XENON1T

Acum circa un an cercetătorii din cadrul proiectului de cercetare XENON1T de la laboratorul subteran de la Gran Sasso au observat un exces de evenimente care ar fi putut fi datorat materiei întunecate, se zicea pe atunci. Un nou studiu arată că acest rezultat ar putea avea de-a face nu cu materia, ci cu energie întunecată, misterioasa energie care duce la expansiunea accelerată a universului.


Cercetătorii Matthew Bohman (stânga)  și Christian Smorra arată locația capcanei Penning unde sunt răciți atomi într-un nou echipament care conține două capcane.
Credit: F. Sämmer/JGU

Studiul antimateriei este extrem de important pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu aceasta imediat după Big Bang. Producerea și mai ales acumularea acesteia este dificilă. O nouă metodă pentru a menține și a răci antimateria la temperaturi joase a fost experimentată recent, metodă care dă rezultate extrem de încurajatoare.

Agenția Spațială Europeană (European Spatial Agency - ESA) a publicat de curând imagini satelitare și un videoclip cu Delta Dunării, în care descrie, pe scurt această zonă geografică a României. Este parte din proiectul „Pământul din spațiu”. Merită urmărit clipul, de nici 4 minute.


Raportul dintre diametrul universului observabil şi gaura neagră care s-ar forma după ce am pune împreună toţi atomii din univers

Cei mai vechi fotoni care ajung pe Terra din adâncimile universului au 13,8 miliarde ani, avându-și originea în Big Bang. Dar acești fotoni poartă informație despre obiecte cosmice situate „acum” la 46,1 miliarde ani-lumină. Cum e posibil? Pentru că universul este în continuă expansiune. Accelerată.

Nassim Nicholas Taleb, un gânditor original american de origine libaneză, cu o lungă experiență în domeniul financiar, faimos pentru cărțile sale recente și în special pentru conceptul de „lebădă neagră”, este unul dintre adversarii criptomonedelor. Acesta avertizează investitorii curenți ori potențiali în special cu privire la riscurile implicate de bitcoin și-și argumentează avertismentul prin ideile centrale ale propriilor sale teorii.

 
Autostrada Katy, Houston, SUA

Da, sigur... vei spune. Întâi să avem noi autostrăzi și după să discutăm despre asta :) Totuși... Un fenomen denumit „cerere indusă”, care nu este deloc dificil de înțeles și care a fost demonstrat în mai multe ocazii, arată că de multe ori drumuri mai mari înseamnă trafic mai intens, nu, cum te-ai aștepta, rezolvarea problemei traficului. Iată despre ce este vorba...

Sigur, e doar un exercițiu de imaginație, dar de ce să nu-l facem? Am ajuns la această întrebare pe când scriam articolul De ce să fii agnostic este cea mai înțeleaptă opțiune.

Să ne imaginăm că specia umană este, în fapt, o simulare pe calculator. Este o teorie excentrică, desigur, dar una care nu va putea fi exclusă definitiv niciodată. Dar nu asta e preocuparea noastră în acest articol.

De ce sunt oamenii proști? Știu că pare genul de întrebare pe care o pune la masa familiei o rudă pe care nu o cunoști prea bine, dar știi că a băut prea mult. Răspunsul este însă destul de simplu și nu are neapărat legătură cu inteligența nativă sau cu educația. Oamenii sunt proști pentru că e ieftin!

Adam, Bogdan, Cristian, Daniel și Eugen, cinci prieteni, beau în restaurantul lor preferat. Patru dintre ei stau la o masă, iar unul stă separat, la o altă masă, pentru că lucrează la un roman, iar aici este locul în care are inspirație. Toți beau, dar băuturi diferite.


Designul medaliilor acordate pe timpul jocurilor olimpice „Tokio 2020”

Olimpiada din Japonia s-a încheiat de curând. Primele jocuri oimpice, din anul 776 î.e.n, arătau însă un pic diferit de ce vedem astăzi la televizor.

În aorcd cu cerceătri rceetne nu cnotazeă odriena ltieerolr din itneroiurl cuivtnieolr pnertu că ctiim cuivtne înrtgei, nu pe ltiere.

Ați reușit să citiți textul de mai sus? Dacă da, nu sunteți cu siguranță singurul. Da, știu, cel mai probabil ați mai văzut de câteva ori ceva asemănător pe Internet, cel mai probabil pe o rețea de socializare.

Adam a fost omorât de unul dintre prietenii săi. Vinovat este unul dintre următorii: Bogdan, Cristian, Daniel sau Eugen. Aceștia fac următoarele afirmații:


Terra oscilează în mod regulat (la 20,5 minute), ca urmare a activității sale interne

Vibrațiile”, pentru cine știe ce motiv obscur, sunt la modă în teoriile „new age” și medicina alternativă. Sigur, ideea este inspirată din știință, căci, într-adevăr, totul vibrează în univers, dar cum este cazul de cele mai multe ori, aceasta este apoi distorsionată prin golirea de sensul original și adăugarea de noi sensuri, pentru ca în final să avem un cu totul alt concept. Așadar, ce înseamnă că totul vibrează în univers?


Reprezentarea „singularității triunghiulare”: particula a1 produsă în cadrul coliziunilor de particule se descompune în două particule K* and K0.
Acestea interacționează pentru a produce două particule pi și f0.
Credit: Bernhard Ketzer/Uni Bonn

O nouă particulă sau un proces încă necunoscut? Acesta era misterul din cadrul unui experiment de la CERN (COMPASS) care a măsurat în 2015 un proces misterios, întrucât dădea naștere la ceea ce părea a fi o nouă particulă, dar care avea proprietăți bizare.

 

Auzim că „energia vidul este în jurul nostru” ori că „energia vidului face ca universul să se extindă prin fluctuațiile cuantice”, pentru a ajunge rapid la „chakre energetice” și „vindecarea cuantică”. Sunt mulți confuzi cu privire la energia vidului, chiar și unii fizicieni. Așa că trebuie să lămurim subiectul!

Pe pași de dans ai unui tânăr îmbrăcat în „robot”, Elon Musk a anunțat pe 19 august că a decis să construiască un robot umanoid, „Tesla bot”, care va fi „prietenos” și care „va elimina sarcinile plictisitoare, repetitive și periculoase” ale omului. Sună bine, dar e mai complicat decât pare (și decât probabil crede Musk). Iată de ce.


„Coloanele creaţiei”, în versiunea SuperBIT (varianta originală aici)

În 2022 va fi lansat un balon umplut cu heliu, care folosește o nouă tehnologie. În acest balon va fi instalat un telescop care va efectua măsurători importante în astronomie, inclusiv pentru studiul materiei întunecate. Noul telescop în balon se numește SuperBIT, are un cost mult mai mic decât cele spațiale, va putea fi întreținut mult mai ușor decât unul plasat pe un satelit și va efectua observații astronomice unice.


Nebuloasa Laguna (pt o rezoluție superioară, click aici)
Credit: raze X - NASA/CXC/SAO; optic - Adam Block/Mount Lemmon SkyCenter/University of Arizona

Micile pete roz din imagine indică existența unor stele tinere, care eliberează cantități uriașe de raze X.


Statuia lui Nicolae Paulescu de lângă Facultatea de Medicină din București, dezvelită la 31 august 2001

Într-o lume în care toți avem dreptate, nu e greu să devii apostolul corectitudinii, dar nici să fii sedus de extremism. Uneori, pe lângă troli supărați și moderatori furibunzi, lupta dintre viziuni aruncă în neant și oameni valoroși. Oameni cu realizări incontestabile, personaje pe care mulți le considerau intangibile. Oameni care au avut ghinionul să intre în conflict cu imaginea noastră despre ei.

 

În fizică există multă matematică, așa cum ați observat fără îndoială. Dar care este diferența dintre matematica pe care o folosim pentru a descrie natura și natura însăși? Există vreo diferență? Sau s-ar putea să fie același lucru, adică totul este matematică?

Albușul oului își schimbă proprietățile fizice prin încălzire, iar la baza opacizării stă un principiu profund al mecanicii cuantice.


Tetraquarcul Tcc+ (reprezentare grafică)

În cadrul proiectului de cercetare LHCb (Large Hadron Collider Beauty) de la Marele Accelerator de Hadroni (LHC) de la CERN a descoperită o nouă particulă exotică formată din două quarcuri și două antiquarcuri; noul tetraquarc este prima particulă exotică care are două quarcuri de tip charm.

După deschiderea unei sticle de vin începe un proces rapid de oxidare. Vinul alb este mai rapid mai afectat decât cel roșu. Există unele soluții pentru încetinirea acestui proces.


Stephen Hawking

Unele dintre teoriile și ideile lui Stephen Hawking au revoluționat modul în care înțelegem lumea. Altele sunt încă în analiza fizicienilor.

Impulsuri laser de mare energie direcționate asupra unei ținte materiale pot genera jeturi de particule și antiparticule, dar și de raze gama, care să ne ajute să studiem procesele ce au loc în apropierea stelelor neutronice. Un astfel de studiu ar putea fi realizat la ELI-NP în România.


 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro