacques Benveniste.
Pe scurt, ideea controversată încă de la început este aceea că apa ar avea „memorie” – capacitatea de a păstra informații despre substanțele cu care a intrat în contact, chiar și atunci când aceste substanțe nu mai sunt prezente. Dar această „descoperire” a ajuns în paginile unei prestigioase reviste de știință, fiind explorată inclusiv de Departamentul Apărării din SUA...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Concept pentru proiectul de transport „hyperloop”
Pe 12 noiembrie, președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că îl va numi pe Elon Musk, cel mai bogat om din lume, să conducă un nou Departament al Eficienței Guvernamentale, alături de miliardarul și fostul candidat la președinție Vivek Ramaswamy. Noul departament va avea sarcina de a reduce birocrația guvernamentală, de a limita cheltuielile publice și de a reduce reglementările.
Musk a fost un susținător vocal al campaniei lui Trump, care a inclus și „cadouri” financiare potențial ilegale oferite alegătorilor. Deși implicarea directă a lui Musk în politica electorală este o noutate, încercările companiilor tehnologice și ale liderilor acestora de a remodela politica publică și guvernarea au o istorie îndelungată, de la transport și locuințe până la planificarea urbană.
- Detalii
- Scris de: Hallam Stevens
- Categorie: Blogul Scientia
Credit: Oliver Diekmann, TU Wien
Neutronii sunt particule care fac parte din compunerea atomilor, iar existența lor este esențială pentru stabilitatea nucleelor atomice. În interiorul unui nucleu neutronii pot rămâne stabili pentru perioade nedefinite, dar atunci când sunt liberi, adică nu sunt parte dintr-un nucleu atomic, durata lor de viață se schimbă drastic: în medie, un neutron liber „supraviețuiește” aproximativ 15 minute, înainte de a se dezintegra într-un proton, un electron și un antineutrino.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
În ianuarie 2014, cunoscutul intelectual american Noam Chomsky a susținut o prelegere la Fundația pentru Știință și Credință (STOQ), Vatican, în care a vorbit despre evoluția cunoașterii științifice și modul în care aceasta indică spre limite ale cunoașterii umane. Mai jos puteți lectura traducerea acestei prelegeri.
Una dintre cele mai profunde intuiții despre limbaj și minte, cred eu, a fost recunoașterea de către Descartes a ceea ce am putea numi „aspectul creativ al utilizării limbajului”: utilizarea obișnuită a limbajului este, de regulă, inovatoare fără limite, adecvată circumstanțelor, dar nu cauzată de acestea – o distincție crucială – și poate genera gânduri în alții, pe care aceștia își dau seama că le-ar fi putut exprima și ei.
Având în vedere relația intimă dintre limbaj și gândire, acestea sunt, de asemenea, proprietăți ale gândirii umane. Această intuiție stă la baza teoriei științifice a minții și corpului formulată de Descartes. Nu există motive întemeiate să-i contestăm validitatea, atât cât știu eu.
- Detalii
- Scris de: Noam Chomsky
- Categorie: Blogul Scientia
În articolul său de referință din 1972, „More is Different” („Mai mult este diferit”), Philip W. Anderson a stabilit „complexitatea” ca un subiect fundamental de cercetare. Acesta a evidențiat limitele profunde ale abordărilor reducționiste în înțelegerea complexității naturii și a deschis noi direcții de investigare care, printre altele, au dus la dezvoltarea biologiei sistemelor. Mai jos este traducerea articolului menționat:
Ipoteza reducționistă poate fi încă subiect de controversă între filozofi, dar printre majoritatea covârșitoare a oamenilor de știință activi cred că este acceptată fără rezerve. Se presupune că funcționarea minților și corpurilor noastre, precum și a întregii materii vii sau inerte despre care avem cunoștințe detaliate - este controlată de același set de legi fundamentale, pe care, cu excepția anumitor condiții extreme, considerăm că le cunoaștem destul de bine.
- Detalii
- Scris de: P.W. Anderson
- Categorie: Blogul Scientia
„Considerăm de la sine înțeles că cel mai bun lucru în viață, scopul suprem, este să-ți găsești un loc de muncă. Dacă vorbești cu un tânăr și vrea un sfat, îi spui să se asigure că atunci când e la școală își dezvoltă capacitatea de a-și găsi un loc de muncă la absolvire.
Ei bine, Galileo se întreba dacă ar trebui să credem ideile despre lume care spun că obiectele cad pentru că pământul este locul lor natural. Ar trebui să acceptăm asta sau să o respingem și să o analizăm?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia