- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Blogul Scientia
- Accesări: 198
În articolul despre "Cele mai bune site-uri de ştiinţă româneşti" am promis că vom inventaria şi canalele de YouTube româneşti care se ocupă de ştiinţă. Ca şi în cazul site-urilor de ştiinţă în limba română, şi canalele YouTube cu conţinut ştiinţific sunt limitate numeric. În fapt am introdus în lista noastră şi site-uri mai generaliste, dar cu ceva conţinut ştiinţific, pentru a vă forma o idee mai bună cu privire la subiect, dar şi pentru a da consistenţă articolului. Iată care sunt cele mai bune canale YouTube de ştiinţă în limba română.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Blogul Scientia
- Accesări: 3417
Topurile site-urilor de ştiinţă realizate de site-urile de contorizare a traficului, precum trafic.ro, nu sunt de încredere. Acestea pun la rubrica "ştiinţă" atât ştiinţa, cât şi pseudoştiinţa. Am realizat aşadar o analiză a tuturor site-urilor de ştiinţă în limba română (de care avem cunoştinţă) şi le caracterizăm în câteva cuvinte. Nu este posibil de realizat un top al site-urilor de ştiinţă româneşti, dat fiind că nu există suficiente site-uri dedicate ştiinţei, iar diferenţele dintre acestea sunt foarte mari (unele publică foarte rar, altele amestecă ştiinţa cu alte domenii etc.).
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Blogul Scientia
- Accesări: 819
De 20 de ani John Brockman, editorul Edge.com, derulează un proiect interesant: pune o întrebare la care trebuie să răspundă diverse somităţi din variate domenii ale ştiinţei şi tehnologiei. Ultima provocare a fost aceea de a solicita unui grup de 284 de personalităţi din diverse zone ale cunoaşterii, cu precădere oameni de ştiinţă, să dezvăluie "întrebarea ultimă", întrebarea pentru care ar vrea să fie reamintiţi. Iată o selecţie de 20 de întrebări, care ni s-au părut cele mai interesante.
- Detalii
- Scris de Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
- Accesări: 914
Omul de Neanderthal a dispărut acum circa 40.000 de ani din cauze încă nu pe deplin lămurite. Dispariţia a fost relativ bruscă şi o posibilă cauză ar putea fi legată de scăderea câmpului magnetic terestru, exact în aceeaşi perioadă. Deşi dispărut, Omul de Neaderthal a transmis o parte din ADN-ul său către Homo sapiens. În fapt, circa 2% de ADN-ul nostru este de origine Neanderthaliană; ceea ce înseamnă ca cele două populaţii s-au încrucişat.
- Detalii
- Scris de Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
- Accesări: 726
Dacă oboseala pune stăpânire pe noi, este bine să nu conducem maşina, să nu luăm decizii importante şi să nu ne certăm cu cei din jur. Există însă alte lucruri pe care este bine să nu le facem atunci când suntem obosiţi; în continuare vă prezentăm o listă cu 10 activităţi pe care ar fi bine să le amânăm până când ne simţim odihniţi şi plini de energie.
De câte ori trebuie să îndoi o foaie de hârtie pentru a contrui un turn de hârtie cât tot Universul?
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Blogul Scientia
- Accesări: 506
În acest articol vrem să facem următorul experiment: să vedem de câte ori trebuie să îndoim o foaie de hârtie pentru a crea un turn înalt cât universul. O foaie de hârtie are o grosime de 0,05 mm. De câte ori trebuie să o îndoim pentru a construi un turn de hârtie cât tot Universul?
