Mi-a luat multă vreme (poate prea multă) să înțeleg un adevăr aparent simplu: în terapie sau consiliere, metoda și teoria cântăresc mai puțin decât am fost învățați să credem.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D
- Psihologie
Mi-a luat multă vreme (poate prea multă) să înțeleg un adevăr aparent simplu: în terapie sau consiliere, metoda și teoria cântăresc mai puțin decât am fost învățați să credem.

Cea de-a doua stare „starea EZ” ar corespunde „apei structurate”
Cine ar fi știut că există o substanță de zece ori mai hidratantă decât apa? Aceasta este doar una dintre multele afirmații făcute de promotorii „apei structurate” și de numeroșii lor susținători celebri.
Apa structurată, spun ei, este o versiune de apă chimic diferită și mai bună. Moleculele de apă sunt aranjate altfel, ceea ce aduce cumpărătorului o gamă vastă de beneficii.
Așadar, dacă nu știai că apa ta obișnuită nu este suficient de... apă, atunci acest articol este pentru tine.

Din păcate, există semne că rasismul este în creștere în întreaga lume. Cercetări efectuate în Europa și Australia în ultimii ani au constatat o creștere a numărului de persoane care se confruntă cu rasism.
Rapoarte din SUA și Marea Britanie au indicat că majoritatea participanților din minoritățile etnice consideră că rasismul se agravează. Iar un studiu global a relevat o creștere a incidentelor de discriminare.
Animozitatea față de cei care par diferiți de noi pare ușor de trezit, mai ales în vremuri definite de greutăți și frământări.

Figurine, civilizația minoică, găsite în palatul din Knossos, cca. 1600 î.Hr., din faianță, 29,5 cm (stânga) și 34,2 cm înălțime (dreapta).
(detalii mai jos)
Cultura minoică a fost prima societate extrem de complexă de pe solul european modern, cu palate, scriere, artă uimitoare și chiar toalete cu apă curentă.
Minoicii au trăit în Epoca Bronzului (aproximativ 3000–1200 î.Hr.) pe insula mediteraneană Creta, care a servit drept punte de legătură între Europa, Africa și Asia.

Probabil ai văzut cuvântul „narcisist” aruncat peste tot pe Internet, în titluri, pe aplicații de dating sau în TikTok-uri cu temă terapeutică. Dar eticheta pe care oamenii o lipesc adesea fără să gândească pe șefi toxici sau pe personaje negative din reality-show-uri ascunde o imagine psihologică mult mai complexă.
Psihologii au studiat narcisismul timp de mulți ani, dar, în timp, înțelegerea noastră a evoluat. Una dintre cele mai mari schimbări este că astăzi narcisismul nu mai este văzut doar ca grandomanie, aroganță sau egotism.

Am scris acum câteva zile un articol despre cum o revistă de știință și tehnologie americană, „Popular Mechanics”, a publicat un articol despre paranormal, încercând să convingă publicul despre faptul că un program american secret, între timp închis și declasificat, ar fi arătat că se poate afecta câmpul magnetic cu forța minții și vederea de la distanță e reală.
Ieri, 16 septembrie, într-o altă publicație online dedicată științei și filozofiei, în mare, „iai news”, care publică de regulă articole excelente scrise de diverși gânditori de valoare din diverse colțuri ale lumii, a apărut un articol intitulat „Materialism is holding science back”, scris de Àlex Gómez-Marín, fost fizician, acum neurocercetător, profesor la Instituto de Neurociencias of Alicante, Spania, și director al Centrului Pari, Italia.
Sacrul există întâi, de regulă, acasă. Dacă există. E la fel de real ca geamurile casei, oricât de transparente. Abia apoi la biserică, catedrală, sinagogă, moschee, templu, gurdwārā sau sanctuar, într-o formă aparent mai tare, cu mai multe lumini și culori.
Sacrul a fost privit și este încă de mulți ca o formă de auto-înșelare, de acceptare a unui văl ce ascunde realitatea. De aceea ateismul a putut părea o formă de progres.
Cunoscutul gânditor Nassim Nicholas Taleb a ținut recent o prelegere în cadrul întâlnirii anuale a Institutului Ron Paul. Mai jos, principalele idei exprimate. Videoclipul cu prelegerea poate fi văzut integral pe platforma X (fostă Twitter) aici.

