Da, e un articol despre adolescenți (deși se aplică și unor adulți) și pentru adolescenți. Dacă ai mai mult de 18 ani, nu-l citi, că ar trebui să știi de ce-ți schimbi telefonul cu unul nou, deși nu ai nevoie de el.

Ce vreau să scot în evidență este mecanismul psihologic al achiziției de lucruri inutile. Ce voi spune îi va dezamăgi pe cei tineri, dar se vor alege cu aflarea unui secret rar explicat în cuvinte simple și ușor de înțeles :) Iată despre ce este vorba...

Știți acea maximă faimoasă care ne vine din Grecia Antică (dar cu siguranță este și mai veche, doar că nu s-a păstrat sub formă scrisă): „cunoaște-te pe tine însuți”? Acest articol vine să arate utilitatea maximei: dacă te cunoști pe tine, dacă-ți înțelegi sentimentele, atunci poți schimba ceva la tine. Uneori este util să știi cum să te aperi de tine însuți, de natura ta ascunsă.

Atunci când un coleg îți spune fericit că tocmai și-a luat un telefon nou, tu, în fapt, nu te bucuri. Te prefaci, în schimb, că te bucuri. Poate ajungi chiar să crezi asta, deși este dificil.

Dar nimeni nu se bucură pentru bucuria altuia, fără un motiv bun. Un motiv bun fi, de exemplu, dacă ai utiliza și tu bunul respectiv, achiziționat de celălalt. Ori dacă ar fi utilizat într-o cauză în care ești tu implicat. Una peste alta, nu te poți bucura decât dacă lucrul respectiv are cumva legătură cu tine. Altfel, nu ai ce să faci, așa suntem „construiți” noi oamenii, nu te vei bucura.

Dar, pe de altă parte, apare o senzație neplăcută atunci când auzi că un coleg și-a cumpărat un obiect nou, pe care tu nu-l ai: sentimentul de invidie. Iar invidia are un caracter viclean, pentru că-ți creează o stare de insatisfacție pentru care trebuie găsită o soluție. Care e prima reacție? Ai vrea și tu un telefon nou! Sigur, ai și tu unul, ca (mai) toată lumea astăzi, dar al tău are deja 2 ani vechime.

Așadar, la acest sentiment de invidie se caută o soluție în mintea ta, și ce este mai simplu decât să-ți cumperi și tu un telefon nou? Ca să ajungi să-l cumperi, trebuie să-l vrei, iar această dorință se cuplează imediat cu sentimentul de invidie. Acum, dacă ești adolescent, știu, lucrurile sunt complicate, pentru că depinzi de părinți, iar ei par să aibă în „manualul lor de funcționare” tendința de a se opune la ce vrei tu. Iar dacă nu-ți refuză cererea, atunci caută un mod de a te amâna (de ziua ta... de Crăciun... de Paște șamd). Dar asta este altă poveste.

Când ai ajuns în situația în care vrei un telefon nou, ai uitat deja ce a dus la această dorință. Ești deja în alt scenariu: cum să faci să pui în practică ce ți-ai propus. Ți se pare că lucrurile nu sunt legate, dar ele, desigur, sunt. Fără acel stimul inițial, anunțul că un coleg și-a cumpărat un telefon nou, probabil că nu ar fi apărut (încă) dorința de telefon nou.

Uită-te în jurul tău în clasă. Câte obiecte asemănătoare, de orice tip, au colegii tăi? Ca de exemplu haine sau încălțăminte de la aceeași firmă? Probabil că achiziția s-a făcut după același mecanism explicat mai sus. Sigur, în anumite cazuri nu trebuie să ți se spună direct că un coleg și-a cumpărat ceva: observi pur și simplu asta și ajungi să-ți dorești și tu.

Sentimentul neplăcut de invidie că un coleg și-a cumpărat un telefon nou se „stinge” atunci când ți-ai cumpărat și tu unul.

Mai este un lucru de discutat și aproape terminăm articolul: de ce avem tendința de a achiziționa lucruri noi, scumpe și de firmă? Pentru că ne face plăcere, categoric. La obținerea unui obiect nou simțim plăcere.

Și în cazul în care furăm obiecte, simțim același lucru (dar apare, suplimentar, sentimentul de vină, plus cel de teamă că vom prinși, care „distrug” satisfacția pură).

Dar de ce simțim această plăcere la achiziția unui obiect nou (și scump)? Așa am evoluat ca specie. Trebuie că vine din zorii evoluției speciei umane, pe când încă trăiam în comunități mici (triburi, mici sate). Ceea ce deținem indică un status social (cu cât ești mai bogat, ești mai puternic și mai respectat). Sigur, un telefon nou nu te va aduce la nivelul lui Elon Musk, dar mecanismul psihologic este același. În plus, satisfacția achiziției unui obiect nou crește de stima de sine (ne simțim mai importanți).

Sigur, nu toți copiii sunt așa. Nu toți ajung să se simtă copleșiți de sentimentul de invidie și să-și dorească mereu obiecte noi. Unii își pot struni sentimentele destul de bine. Și aceștia își doresc obiecte noi, dar trec mai repede peste această tentație decât majoritatea.

Ce poți face, ca mecanism de protecție, când vrei iar să-ți achiziționezi un obiect nou, oricare ar fi el, este să te întrebi dacă ai într-adevăr nevoie de el. Și să încerci să-ți imaginezi cum te vei simți la o săptămână după ce l-ai cumpărat.

Ce aduce nou un telefon nou față de cel vechi? Cel mai probabil cel nou va arăta ca cel vechi în cel mult 3 zile de la cumpărare (își va pierde luciul inițial). Datele tehnice superioare (un procesor mai bun, o cameră suplimentară etc.) nu se vor regăsi în experiențe personale superioare. Pe scurt, cel mai probabil, la câteva zile după achiziția telefonului cel nou te vei simți exact ca atunci când încă foloseai telefonul cel vechi.

Marile firme investesc miliarde anual în publicitate și caută orice oportunitate pentru a-și promova produsele (ai observat că și în filme apar anumite mașini și anumite telefoane? Nu mai vorbim de timpul alocat publicității). Iar scopul este unul singur: să te convingă pe tine că ai nevoie de ceea ce, în fapt, în multe cazuri, nu ai nevoie.

În plus, pentru a te forța să cumperi un produs nou, aceste companii fac dificilă/imposibilă schimbarea unor piese (de exemplu, bateria) ori repararea produselor. Ori, în mod planificat, pe măsură ce dispozitivul tău telefonic devine mai vechi, softul se „mișcă”, în mod planificat, din ce în ce mai greu, pentru ca tu să ajungi la concluzia că dispozitivul tău „nu mai face față” și... trebuie schimbat.

Acum știi 😀

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.