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Blogul Scientia
- Accesări: 735
În 2011 echipa de cercetători responsabili de sonda spaţială LRO (Lunar Reconnaissance Orbiter) au realizat un videoclip de 5 minute care conţine un tur virtual al Lunii. După 6 ani, folosind date suplimentare obţinute în această perioadă, un nou videoclip prezintă suprafaţa satelitului natural al Pământului în 4K.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Blogul Scientia
- Accesări: 451
credit imagine: sattrackcam.blogspot.com
Pe 24 mai 2019 compania SpaceX a lansat în spaţiu primii sateliţi din proiectul STARLINK, mai precis un grup de 60 de sateliţi care reprezintă prima lansare dintr-o serie de lansări care urmăresc crearea unei constelaţii de sateliţi ce vor asigura acces la Internet la nivel global. Un astronom danez, Marco Langbroek, a folosit datele publice disponibile pentru a detecta şi filma sateliţii, traversând cerul. Rezultatul este în videoclipul de mai jos...
SpaceX vrea să lanseze în jur de 12.000 de sateliţi în trei orbite diferite până la finalul anului 2020: 1.600 de sateliţi la o altitudine de 550 km, 2.800 la 1.150 km şi 7.500 de sateliţi pe orbită la 340 km. Costul total al proiectului este de circa 10 miliarde dolari.
- Detalii
- Scris de Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
- Accesări: 456
Se pare că există o corelaţie cuantică, aşa-numita inseparabilitate cuantică (eng. quantum entanglement), între quarcurile şi gluonii dintr-un proton. Acest rezultat, obţinut în mod indirect în cadrul proiectului de cercetare The Compact Muon Solenoid (CMS) de la Marele Accelerator de Hadroni (Large Hadron Collider, LHC), dacă va fi confirmat, este extrem de important, întrucât ar putea contribui la dezlegarea misterului forţei nucleare tari care acţionează între quarcuri, care nu pot fi izolaţi (fenomen cunoscut, dar neexplicat pe deplin matematic).
- Detalii
- Scris de Iosif Asturian
- Categorie: Blogul Scientia
- Accesări: 386
Subiectul morţii este tratat de cei mai mulţi cu o mare delicateţe. Este ca şi cum dacă nu l-am menţionat, am alunga moartea însăşi din preajma noastră. Dar adevărul este unul dintre cele mai banale: toţi murim. Pe de altă parte, acesta este un mister al naturii umane: cei mai mulţi trăim ca şi când nu am muri niciodată.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Blogul Scientia
- Accesări: 649
Colaj cu obiectele cereşti "vizitate" de sondele spaţiale Voyager 1 şi 2
Voyager 1 şi 2, sonde spaţiale ale NASA, au fost lansate în 1977. După incursiuni în apropierea corpurilor cereşti din sistemul nostru solar, acestea au pornit în misiuni interstelare, vizând părăsirea heliosferei (un fel de bulă generată de Soare în mediul interstelar, un strat extern format din particule de energie ridicată emise de Soare). Voyager 1 a fost, în fapt, primul obiect uman care a intrat în spaţiul interstelar, în 2012. Vă prezentăm în acest articol povestea celor două sonde spaţiale (ce corpuri cosmice au vizitat şi fotografiile realizate), în două scurte videoclipuri.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Blogul Scientia
- Accesări: 1512
Sistemul internațional de unități (SI) a fost adoptat în 1960 în cadrul unei conferințe a Organizației Internaționale a Convenției Metrului. Ultima revizie a SI a intrat în vigoare pe 20 mai 2019.