„Am șapte puncte. De ce șapte? Pentru că am citit prea multă istorie babiloniană în ultima vreme. (N. tr. Taleb face aici referire la faptul că în Babilon și în Orientul Apropiat antic, numărul 7 avea o puternică semnificație mistică și simbolică).
Primul punct este despre concentrare, o caracteristică distinctivă a lumii moderne, adesea legată de ceea ce am numit „problema lebedei negre”. Vedem acum efecte de tipul „câștigătorul ia totul” peste tot, care are drept cauză conectivitatea.
Presa abundă în formule de genul „șeful NATO”, când vorbește, în fapt, despre secretarul general al NATO (în prezent, Mark Rutte), „șefa UE”, când vorbește, în fapt, despre președinta Comisiei Europene (în prezent, Ursula von der Leyen), sau „șeful OCDE”, când vorbește, în fapt, despre secretarul-general al OCDE (în prezent, Mathias Cormann).
Doar trebuie să dați clic pe linkurile de mai sus pentru a vă convinge cât de răspândită este această practică.
Are Borges un mic text, „Kenningar”, în care vorbește despre „mențiunile enigmatice” (sau „kenningar”) din poezia Islandei, apărute către anul 100. În fapt, este vorba despre metafore. Iată câteva exemple.
Ai observat vreodată că poți bifa toate rețetele fericirii — job decent, prieteni ok, Netflix la buton și o cafea dimineața? Sau poate nu poți bifa toate astea… Și totuși să te simți, cum să spun elegant… gol ca un frigider premium la sfârșit de lună?

• Să cunoști istoria înseamnă să cunoști comportamentul omului de-a lungul istoriei. Istoria ar trebui predată în așa fel încât elevul să afle tot atât despre sine și despre natura umană, pe cât află despre fapte istorice. Abia astfel istoria te învață ceva util și ar putea proteja civilizația umană. Altfel, fără o cuplare cu ce este omul, istoria pare un film artistic greoi și plictisitor.
În percepția publică fericirea pare asociată cu succesul financiar, statutul social sau realizările profesionale. Aceasta să fie fericirea mult căutată?
Filozoful american Drew M. Dalton încearcă să înțeleagă consecințele filozofice și existențiale ale științei, în special ale termodinamicii, ajungând la concluzia că înțelegerea „vechii filozofii”, conform căreia trebuie să trăim în acord cu natura, este greșită, căci natura este un fel de mare dezintegrator inexorabil; ce putem însă face este să ținem cont de ceea ce știm și să ne calibrăm viețile și acțiunile în consecință.
Iată mai jos principalele idei dintr-un articol recent al acestuia, denumit „Nature is evil” .

• Totul în univers mănâncă și este mâncat. Totul distruge și este distrus. Este datoria noastră morală să reacționăm împotriva universului.
• Realitatea nu este nici pe departe atât de binevoitoare. La fel ca tot ceea ce există – stele, microbi, petrol, delfini, umbre, praf și orașe – nu suntem nimic mai mult decât cupe sortite să se spargă la nesfârșit de-a lungul timpului, până nu va mai rămâne nimic de distrus. Aceasta este oroarea tăcută care structurează însăși existența.

Cea mai mare minciună a celor care creează și răspândesc dezinformare este aceea că vor să te facă „să gândești cu mintea ta”. Își avertizează publicul-țintă să nu fie „oi” și să nu lase ca vocile „mainstream”, „statul paralel” sau alți inamici inventați să le spună în ce să creadă.
Dar, într-un caz clasic de deturnare a atenției, în timp ce te avertizează de asta, folosesc o serie de trucuri manipulatoare pentru a se asigura că, de fapt, nu gândești limpede sau independent.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |