De câte ori nu ți s-a întâmplat să iei o gustare, deși tocmai ai terminat masa și nu îți este, în mod real, foame? Tendința de a ronțăi „din reflex” este adesea pusă pe seama lipsei de voință. Însă ar putea ca explicația să fie mai profundă: creierul continuă să reacționeze la indiciile alimentare chiar și atunci când corpul are deja ce-i trebuie din punct de vedere alimentar.
Studiul, publicat în revista științifică Appetite, arată că mecanismele cerebrale ale recompensei rămân active în fața imaginilor cu mâncare, indiferent de gradul de sațietate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Eric Topol, renumit cardiolog și autor specializat în longevitate, recomandă în mod constant o dietă precumpănitor mediteraneană și antiinflamatoare. El subliniază consumul bogat de legume, fructe, nuci, semințe, ulei de măsline și pește, și evitarea cărnii roșii și a alimentelor ultra-procesate.
În interviuri recente, Topol afirmă că urmează personal o dietă pe bază de plante (cu pește, în stil mediteranean) și nu a consumat carne roșie de peste 45 de ani. El practică de asemenea un post intermitent de ~12 ore peste noapte (nu mai mănâncă după ora 19). Afirmațiile sale sunt susținute de studii ample care arată beneficii cardiovasculare ale dietelor mediteraneene și bazate pe plante.
Recomandările lui Topol – reducerea proteinelor din surse animale procesate, limitarea zaharurilor și grăsimilor nesănătoase, hidratarea corespunzătoare – sunt în general în acord cu ghidurile cardiologice actuale (AHA/ACC, ESC etc.) care susțin diete sărace în grăsimi saturate și bogate în alimente integrale.
Articolul de față sintetizează declarațiile publice și sursele primare (cărți, interviuri, articole de specialitate) referitoare la dieta lui Topol, comparându-le cu dovezile științifice și ghidurile de specialitate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Eric Topol, renumit cardiolog și autor specializat în longevitate, recomandă în mod constant o dietă precumpănitor mediteraneană și antiinflamatoare. El subliniază consumul bogat de legume, fructe, nuci, semințe, ulei de măsline și pește, și evitarea cărnii roșii și a alimentelor ultra-procesate.
În interviuri recente, Topol afirmă că urmează personal o dietă pe bază de plante (cu pește, în stil mediteranean) și nu a consumat carne roșie de peste 45 de ani. El practică de asemenea un post intermitent de ~12 ore peste noapte (nu mai mănâncă după ora 19). Afirmațiile sale sunt susținute de studii ample care arată beneficii cardiovasculare ale dietelor mediteraneene și bazate pe plante.
Recomandările lui Topol – reducerea proteinelor din surse animale procesate, limitarea zaharurilor și grăsimilor nesănătoase, hidratarea corespunzătoare – sunt în general în acord cu ghidurile cardiologice actuale (AHA/ACC, ESC etc.) care susțin diete sărace în grăsimi saturate și bogate în alimente integrale.
Articolul de față sintetizează declarațiile publice și sursele primare (cărți, interviuri, articole de specialitate) referitoare la dieta lui Topol, comparându-le cu dovezile științifice și ghidurile de specialitate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Colesterolul a fost mult timp unul dintre cei mai temuți indicatori ai sănătății cardiovasculare. Timp de decenii, alimente precum ouăle au fost considerate periculoase, iar recomandările nutriționale au pus accent pe evitarea colesterolului alimentar.
Noile cercetări schimbă însă radical această perspectivă. Astăzi știm că nu colesterolul din alimente este principalul vinovat, ci tipul de grăsimi consumate și echilibrul general al dietei. Mai mult, unele alimente considerate anterior problematice pot fi, în realitate, neutre sau chiar benefice.
Iată, mai jos, ce trebuie să știe orice persoană interesată să-și controleze colesterolul prin alimentație.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Dariush Mozaffarian, cardiolog și director al Food Is Medicine Institute de la Universitatea Tufts, susține că alimentația este unul dintre cei mai puternici factori care influențează sănătatea cardiovasculară. Pe baza cercetărilor și a experienței clinice, el promovează o dietă bazată pe alimente naturale, grăsimi sănătoase și preparate simple, evitând produsele ultra-procesate. Iată ce măcâncă acesta în fiecare zi și ce recomandări concrete are.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Unele dintre cele mai cunoscute medicamente provin din plante otrăvitoare. Taxolul, folosit în chimioterapie provine din tisă, morfina din macul de opiu, iar digoxina din degețel (Digitalis). Aceste plante pot avea o toxicitate letală dacă sunt administrate în forma lor brută. Digoxina este prescrisă pentru tratarea anginei pectorale în doze de o mie de ori mai diluate decât majoritatea medicamentelor eliberate pe bază de rețetă, ceea ce evidențiază potența extremă a plantei.
Mulți oameni consideră remediile din plante o alternativă sigură la medicamentele farmaceutice. Și este adevărat că multe plante medicinale sunt relativ blânde. Totuși, există un grup mai puțin cunoscut de plante medicinale care sunt mult mai puternice și care sunt reglementate prin Legea medicamentului, fiind restricționate la utilizarea de către fitoterapeuți și numai în doze strict definite.
- Detalii
- de: Anthony Booker
- Alimentaţie-Sănătate
Într-un amplu articol publicat în The Guadian, intitulat „Hard to digest: we still live in Fast Food Nation”, Eric Echlosse, autor al cărții „Fast food nation” acum 25 de ani, arată că, deși a dezvăluit practicile neortodoxe ale giganților din industria alimentară, profiturile și pericolele producției în masă de carne și lapte au crescut. Iată cele mai relevante părți ale articolului.
