- Detalii
- Scris de Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Airbagul este astăzi o parte esențială din sistemul de siguranță al șoferului și pasagerilor din automobile. Acesta completează beneficiile aduse de portul centurii de siguranță. În videoclipul de mai jos puteți vedea, pe de-o parte, cum funcționează airbagul, iar pe de altă parte evoluția acestuia, problemele apărute de-a lungul timpului și modul în care acestea au fost rezolvate.
- Accesări: 74
- Detalii
- Scris de Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Este matematica o invenție umană, folosită ca instrument pentru explicarea lumii, sau este parte fundamentală a lumii? Cu alte cuvinte, matematica este inventată sau descoperită de om? Iată o serie de exemple care sugerează că matematica ar fi o componentă a naturii.
- Accesări: 532
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Blogul Scientia
Particulele elementare - modelul standard
Fizicienii au descoperit până acum 25 de particule elementare (care, din câte știm în prezent, nu sunt alcătuite din nimic altceva). Cele mai multe dintre aceste particule sunt instabile și se vor dezintegra în particule mai ușoare în câteva fracțiuni de secundă.
Dar cum se poate ca o particulă care se dezintegrează să fie elementară? Dacă se dezintegrează, asta nu înseamnă că a fost alcătuită din altceva? În plus, de ce se dezintegrează particulele?
- Accesări: 934
- Detalii
- Scris de Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Dacă menționez cuvântul „măr”, vei avea o reprezentare clară. Dacă menționez cuvântul „spirit”, vei avea, probabil, o înțelegere a termenului, dar este aproape cert că dacă luăm 10 persoane din zece culturi, de vârste diferite, vor avea 10 descrieri diverse ale termenului.
Primul exemplu (măr) reprezintă o noțiune simplă, de obiect concret pe care-l întâlnești în viața de zi cu zi; al doilea (spirit) este un concept, un termen abstract despre care s-au scris tratate pentru a-l „lămuri”, dar, ca orice cuvânt abstract probabil, are o viața sinuoasă, cu semnificații diferite, în funcție de epocă, cultură sau nivel de cultură.
- Accesări: 822
- Detalii
- Scris de Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Materia curbează spaţiu-timpul, iar spaţiu-timpul curbat dictează mişcarea materiei în univers. credit: LIGO/T. Pyle
Un record incredibil a fost obținut recent de un grup de cercetători coordonați de Jun Ye de la institutul american JILA, care au reușit să măsoare diferențe de timp cu ceasuri atomice pe distanța de 1 mm în câmpul gravitațional terestru, confirmând teoria relativității generale.
- Accesări: 883
- Detalii
- Scris de Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Pandemia a oferit o oportunitate unică privind înțelegerea omului. Chestiuni care erau de la sine înțelese s-au dovedit a fi diferite într-un mod șocant. Când vremurile excepționale vor deveni istorie, cel mai probabil vor fi rapid uitate.
- Accesări: 896
- Detalii
- Scris de Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
A devenim cunoaștere comună faptul că este nevoie de foarte mult timp pentru ca plasticul din natură să fie descompus. Dar chiar este adevărat? Și de unde știm acest lucru?
- Accesări: 872
- Detalii
- Scris de Iosif A.
- Categorie: Blogurile Scientia
Materie „căzând” într-o gaură neagră (reprezentare grafică)
Cea mai mare parte a ceea ce compune universul constituie un mister pentru noi, căci materia „normală” reprezintă doar 5% din ceea ce există. Materia întunecată, în schimb, ar reprezenta 27% din compoziția universului, deci de 5 ori mai mult. Cum materia întunecată este mult mai prezentă decât cea normală, am putea avea și găuri negre formate exclusiv din acest tip de materie?
- Accesări: 1017
- Detalii
- Scris de Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Structura internă a neutronului (reprezentare artist)
Credit: Xiaorong Zhu, University for Science and Technology, China
Neutronii, particule care fac parte din nucleele atomilor, au o structură complexă, care este studiată în diverse experimente în lumea întreagă. Recent, proiectul colaborativ BESIII (Beijing Spectrometer III), derulat în China, a reușit să efectueze măsurători asupra structurii electromagnetice a neutronilor cu o precizie extrem de mare, care arată cât de complexă este această particulă. De asemenea, BESIII a clarificat misterul interacțiunii foton-neutron care durează de mai bine de 20 de ani.
- Accesări: 833
- Detalii
- Scris de Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Gândiți-vă la următoarele: omul, o vietate care cu puțin timp în urmă (raportat la vechimea speciei) abia inventase scrisul, după sute de mii de ani în care n-a lăsat prea multe în urmă, în foarte scurt timp a aflat vârsta planetei noastre, cum s-a format sistemul solar, i-a dat o vechime chiar și întregului univers!
Iar când un nou virus amenințător se mută de la un alt animal la om, acesta identifică vinovatul în câteva zile, îl dezasamblează complet la nivel atomic în câteva săptămâni, iar în mai puțin de un an produce un vaccin împotriva acestuia.
- Accesări: 1123
- Detalii
- Scris de Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Tânără, înotând într-un oraș aflat sub apă
Se pare că Bucureștiul stă pe o mare subterană, mare generată și alimentată de super-rețeaua de conducte a ELCEN și Termoenergetica.
Am scris în urmă cu câteva luni un articol despre cum funcționează sistemul de termoficare din București și care sunt cauzele multiplelor avarii. Tot în acel articol, conform unui comunicat recent la acea vreme al ELCEN, rezulta că pierderile de apă sunt de 2.000 de tone pe oră! Acum câteva zile, într-o declarație a directorului general al Termoenergetica se reia același mesaj. Nicio îmbunătățire, nicio agravare a situației! La cantități atât de mari, câteva tone în plus sau minus nu schimbă semnificativ situația...
Personal, nu cred că această valoare este reală, pentru că pur și simplu este enormă. Deși, în principiu, ar trebui să fie ușor de calculat pierderile, pentru că acestea sunt monitorizate permanent, iar apă de adaos (de completare a pierderilor) este permanent tratată și pregătită pentru „injecție” în sistem. Aș fi curios să știu cum ELCEN poate pregăti într-o oră 2.000 de tone de apă, zi și noapte, pentru completarea conductelor sparte pretutindeni.
- Accesări: 1245
- Detalii
- Scris de Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Hagia Sofia, din greacă, de la Αγια Σοφια, Aghia Sofia, „Sfânta Înțelepciune”, cunoscută oficial ca Marea Moschee Ayasofya din Istanbul
• Când a devenit Constantinopol Istanbul?
Constantinopol a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, denumit și Imperiul Bizantin (dar locuitorii lui își spuneau „romei”, romani). Denumirea de „Imperiu Bizantin” apare pentru prima dată în anul 1557. „Byzantium” a fost numele orașului pe care s-a construit Constantinopolul, odată cu mutarea capitalei imperiale de la Roma de către împăratul roman Constantin.
În anul 1453 turcii otomani au cucerit orașul, care era la vremea respectivă mult slăbit. Dar nu i-au schimbat numele pentru multă vreme.
Oamenii din noul imperiu au început să numească orașul „Istanpolin”, adică, în turcă, „către oraș”, care venea din grecescul „eis tan polin”, cu aceeași semnificație. În timp, această denumire a fost din ce în ce mai folosită, iar la un moment dat a devenit, cumva, „Istanbul”.
După ce Imperiul Otoman a fost învins în Primul Război Mondial, instituția sultanului a fost abolită în 1922, iar Republica Turcia s-a născut în 1923, în 1930 serviciul poștal turcesc a decis să folosească denumirea „Istanbul”; alte instituții ale statului au preluat ideea. Nu există o anumită dată în care oficial Constantinopol a devenit Istanbul, dar 1930 este o aproximare bună.
- Accesări: 1233
- Detalii
- Scris de Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Salvator Mundi, pictura lui Da Vinci (a cărei poveste este prezentată în videoclip), cea mai scumpă pictură vândută vreodată (450,3 milioane $)
Piața artei este mică. De doar circa 62 de miliarde de dolari anual. Pentru comparație, piața globală a roșiilor, de exemplu, este de 3 ori mai mare. Piața artei este formată dintr-un număr redus de dealeri și o listă exclusivistă de clienți ultra-bogați. 43% dintre dealerii de artă au avut mai puțin de 20 de cumpărători unici în 2020. 82% din vânzările de artă au loc în SUA, Marea Britanie și China.
- Accesări: 1143
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Blogul Scientia
„Legile lingvistice” sunt modele statistice observate în cadrul studiului limbajului uman. Dar acestea sunt aplicabile și în cadrul altor sisteme biologice, de la molecule la organisme și întregi ecosisteme. De exemplu, cuvintele cele mai folosite dintr-o limbă sunt și cele mai scurte. Dar asta s-a observat și în cazul comunicării dintre animale.
- Accesări: 1065
- Detalii
- Scris de Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
În imagine: Cassiopeia A - rămășițele unei supernove în constelația Cassiopeia
Un nou studiu arată că stelele neutronice ar putea să ne ofere informaţii despre materia întunecată, acestea reprezentând adevărate detectoare de materie întunecată, acumulând în interior această materie stranie.
- Accesări: 721
- Detalii
- Scris de Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Să fim martorii descoperirii unei noi fizici la LHCb / CERN? Cercetătorii încearcă să descopere semnale ale unei noi fizici, dincolo de teoria așa-numitului „model standard al particulelor elementare”. În cadrul proiectului de cercetare LHCb de la CERN s-au măsurat dezintegrări ale unor particule (mezoni) care conțin quarcul b și au fost descoperite anomalii care ar putea reprezenta indicii ale unei noi fizici. Deși descoperirea a generat entuziasm în lumea fizicii, este încă prea devreme să fim siguri.
- Accesări: 1011
- Detalii
- Scris de Iosif A.
- Categorie: Blogurile Scientia
Predispozițiile cognitive (eng. bias) sunt parte dintr-un mecanism cerebral cu rolul de a conserva energia și a preveni anxietatea. Utilizarea rațiunii ori a proceselor mentale de rezolvare a unor probleme complicate implică un consum nervos mare. Însă în condiții de stres, creierul pune pe primul plan conservarea glucozei, iar asta înseamnă limitarea consumului de energie, deci a consumului nervos.
- Accesări: 1455
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Blogul Scientia
Am fost foarte pricepuți în a distruge clima de pe planeta noastră, așa că este momentul să căutăm un nou loc pe care să continuăm cu succesele rasei umane. Ce loc mai bun ar putea fi decât planeta noastră vecină Marte. Este puțin frig și un pic de praf, iar călătoria până acolo durează șapte luni, dar altfel este un loc minunat și în trei pași simpli Marte poate fi transformată într-un loc asemănător Pământului. Ca prin magie. Iată ce trebuie făcut pentru ca Marte să devină ca Terra.
- Accesări: 1916
- Detalii
- Scris de Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Pe 30 aprilie 2021, roverul Perseverance al NASA a devenit prima navă spațială care a înregistrat sunete ale unei alte nave spațiale, pe o altă planetă.
Terra și Marte au atmosfere diferite, iar asta afectează modul în care se propagă sunetul.
Pentru cei care nu sunt familiarizați cu modul în care funcționează sunetul: undele sonore iau naştere în urma vibraţiilor de natură mecanică. Un caz binecunoscut este cel al vibrațiilor moleculelor de aer, care intermediază discuțiile noastre zilnice.
- Accesări: 992
- Detalii
- Scris de Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
La ce se referă „60%” sau „70%” din prognoza meteo prezentată în rezumat în imaginea de mai sus? La faptul că 60% din timp va ploua? Că probabilitatea de a ploua în zona ta este de 60 %, indiferent de cantitatea de apă sau perioada de ploaie? Că în 60% din zona pentru care se face prognoza va fi afectată de ploaie?
- Accesări: 1361
- Detalii
- Scris de Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
În 2019 un neutrin cu energie foarte mare a fost măsurat în Antarctica. Cum direcția din care provenea era spre o gaură neagră care „înghițise” o stea, cercetătorii au bănuit că acest neutrin a fost generat în urma acestui proces. Totuși, calcule și observații recente arată cum că evenimentul TDE AT2019dsg nu poate fi cel care a generat neutrinul, căci prea puțină energie se formează în acest proces pentru a genera neutrini atât de energetici.
- Accesări: 996
- Detalii
- Scris de Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
• Este foarte posibil ca întrebări de care credem că nu au răspuns să-și aibă totuși răspunsul prin vreo lucrare publicată într-un colț al Internetului. Noi, ca umanitate, nu știm ce știm, pentru că nu e nimeni care să urmărească (și indexeze) tot ce se publică în domeniul cunoașterii. Articolele științifice publicate doar pe arXiv sunt în jur de 200 de mii, dar sunt multe alte surse, precum articole în alte publicații, teze de doctorat șamd.
Soluția? Computerele, inteligența artificială, care să „citească” tot ce se publică și să creeze un fel de super-bază-de-date. Dar deocamdată nu este posibil, pentru că IA nu înțelege conceptele și relațiile dintre ele (link).
- Accesări: 1321
- Detalii
- Scris de Iosif A.
- Categorie: Blogurile Scientia
Al Doilea Război Mondial. Manhattan, SUA. Grupul de cercetare statistică - un program secret prin care statisticieni americani contribuiau la efortul de război. Cu ajutorul ecuațiilor.
Militarii își doreau, printre altele, ca avioanele americane să nu fie doborâte de inamic ori să fie lovite cât mai puține. Au prezentat o serie de date cu privire la distribuția găurilor de gloanțe grupului de statisticieni pornind de la ce observaseră la avioanele întoarse din misiuni:
- Accesări: 1566
- Detalii
- Scris de Iosif A.
- Categorie: Blogurile Scientia
Stea neutronică (reprezentare artist)
Stelele neutronice reprezintă unele dintre cele mai stranii obiecte cosmice, poate cu excepția găurilor negre. Au o magnetosferă cu cele mai puternice câmpuri magnetice din univers, formată din electroni și pozitroni, o atmosferă de cel mult un metru alcătuită dintr-o plasmă de nuclee de hidrogen și heliu și o gravitație de 100 de miliarde de ori mai puternică decât cea de pe Terra. Iar dacă prin zonă se găsește o stea, steaua neutronică va începe să o „devoreze”, acumulând masă și devenind, poate, o gaură neagră. Dar lucrurile sunt mult mai complicate și mai bizare...
- Accesări: 1276
- Detalii
- Scris de Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Punctul Lagrange numărul 2
Punctele Lagrange, denumite astfel după matematicianul și astronomul italian Joseph-Louis Lagrange, sunt locuri de echilibru gravitațional din sistemul solar. Obiectele care sunt plasate în aceste locații tind să stea acolo, pentru că forțele sunt în echilibru. Cu alte cuvinte, punctele Lagrange sunt locații din sistemul solar unde obiectele pot orbita Soarele la aceeași viteză ca o planetă, stând în același loc în raport cu ambele corpuri cerești (Soare și planetă). Telescopul James Webb Space, de exemplu, va orbita Soarele din punctul Lagrange numărul 2.
- Accesări: 1257
Subcategorii
Pagina 1 din 65