Am auzit că unii oameni întreabă ChatGPT-ul cum să se împace cu părinții sau cu iubita/ iubitul.
„M-am certat cu iubita. Mă ceartă că am apucături de golan, că sunt infantil, iresponsabil, un fel de băiețelul mamii. Ce sfat îmi dai?”.
„Îmi pare rău să aud că treci prin asta. Faptul că ea îți spune lucruri atât de dure înseamnă că e afectată de ceva anume în comportamentul tău, dar și că modul în care își exprimă nemulțumirea rănește relația… ”.
„Inginerii haosului”, de Giuliano da Empoli, este un eseu care dezvăluie mecanismele propagandei populiste în era digitală, explorând modul în care strategii sofisticate (spin-doctors, rețele sociale, dezinformare) sunt folosite pentru a modela opțiunile de vot și pentru a destabiliza democrațiile occidentale. Cartea analizează figuri-cheie precum Steve Bannon, Arthur J. Finkelstein, Milo Yiannopoulos, Gianroberto Casaleggio și strategii din contextul Brexitului ale administrațiilor Trump, Bolsonaro, Salvini etc., ilustrând un „populism digital” bazat pe manipularea opiniei publice.
„Noi nu suntem o agenție de publicitate oarecare. Dacă vreți să vindeți Coca-Cola într-un cinema și vă adresați unei agenții tradiționale, știți ce vă vor spune?
O să vă spună să deschideți mai multe puncte de vânzare, să puneți un afiș la intrare, să plasați lângă casă o poză cu o tânără în costum de baie care bea Coca-Cola și să difuzați o reclamă în sălile de cinema, înainte de a începe filmul.
Mi-a luat multă vreme (poate prea multă) să înțeleg un adevăr aparent simplu: în terapie sau consiliere, metoda și teoria cântăresc mai puțin decât am fost învățați să credem.
Cea de-a doua stare „starea EZ” ar corespunde „apei structurate”
Cine ar fi știut că există o substanță de zece ori mai hidratantă decât apa? Aceasta este doar una dintre multele afirmații făcute de promotorii „apei structurate” și de numeroșii lor susținători celebri.
Apa structurată, spun ei, este o versiune de apă chimic diferită și mai bună. Moleculele de apă sunt aranjate altfel, ceea ce aduce cumpărătorului o gamă vastă de beneficii.
Așadar, dacă nu știai că apa ta obișnuită nu este suficient de... apă, atunci acest articol este pentru tine.
Din păcate, există semne că rasismul este în creștere în întreaga lume. Cercetări efectuate în Europa și Australia în ultimii ani au constatat o creștere a numărului de persoane care se confruntă cu rasism.
Rapoarte din SUA și Marea Britanie au indicat că majoritatea participanților din minoritățile etnice consideră că rasismul se agravează. Iar un studiu global a relevat o creștere a incidentelor de discriminare.
Animozitatea față de cei care par diferiți de noi pare ușor de trezit, mai ales în vremuri definite de greutăți și frământări.
Figurine, civilizația minoică, găsite în palatul din Knossos, cca. 1600 î.Hr., din faianță, 29,5 cm (stânga) și 34,2 cm înălțime (dreapta).
(detalii mai jos)
Cultura minoică a fost prima societate extrem de complexă de pe solul european modern, cu palate, scriere, artă uimitoare și chiar toalete cu apă curentă.
Minoicii au trăit în Epoca Bronzului (aproximativ 3000–1200 î.Hr.) pe insula mediteraneană Creta, care a servit drept punte de legătură între Europa, Africa și Asia.
Probabil ai văzut cuvântul „narcisist” aruncat peste tot pe Internet, în titluri, pe aplicații de dating sau în TikTok-uri cu temă terapeutică. Dar eticheta pe care oamenii o lipesc adesea fără să gândească pe șefi toxici sau pe personaje negative din reality-show-uri ascunde o imagine psihologică mult mai complexă.
Psihologii au studiat narcisismul timp de mulți ani, dar, în timp, înțelegerea noastră a evoluat. Una dintre cele mai mari schimbări este că astăzi narcisismul nu mai este văzut doar ca grandomanie, aroganță sau egotism.
Am scris acum câteva zile un articol despre cum o revistă de știință și tehnologie americană, „Popular Mechanics”, a publicat un articol despre paranormal, încercând să convingă publicul despre faptul că un program american secret, între timp închis și declasificat, ar fi arătat că se poate afecta câmpul magnetic cu forța minții și vederea de la distanță e reală.
Ieri, 16 septembrie, într-o altă publicație online dedicată științei și filozofiei, în mare, „iai news”, care publică de regulă articole excelente scrise de diverși gânditori de valoare din diverse colțuri ale lumii, a apărut un articol intitulat „Materialism is holding science back”, scris de Àlex Gómez-Marín, fost fizician, acum neurocercetător, profesor la Instituto de Neurociencias of Alicante, Spania, și director al Centrului Pari, Italia.
Sacrul există întâi, de regulă, acasă. Dacă există. E la fel de real ca geamurile casei, oricât de transparente. Abia apoi la biserică, catedrală, sinagogă, moschee, templu, gurdwārā sau sanctuar, într-o formă aparent mai tare, cu mai multe lumini și culori.
Sacrul a fost privit și este încă de mulți ca o formă de auto-înșelare, de acceptare a unui văl ce ascunde realitatea. De aceea ateismul a putut părea o formă de progres.
Cunoscutul gânditor Nassim Nicholas Taleb a ținut recent o prelegere în cadrul întâlnirii anuale a Institutului Ron Paul. Mai jos, principalele idei exprimate. Videoclipul cu prelegerea poate fi văzut integral pe platforma X (fostă Twitter) aici.
„Am șapte puncte. De ce șapte? Pentru că am citit prea multă istorie babiloniană în ultima vreme. (N. tr. Taleb face aici referire la faptul că în Babilon și în Orientul Apropiat antic, numărul 7 avea o puternică semnificație mistică și simbolică).
Primul punct este despre concentrare, o caracteristică distinctivă a lumii moderne, adesea legată de ceea ce am numit „problema lebedei negre”. Vedem acum efecte de tipul „câștigătorul ia totul” peste tot, care are drept cauză conectivitatea.
Presa abundă în formule de genul „șeful NATO”, când vorbește, în fapt, despre secretarul general al NATO (în prezent, Mark Rutte), „șefa UE”, când vorbește, în fapt, despre președinta Comisiei Europene (în prezent, Ursula von der Leyen), sau „șeful OCDE”, când vorbește, în fapt, despre secretarul-general al OCDE (în prezent, Mathias Cormann).
Doar trebuie să dați clic pe linkurile de mai sus pentru a vă convinge cât de răspândită este această practică.
Are Borges un mic text, „Kenningar”, în care vorbește despre „mențiunile enigmatice” (sau „kenningar”) din poezia Islandei, apărute către anul 100. În fapt, este vorba despre metafore. Iată câteva exemple.
Ai observat vreodată că poți bifa toate rețetele fericirii — job decent, prieteni ok, Netflix la buton și o cafea dimineața? Sau poate nu poți bifa toate astea… Și totuși să te simți, cum să spun elegant… gol ca un frigider premium la sfârșit de lună?
• Să cunoști istoria înseamnă să cunoști comportamentul omului de-a lungul istoriei. Istoria ar trebui predată în așa fel încât elevul să afle tot atât despre sine și despre natura umană, pe cât află despre fapte istorice. Abia astfel istoria te învață ceva util și ar putea proteja civilizația umană. Altfel, fără o cuplare cu ce este omul, istoria pare un film artistic greoi și plictisitor.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.