Să presupunem că într-o țară, ca România, numerele de înmatriculare pentru autovehicule se formează după modelul: 2-litere · 3-cifre · 3-litere. Un exemplu: RO 999 XYZ. Se pot folosi orice combinații posibile de litere și cifre (nu ca în situația reală, când primele două litere indică județul).

Câte numere de înmatriculare sunt posibile, până se epuizează toate posibilitățile?

Să spunem că ați pierdut cheia de la lacătul care securizează o magazie și nu ați vrea să distrugeți lacătul. Există  o posibilitate de a-l deschide, folosind niște scule la îndemână. Pentru asta trebuie întâi să înțelegeți cum funcționează un lacăt. Asta puteți vedea în videoclipurile de mai jos: cum funcționează un lacăt și cum îl puteți deschide atunci când nu mai aveți cheia.

Doi prieteni, Adam și Bogdan, se întâlnesc întâmplător după mai mulți ani. Discută despre familiile lor. Cei doi au următorul dialog:
Adam: - Mi-ai spus că ai trei băieți. Ce vârste au?
Bogdan: - Produsul vârstelor lor este 36. Suma vârstelor este egală cu ziua de azi.
Adam: - Încă nu am datele necesare. Ce îmi mai poți spune?
Bogdan: - Ok, un ultim indiciu: băiatul cel mai mic are ochii verzi.
Adam: - Da, acum știu ce vârstă are fiecare.


Piatra din Rosetta,

Muzeul britanic (The British Museum) este cel mai mare muzeu de istoria lumii. Atrage milioane de vizitatori în fiecare an. Deține mai mult de 8 milioane de obiecte istorice din toată lumea. Desigur, multe sunt furate, obținute ca urmare a expansiunii coloniale a Marii Britanii.

Primul obiect pe care-l vezi când pășești în muzeu este „Piatra din Rosetta”, obiect furat de la francezi din ceea ce este astăzi Egiptul. Piatra din Rosetta este o stelă egipteană, datând din anul 196 î.e.n., din timpul domniei regelui Ptolemeu al V-lea, care are trei inscripții ale aceluiași text în trei limbi antice diferite. Dar acesta este doar un exemplu din sutele de obiecte controversate.

Marile companii de tehnologie, precum Google, Microsoft sau Facebook - au multe de îmbunătățit, iar ritmul în care o fac este lent pentru că-și permit să-și stabilească propriul ritm.

Google, motorul de căutare, este, după standarde decente - primitiv. Își promovează propriile servicii; prima pagină, pentru căutări diverse, este plină de linkuri către propriile servicii ori către linkuri plătite. Pentru a nu mai vorbi de faptul că nu a reușit (ori nu  a dorit) să creeze algoritmi (ori să stabilească ierarhii riguroase) care să promoveze site-urile valoroase în prima parte a listei cu rezultatele căutărilor. Site-uri periferice, cu conținut îndoielnic (calitate slabă, copiate de pe alte site-uri, care promovează teorii ale conspirației) ori chiar înșelătoare (de exemplu, care promit ceva, dar nu livrează la nivelul promisiunii) abundă în lista cu primele linkuri ieșite la căutare.

Ziarul Adevărul l-a găsit pe cel mai inteligent om din lume. William James Sidis. American. Cu „un IQ estimat la 250-300”. Cum s-o estima IQ-ul? Nu se calculează? Te uiți la individ și spui: „daaa, e clar, estimez că ești pe la 130!”?

Și ca să fie clar, americanul e mai bun decât Einstein! Einstein care a avut IQ-ul de doar 160... Și tot Adevărul ne spune că  alți mari cercetători au avut IQ-ul mare, dar nu așa mare ca Sidis! Nu, nici vorbă! Marie Curie a avut 180-200 (probabil tot estimare...), iar Goethe 210 (aici e cert! 210).


Click dreapta - view image (pentru o rezoluţie superioară)
Grupul Local - grup de galaxii ce cuprinde și Calea Lactee. Conține circa 30 de galaxii. Galaxiile Grupului Local sunt răspândite pe un diametru de 100 milioane de ani-lumină.

Un nou studiu care se bazează pe rezultatele măsurătorilor asupra a 50 de galaxii, precum și o serie de alte observații astronomice - ajung la concluzia că universul ar fi mai tânăr decât se credea, având „doar” 12,6 miliarde de ani (nu 13,8 miliarde ani, vârstă acceptată de majoritatea astronomilor).

De la descoperirea în 1929 de către astronomul american Edwin Hubble a deplasării spre roşu a luminii ce provine de la galaxii îndepărtate (descoperind astfel faptul că universul nu este static, așa cum se credea, ci în expansiune, și încă una accelerată) ştim că universul  nu a existat dintotdeauna, ci a luat naştere în urma unui eveniment pe care oamenii de ştiinţă l-au numit Big Bang, însă despre care nu știm încă foarte multe.


Captură Google Maps cu rețeaua de autostrăzi din Europa

România are la momentul scrierii articolului 848 km de autostradă. În ultimii 30 de ani au fost doar 3 ani în care s-au finalizat mai mult de 50 km de autostradă pe an. Până în anul 2009 au fost mulți ani în care nu s-a recepționat niciun kilometru.

Un lucru puțin cunoscut, probabil, este că autostrada este o invenție legată de numele lui Adolf Hitler. Chiar dacă proiecte existau în Germania încă înainte de venirea sa la puterea (și chiar și mici proiecte puse în practică), Hitler este cel care a transformat conceptul de rețea de autostrăzi în realitate. Sigur, cu ajutorul a mii de muncitori nemți.

Hitler și-a propus să construiască „cea mai mare rețea de drumuri din lume”, pe care a văzut-o ca pe o condiție necesară pentru dezvoltarea economiei, pe lângă rolul strategic avut în asigurarea mobilității trupelor pe timpul unui conflict armat. Până în 1938 au fost construiți 2.500 km. Proiectul autostrăzilor a continuat și după război, Germania având astăzi 13.000 km de autostradă. Cele mai multe aspecte ale regimului lui Hitler au fost, firește, condamnate după cel De-al Doilea Război Mondial; autostrada a rămas un proiect admirat.

E greu să fii adult și să nu ai motive să te exprimi din când în când de genul: „Ce prost!” sau „Ce imbecil!”. Sigur, sunt și alte variante, precum: „Ce idiot!”, „Ce cretin!” ori, poate, „Ce dobitoc!”. Câteodată, singuri fiind, ne putem referi la noi înșine cu astfel de aprecieri, dar de regulă suntem mai blânzi, mai înțelegători când ne judecăm pentru fapte de care nu suntem mândri, care ne surprind până și pe noi.

Carlo M. Cipolla, italian, specializat în istoria economiei, sigur a avut o problemă cu prostia, pentru că a scris o carte despre asta în 1976, mai precis despre legile fundamentale ale prostiei umane; de aici titlul articolului. Iată despre ce este vorba...


IceCube este un observator de neutrini ale cărui detectoare sunt îngropate la o adâncime mai mare de o milă sub gheaţa de la Polul Sud.

Proiectul de cercetare științifică IceCube, de la Polul Sud, a identificat mai mulţi neutrini decât ar fi fost de aşteptat. Cercetătorii sunt în căutarea sursei acestor neutrini şi bănuiesc că răspunsul ar putea avea legătură cu procesele care au loc în apropierea enormelor găuri negre din galaxiile active.

Pământul nu a arătat mereu cum este astăzi, din punct de vedere al faunei. Dinozaurii sunt una dintre nenumăratele specii care au trăit vreme de multe milioane de ani și au dispărut la un moment dat. Ar fi fost interesant să fi mers în drumeții și să ne întâlnim cu unii azi, nu?

Majoritatea speciilor care au apărut pe Terra au și dispărut deja. Adică 99%! Între 500 de mii și un milion de specii care încă există sunt în pericol de extincție astăzi, ca urmare a modificării mediului lor de viață de către om.

Din 1970 și până astăzi acțiunile omului au dus la dispariția a peste 60% dintre toate mamiferele, păsările, peștii și reptilele de pe Pământ. Vă imaginați cum ar arăta o carte scrisă de animale despre impactul omului asupra lumii animale? Sigur, scriu astfel de cărți și oamenii, dar fără vreun impact semnificativ.