De la păsări la bovine, pisici și... om. Pisicile sunt ținute la fermele de lactate din Statele Unite pentru a ucide șobolani, șoareci și alte rozătoare. În martie 2024, mai multe pisici de la ferme din zona Panhandle, Texas, au început să se comporte ciudat: au început să meargă în cerc obsesiv, au devenit letargice și deprimate, și-au pierdut echilibrul, au început să se clatine, au avut convulsii, au suferit paralizii și au murit în câteva zile de la îmbolnăvire. La o fermă din nordul Texasului, două duzini de pisici au dezvoltat aceste simptome bizare; mai mult de jumătate au murit în scurt timp. Cadavrele lor nu prezentau semne neobișnuite de rană sau boală.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Prin literatura de specialitate se găsesc diverse denumiri care clasifică plantele. Mai jos găsiți o clasificare a plantelor de grădină, cu exemplificări:
• Aliacee (denumire veche: liliacee): ceapă, usturoi, sparanghel, praz
• Apiacee (ombelifere): morcov, păstârnac, mărar, pătrunjel
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Ca băutor obișnuit de cafea, nu m-am gândit că espresso are o „definiție” foarte fermă. În bună măsură, „espresso italiano”, cum se numește în accepțiunea certificată italiană, pare să necesite aplicarea unei unei proceduri de mare precizie, care nu are legătură doar cu cafeaua, ci este rezultatul combinației a 4 elemente. Espresso, în genere, este un proces, fiind adoptat de mulți, fără a respecta recomandările autorității italiene privind espresso.
Espresso italiano certificat însă, poate fi obținut numai dintr-un amestec de cafea calificat, preparat cu ajutorul unei mașini de cafea și al unei râșnițe calificate, în mâinile unui barista calificat, specialist în Espresso Italian.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Așa-numitul „vârf glicemic” ce apare după consumul unui desert este un exemplu familiar privind efectele potențial pozitive ale alimentației asupra stării de spirit.
Pe de altă parte, senzația de iritabilitate provocată de foame ilustrează cum ceea ce mâncăm sau nu mâncăm poate declanșa și emoții negative.
Cele mai recente cercetări sugerează că fluctuațiile nivelului glicemiei sunt parțial responsabile pentru legătura dintre alimentație și starea emoțională. Prin efectele sale asupra hormonilor și sistemului nervos, glicemia poate alimenta anxietatea și depresia.
- Detalii
- de: Mary J. Scourboutakos
- Alimentaţie-Sănătate
Ieri dimineață am băut o cafea cu un prieten într-un restaurant în zona Eroilor din București. Eu am luat și o sticlă de apă, prietenul nu. Chelnerița i-a recomandat un pahar cu apă, pentru că... „știți că vă deshidratează cafeaua”.
Mulți oameni cred că băutul cafelei duce la deshidratare. Nu cred că a fost vreo încercare a chelneriței de a crește valoarea facturii, ci, cel mai probabil, chiar crede că, în fapt, cafeaua deshidratează. Doar că e un mit.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
An Oyster-cellar in Leith de John Burnet (1819). Credit: NationalGalleries
Stridiile și melcii sunt recunoscuți în întreaga lume drept alimente de lux, însă în trecut erau surse ieftine de proteine pentru clasele de jos. Cei mai puțin aventuroși în ale mâncării privesc astăzi melcii ca pe niște dăunători de grădină și nu ezită să sublinieze că stridiile proaspăt desfăcute sunt nu doar crude, ci și vii în momentul în care sunt consumate.
Cum au ajuns aceste ingrediente neobișnuite să devină simboluri ale consumului extravagant?
- Detalii
- de: Garritt C. Van Dyk,
- Alimentaţie-Sănătate
Cei interesați cât de cât de nutriție au văzut, aproape sigur, că în ce privește consumul de proteine o sumedenie de influenceri, cu background mai mult sau mai puțin solid în domeniul nutriției, recomandă recent consumul unor cantități mari de proteine, mult peste recomandările instituționale. Au rămas instituțiile în urmă sau acești influenceri exagerează?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Scopul periajului dentar este obținerea unei respirații proaspete și prevenirea cariilor. Totuși, efectul pastei de dinți asupra ecosistemului complex de bacterii din cavitatea orală — microbiomul oral — este adesea neglijat.
Cercetări recente au subliniat importanța crucială a microbiomului oral pentru sănătatea generală. Un microbiom echilibrat ajută la reglarea bacteriilor dăunătoare, facilitează digestia și protejează gingiile.
Dar susține acest echilibru pasta de dinți sau îl perturbă? Și ar putea pasta de dinți a viitorului să fie concepută pentru a susține microbiomul oral, în loc să-l afecteze negativ?
- Detalii
- de: Niamh Coffey, Albert Leung și Isabel Olegario
- Alimentaţie-Sănătate
Rolul suplimentelor de vitamine este un subiect în dezbatere de mulți ani, iar o poziție definitivă, universală, a medicilor nu a fost și nu va fi atinsă prea curând. Probabil din motive solide, cum ar fi diferențele de alimentație între diversele populații ale lumii, dar și diferențele dintre indivizii din interiorul aceleași populații.
Unii nutriționiști sunt totuși de opinie că alimentația ar trebui să răspundă la nevoile organismului pentru vitamine. Dar uneori nu e posibil. Un caz discutat în literatura de specialitate este, de exemplu, cel al iodului.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
