Cu alte cuvinte, este posibil, de pildă, să mănânci 500 g dintr-un anumit aliment și să ajungi, după digestie, să acumulezi mai mult de un kilogram? Pare greu de crezut că este posibil, dar metabolismul funcționează pe căi misterioase 😀 Da, este posibil. Iată de ce.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Chimie
Apa micelară, un produs găsit în supermarketuri, farmacii și în băile oamenilor din întreaga lume, este folosită în mod obișnuit pentru îndepărtarea machiajului. Este un demachiant foarte eficient, iar mulți oameni o consideră esențială în rutina lor de îngrijire a pielii.
Deci, ce este apa micelară și de ce este atât de bună la îndepărtarea machiajului și a cremei de protecție solară? Iată explicația științifică.
- Detalii
- Scris de: Daniel Elridge
- Categorie: Chimie
Combustia este un proces chimic în care un combustibil (de exemplu, lemn, benzină sau gaz) reacționează cu un oxidant, cel mai frecvent oxigenul din aer. Această reacție generează energie sub formă de căldură și lumină, cum vedem la flacăra unei lumânări sau la focul de tabără.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Chimie
În pâine și alte produse pe bază de făină de brutărie/ simigerie-patiserie se află o substanță extraordinară – glutenul. Chimia unică a glutenului face alimentele pufoase și elastice. Glutenul este un amestec complex de proteine. Reprezintă 85%-90% din proteinele din făină.
Proteinele sunt macromolecule biologice naturale compuse din lanțuri de aminoacizi care se pliază pentru a adopta o varietate de forme. Elasticitatea aluatului frământat din făina cerealelor este dată de către gluten.
- Detalii
- Scris de: Kristine Nolin
- Categorie: Chimie
Într-un articol am vorbit despre ce se întâmplă atunci când introducem sare în apă - de ce se dizolvă sarea în apă. Puteți citi articolul aici.
După cum să puteți observa dacă citiți cele două articole, cel de față și cel despre sare, dizolvarea zahărului în apă este diferită de cea a sării de bucătărie. Pe scurt, sarea este formată din ioni de clor (-) și de sodiu (+), care formează legături cu atomii de hidrogen, respectiv cu atomii de oxigen din moleculele de apă, astfel atomii din sare creând legături separate cu apa. Explicația pe larg o găsiți în articolul indicat.
În ce privește dizolvarea zahărului, iată ce se întâmplă...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Chimie
Atomul de carbon
Să luăm cazul atomului de carbon, că tot stă el la baza vieții pe Pământ (pentru că are 4 electroni pe ultimul strat electronic și poate forma legături chimice cu alți patru atomi). Este, un atom de carbon identic cu orice alt atom de carbon din univers? Nu neapărat. Iată care ar putea fi diferențele.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Chimie
Da, vorbesc de o simplă lumânare. Din aceea pe care o aprinzi în biserică sau acasă când rămâi fără curent electric (mai ai așa ceva prin sertare?). Ok, iei un băț de chibrit, îl aprinzi, dai foc fitilului lumânării și gata! Ai lumină la o intensitate relativ constantă pentru câteva ore. Dar încearcă să dai foc la mijlocul lumânării, cu flacăra direct pe ceară. Lumânarea nu ia foc. Cum ar veni, ceara întreține focul, dar nu arde? Dar dacă ceara nu arde, ce arde? Ori ce se întâmplă?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Chimie
În univers sunt mai puțin de 100 de tipuri de atomi (în tabelul periodic al elementelor sunt 118, dar mai mult de 20 sunt obținuți doar în condiții de laborator). Cu acest număr restrâns de particule se poate crea diversitatea lumii în care trăim, cu un număr de substanțe chimice ce practic nu poate fi inventariat. Primul lucru interesant este că atomii se combină pentru a forma aceste substanțe chimice. Dacă nu s-ar fi combinat, atunci am fi avut un univers plin de atomi „năuci”, călătorind solitar prin univers. Dar de ce se combină atomii? Ce-i face „dornici” să intre în combinații cu alți atomi?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Chimie
Cu ceva timp în urmă am observat că mașina mea, 3 ani vechime, are semne de rugină la îmbinarea dintre un ornament și hayon. Fără măsuri, procesul de ruginire, pentru un obiect care stă afară, ca mașina, continuă nestingherit.
Dar ce se întâmplă atunci când ruginește o bucată de fier? Cum se transformă fierul în rugină? Iată, în continuare, o explicație la nivel atomic.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Chimie
Stelele masive creează carbon, dar și straturi de oxigen, nitrogen şi fier.
Când nucleul conţine doar fier, fuziunea încetează şi are loc colapsarea, ca urmare a gravitaţiei enorme. Steaua atinge temperaturi enorme, explodând (supernovă).
Gândiți-vă la următorul lucru: 96% din corpul uman este format din doar patru tipuri de atomi: hidrogen, carbon, azot şi oxigen. Suntem, așadar, un straniu conglomerat de particule care gândește și care explorează universul neîncetat. Suntem, mai mult decât mărturia propriei ființe, modul în care universul a devenit conștient de sine însuși (căci, deși ne raportăm la univers ca la „altceva”, suntem parte inseparabilă din acesta).
Atomii au început să se formeze imediat după nașterea universului. La 3-4 minute după Big Bang încep să se formeze atomi de deuteriu (deuteriul este un izotop al hidrogenului, având nucleul format dintr-un neutron și un proton), precum și alți atomi ușori. Producerea atomilor mai „complicați” are nevoie de procese cosmice speciale. Iată, în continuare, cum s-au format cele mai comune elemente din univers. Pentru fiecare tip de atom am atașat și un videoclip în care respectivul atom este analizat de un cunoscut chimist.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Chimie
Dacă o să căutați pe Internet ce este pH-ul, o să găsiți nenumărate articole. Din păcate, nu există niciunul (ori cel puțin nu am putut găsi unul) care să explice într-o manieră simplă, ușor de înțeles, fără cuvinte complicate, dar care să te lămurească pe deplin, mergând la nivel fundamental cu explicația. Acesta e scopul acestui articol!
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Chimie
Putem crea aurul în laborator? Ideea nu pare rea deloc, nu? Și de ce nu s-ar putea? Astăzi nu mai suntem pe vremea alchimiștilor, ca Newton, să nu avem idee despre structura și comportamentul atomilor. La urma urmelor aurul este doar un atom ca oricare altul care are 79 de protoni, aranjați pe straturi energetice ca în imaginea de mai sus (care nu este o redare fidelă a modului în care sunt aranjați, în fapt, electronii, conform mecanicii cuantice). Orice atom cu 79 de protoni este un atom de aur, pentru că numărul de protoni dă identitatea unui tip de atom. După cum puteți vedea mai jos, dacă ești atom și ai 80 de protoni - te numești mercur.
Așadar, ce ar trebui să facem este să luăm atomi cu un număr diferit de protoni care să găsesc din abundență pe Terra și să le adăugăm sau să le luăm protoni până ajungem exact la 79!
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Chimie
Știu, subiectul nu este foarte atrăgător pentru cei mai mulți, dar sunt convins că cei curioși îl vor găsi interesant. Explicațiile din cărți și enciclopedii sunt „parazitate” de jargonul specific, care fac înțelegerea dificilă pentru începători. Auziți adesea despre „substanțe chimice”, „compuși chimici” sau „molecule”. Care e diferența? Sunt termenii interschimbabili sau nu?
Iată o altă întrebare: formează sarea de bucătărie molecule ori nu? Atunci când un atom de clor (Cl) se întâlnește cu un atom de potasiu (Na) - se formează ori nu o moleculă de sare?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Chimie
În acest articol vom vorbi despre ce se întâmplă, la nivel atomic, atunci când punem o lingură de sare într-o cană cu apă. Vom explica de ce molecula de sare se dizolvă în apă, pe înțelesul tuturor, fără a fi nevoie de cunoștințe de chimie sau fizică. Pentru a înțelege ce se întâmplă cu sarea, trebuie să înțelegeți, întâi, ce e așa special cu apa: cum se formează, care sunt proprietățile care o transformă într-un solvent.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Chimie
Toată lumea a avut această experiență: dai foc unei bucăți de lemn și te alegi cu lumină, căldură și, la final, o mână de cenușă. Dintr-o bucată sănătoasă de lemn rămâne o grămăjoară de cenușă. Unde a dispărut lemnul? Ce s-a întâmplat cu toată materia inițială? Din ce este formată flacăra focului? Din ce este compusă cenușa?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Chimie