Patru dintre cele şapte unităţi fundamentale ale SI, kilogramul, amperul, kelvinul şi molul, au fost redefinite prin stabilirea unei valori numerice fixe pentru constanta lui Planck (h), sarcina electrică (e), constanta Boltzman (k) şi numărul lui Avogadro (NA); secunda (s), metrul (m) şi candela (cd) erau deja definite pe baza unor constante, aşa că au suferit doar corecţii. Iată care sunt noile definiții ale unităților fundamentale din SI.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
- Accesări: 522
Cătălina Curceanu, vorbind în cadrul conferinţei din aprilie 2019
Animaţie care arată funcţionarea unui accelerator liniar de particule, folosit atât în fizică, cât şi în tratamentul cancerului
Cătălina Oana Curceanu, prim-cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare la Laboratorul Naţional din Frascati, Institutul Naţional de Fizică Nucleară, Roma, Italia, fizician cu o vastă experiență practică în ce priveşte acceleratoarele de particule, a susținut pe 18 aprilie 2019 în Bucureşti o conferință intitulată „Acceleratoarele de particule: de la misterele materiei întunecate la hadronterapie”. Cătălina Curceanu este şi un pasionat scriitor de articole de popularizare a ştiinţei, articolele dumneaei putând fi citite pe blogul de pe Scientia. Vă invităm să urmăriţi înregistrarea video a conferinţei.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Blogul Scientia
- Accesări: 704
Gaură neagră devorând o stea-partener
Găurile negre au făcut subiectul a nenumărate articole de presă în ultimii ani, ceea ce înseamnă, e de presupus, că un procent decent al populaţiei are o idee despre existenţa şi natura acestora obiecte cosmice. Probabil momentul de graţie a fost 2015, când au fost detectate pentru prima dată vibraţii ale spaţiu-timpului, sub forma unor unde gravitaţionale generate de coliziunea a două găuri negre (citeşte articolul despre descoperirea undelor gravitaţionale).
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Blogul Scientia
- Accesări: 687
Nu, nu ne apucăm să facem filozofia sistemului de educaţie din România. Sunt alţii care fac asta, în special după ce se schimbă ministrul educaţiei. Sunt două idei care, credem, ar fi trebuit de mult puse în practică, începând cu clasele primare şi care, din motive care ţin mai degrabă de superficialitate şi neadaptare la nou, nu sunt în planurile nimănui. Sunt două idei care nu costă mult, dar care, credem, aplicate, ar aduce beneficii pe termen lung. Iată despre ce e vorba...
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Blogul Scientia
- Accesări: 610
Liniile de latitudine şi longitudine
De regulă lucrurile sunt simple: cu ajutorul unui dispozitiv GPS (ori a unei aplicaţii de navigaţie) e clar unde e nordul şi unde e sudul, e clar ce înseamnă să te deplasezi către nord ori sud. Dar cum faci asta dacă eşti la exact la polul nord ori polul sud? Ce înseamnă "nord" când eşti pe punctul ce marchează polul sud?
- Detalii
- Scris de Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
- Accesări: 1015
Minereu de aur
De unde provine aurul din univers? Fenomene cosmice precum coliziuni de stele de neutroni sau colapsarea unor stele masive în găuri negre ar putea explica prezenţa acestui metal preţios, dar şi a altor elemente chimice răspândite în univers.
Mai toţi admirăm minunatele bijuterii din aur sau platină, metale preţioase care strălucesc pe degetele noastre sau în cerceii pe care multe femei îi poartă. Un alt element chimic „greu”, o bijuterie a centralelor nucleare, este uraniul, fisiunea căruia este la baza energiei electrice produse de reactoarele nucleare.
De unde însă provin aceste elemente chimice? Nu au luat naştere după Big Bang; s-au format ulterior în procese care au la bază stelele cu masă mai mare ca cea a Soarelui.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Blogul Scientia
- Accesări: 471
Este aproape sigur că tu, cel care citeşti acest articol, consumi pornografie, într-o formă sau alta, mai des sau mai rar. Studii recente arată că circa 90% dintre bărbaţi şi 60% dintre femei accesează materiale pornografice cel puţin o dată pe lună. Pe de altă parte, tu, cel care citeşti acest articol, într-un spaţiu public, cel mai probabil ai fi un avocat împotriva pornografiei. Iar dacă minorii intră în discuţie, atunci ai fi un înfocat partizan al blocării (cumva) a accesului acestora la materiale pornografice. Dar nu cumva modul în care ne raportăm public la pornografie este doar ipocrizie?
- Detalii
- Scris de Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
- Accesări: 548
În august anul trecut a fost lansat în spaţiu, cu ajutorul rachetei Vega, Aeolus, satelitul care studiază vântul cu o nouă tehnologie. Aeolus va realiza o hartă a vânturilor în lumea întreagă, cu obiectivul de a contribui la studiul schimbărilor climatice pentru a se efectua o previziune meteo mult mai precisă decât în prezent.
Racheta Vega trebuia fie lansată pe 21 august 2018, însă, destul de ironic, lansarea a fost întârziată de un vânt destul de puternic. Lansarea a avut loc în final pe 22 august, de la baza agenţiei spaţiale europene din Kourou (din Guyana Franceză). Vega a dus în spaţiu satelitul Aeolus, care a fost amplasat cu succes în orbită la o altitudine de circa 320 de kilometri.
- Detalii
- Scris de Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
- Accesări: 1018
XENON1T
Un proces cu o viaţă medie de circa o mie de miliarde de ori mai mare decât viaţa universului a fost identificat de către detectorul XENON1T, la laboratorul subteran de la Gran Sasso, în Italia.
Sub muntele Gran Sasso din Italia, la circa jumătatea tunelului care uneşte oraşele L’Aquila şi Teramo, îşi are intrarea laboratorul subteran italian al INFN-ului (Istituto Nazionale di Fisica Nucleare). Sub munte, în linişte cosmică, adică în absenţa razelor cosmice care sunt absorbite în mare parte de către munte, sunt amplasate mai multe instalaţii care scrutează universul în căutarea materiei întunecate.
- Detalii
- Scris de Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
- Accesări: 1107
Bărbaţii şi femeile simt durerea în mod diferit şi în acest proces de vină este... memoria. Bărbaţii au o memorie a durerii care îi face să resimtă durerea care se repetă în mod mult mai acut decât femeile. Acest rezultat ar putea duce la găsirea unei modalităţi pentru vindecarea durerilor cronice.
- Detalii
- Scris de Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
- Accesări: 1478
Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT
Pentru prima dată în istoria astronomiei a fost construită imaginea unei găuri negre situate la 55 de milioane de ani-lumină de noi, în inima galaxiei Messier 87. Acest rezultat de excepţie a fost obţinut prin folosirea datelor obţinute de opt radio-telescoape din întreaga lume, cu un algoritm pentru analiza datelor extrem de sofisticat.
- Detalii
- Scris de Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
- Accesări: 1207
Privire comparativă: Pământul şi Marte
Acum circa un miliard de ani planeta Marte nu era nicidecum roşie ci... albastră. Datele obţinute cu Marsis, radarul de la bordul sondei spaţiale Mars Express, arată că în trecut planeta era acoperită cu apă. Rămâne un mister unde a dispărut apa şi de ce în prezent planeta este uscată.
- Detalii
- Scris de Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
- Accesări: 1013
Telescopul Subaru, Japonia.
Cu ajutorul unui instrument extrem de performant instalat la telescopul Subaru au fost descoperite 83 de găuri negre supermasive, care alimentează quasari formaţi pe când universul nostru avea doar 800 de milioane de ani. Mecanismul care a dat naştere acestor găuri negre nu este încă descifrat, iar această descoperire i-ar putea îndruma pe cercetători spre noi teorii care să descrie evoluţia Universului şi compoziţia acestuia la puţin timp după Big Bang.
- Detalii
- Scris de Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
- Accesări: 1482
Un articol publicat de către un grup de cercetători australieni arată că cine ia micul dejun are o greutate mai mare decât cine sare peste acesta. Studiul a stârnit o serie de reacţii şi răspunsuri, care contestă acest rezultat.
Subcategorii
Pagina 1 din 51
Dacă găsiţi scientia.ro util, susţineţi site-ul printr-o donaţie.
|
Găzduire 2019: 485 €. Donat: 121.55 € |
|
 Criptomonedă |
|
| Susţine-ne pe Patreon! | |