Dar să ne întoarcem la Beelzebufo.

 

NASA se pregătește pentru a trimite oameni pe planeta Marte. În prezent sunt deja pe Marte roboți care explorează suprafața Planetei Roșii, îmbunătățind cunoașterea cu privire la aceasta.

Iată care sunt cele șase tehnologii prezentate în videoclip:
1. Sisteme de propulsie avansate
2. Echipamente de aterizare gonflabile
3. Costume spațiale high-tech
4. Locuințe și laboratoare mobile
5. Sisteme de alimentare cu energie
6. Comunicații prin laser

Un grup de cercetători a propus construirea în laborator a unui model al găurilor negre cu ajutorul grafenului, pentru a studia ce se întâmplă în apropierea aşa-numitului orizont al evenimentelor şi, poate, pentru a face un pas înainte spre o nouă teorie cuantică a gravitaţiei.

Instrumentul eROSITA, un telescop care măsoară raze X, a reuşit să creeze o nouă hartă a universului în raze X, mai detaliată decât cea obţinută în anii '90 cu ROSAT. Multe surse de raze X, precum găuri negre masive, stele cu câmpuri magnetice intense şi clustere de galaxii, au fost observate pentru prima dată.


Galaxia pitică Kinman. Pentru o rezoluție mai mare, click aici.

O stea luminoasă din galaxia pitică Kinman a dispărut fără a lăsa urme; astronomii încearcă să înţeleagă ce anume s-a întâmplat cu această stea. O ipoteză este aceea că steaua s-ar fi putut transforma direct  într-o gaură neagră.

Să clarificăm lucrurile de la început: pentru că sunt prost traduse. Din păcate nu sunt prea mulți traducători români care să și înțeleagă ceea ce traduc, iar când vine vorba de știință, asta e obligatoriu. Altfel, la traducere, în loc de știință ies aberații. Neîndoielnic, nu e suficient să știi bine limba engleză ca să poți traduce decent o carte de știință.

Intru recent într-o librărie din București și deschid la întâmplare o carte intitulată „O să râzi, totul e chimie”, scrisă de o autoare cu nume excentric, Mai Thi Nguyen-Kim. O carte, înțeleg, care a câștigat un premiu, deci presupun că vorbim de o carte foarte bună.

Ieri am văzut următoarea scenă: un vecin cu doi copii, a cărui mașină stătuse în parcare sub incidența directă a razelor solare vreme de câteva ore, dăduse drumul la aerul condiționat din mașină, iar ei stăteau afară, lângă mașină, așteptând ca interiorul habitaclului mașinii să se răcească.

Sigur, după o vreme temperatura din mașină se va răci și astfel. Dar există o metodă simplă prin care aduci în câteva secunde temperatura din mașină la nivelul temperaturii de afară. Iată despre ce este vorba.

Reprezentanți ai proiectului de cercetare comun LIGO-Virgo au anunţat recent descoperirea unui obiect misterios, cu o masă de 2,6 ori cea a Soarelui. Cercetătorii au măsurat undele gravitaţionale emise în timp ce acest obiect era înghiţit de o gaură neagră cu masa de circa 9 ori mai mare.


Detectorul de materie întunecată din cadrul proiectului Xenon, Gran Sasso, Italia

În cadrul proiectului de cercetare Xenon din cadrul laboratorului subteran italian de la Gran Sasso, Italia, detectorul de materie întunecată (Xenon1T) a măsurat mai multe evenimente decât se aştepta, pe baza calculelor privind semnalele din mediu. Ar putea fi indicii ale unor noi tipuri de particule sau, situaţie mai puţin spectaculoasă, fluctuaţii statistice. Dacă prima variantă s-ar dovedi corectă, ar putea fi cea mai importantă descoperire în fizică de la descoperirea accelerației cosmice.

Vânătoarea de particule de materie întunecată sau a particulelor care nu fac parte din modelul standard al fizicii particulelor elementare (sau care, dacă fac parte, au proprietăţi neaşteptate) continuă, cercetătorii dorind cu îndârjire să descopere semnale care să pună bazele unei noi teorii a fizicii.

Astronauții NASA aflați pe Stația Spațială Internațională, SSI, (unde există gravitație, dar, din cauza vitezei, astronauții sunt în stare de imponderabilitate) au un program zilnic de 2,5 ore de pregătire fizică. Pe SSI, fără antrenament, mușchii nu mai sunt utilizați ca pe Pământ, iar efectele imponderabilității trebuie cumva combătute: prin antrenament fizic.

Iată subiectele videoclipurilor din această selecție:
1. Cum se antrenează astronauții în spațiu
2. Cum funcționează prejudecățile rasiale
3. Și animalele au personalitate
4. Sunt medicamentele generice identice cu cele originale?
5. Cum să „răcești” atomii până aproape de zero absolut
6. Evoluția încălzirii globale începând cu 1880
7. Principiul incertitudinii al lui Heisenberg

Am scris recent un articol despre faptul că harta lumii este înșelătoare sub aspectul dimensiunii relative a țărilor (cât de mari sunt țările, din punct de vedere al suprafeței, una față de alta, în mod real). Pe harta lumii, de exemplu, Groenlanda pare să fie de aceeași dimensiune cu Africa. În realitate, Groenlanda are o suprafață de 0,8 milioane km2, iar Africa o suprafață de 11,6 milioane km2. România are o suprafață mai mare decât cea a Belarusului și apropiată, dar mai mică, decât cea a Marii Britanii sau Poloniei, dar pe hartă lucrurile par diferite.

În acest articol vă invităm să vedeți cum se compară din punct de vedere al suprafeței câteva dintre țările lumii. Am selectat primele opt țări, una sub alta, pentru o comparație fidelă.

Am scris în urmă cu câteva luni un articol despre cele mai bune site-uri de știință în limba română. Nu sunt foarte multe, dar pentru cei pasionați de domeniu, există suficiente articole publicate pe aceste platforme, cât să vă consolidați cultura științifică ori să aveți către ce să vă îndreptați atunci când aveți anumite curiozități științifice.

De mai multe săptămâni plănuim să publicăm și un altfel de top, al celor mai proaste site-uri de știință în limba română. De ce am face asta? Ideea este de a separa un pic apele, de a-i ajuta pe cei care încă mai au dubii cu privire la ce înseamnă o sursă serioasă de informare - să se lămurească ce merită și ce nu merită citit.

 

În fiecare zi, în fiecare săptămână, acceptăm termeni și condiții. Când facem asta, oferim companiilor dreptul legal să facă ce vor cu informațiile noastre și ale copiilor noștri. Ceea ce ne face să ne întrebăm: câte informații referitoare la copii oferim și care sunt implicațiile?

Sunt multe, inimaginabil de multe date care sunt produse și colectate referitoare la copii. Problema e mult mai mare decât simpla distribuire de informații despre copii de către părinți. E vorba de sisteme, nu de indivizi.

Pentru prima oară în istorie, urmărim informații individuale ale copiilor cu mult înainte să se nască, câteodată de la momentul concepției. Apoi după, pe parcursul vieții.


Reprezentare grafică a unui neutron și a unui proton (care sunt formați din quacuri)

Neutronii liberi au o viaţă limitată: se dezintegrează în circa 14-15 minute. Timpul de viaţă al neutronului nu este însă cunoscut cu precizie. Mai mult, există două măsurători care nu sunt compatibile. Noi măsurători s-au efectuat în spațiu, în cadrul unui experiment care folosește planetele Venus şi Mercur ca surse de neutroni.

Neutronii fac parte din nucleul atomilor, împreună cu protonii. Neutronul nu este particulă elementară, ci este format din două quarcuri down şi un quarc up. Scoşi însă din nuclee, neutronii liberi nu sunt particule stabile, ci se dezintegrează. Un neutron dă naștere unui proton, unui electron şi unui antineutrin electronic.

 

Imaginați-vă următoarele situații: o oală cu ulei încins, un șuvoi de metal topit sau o oală cu plumb topit. Ce s-ar întâmpla dacă ai băga mâna rapid în cele trei? Cât de vătămată ar fi mâna? Complet contraintuitiv, aceste experimente pot fi făcute fără a păți ceva (cu toate acestea, nu vă recomandăm să încercați așa ceva!). Iată câteva videoclipuri care ilustrează ceea ce am spus.


 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro