Fotografia arată un model de reconstrucție facială realizat pe baza unui craniu fosilizat al unui exemplar de Australopithecus anamensis. Specia este considerată un strămoș al lui Australopithecus afarensis, reprezentată de celebra „Lucy”, găsită în 1974. Cu o vechime de 3,8 milioane de ani, Australopithecus anamensis este cel mai vechi membru cunoscut al genului Australopitec, care au precedat genul Homo, din care face parte şi specia noastră, Homo sapiens (omul modern). (credit imagine: Matt Crow / Muzeul de Istorie Naturală din Cleveland)


Imagine Jupiter, obţinută cu ajutorul ALMA (unde radio)

Vârtejuri de nori, uriaşe benzi colorate, furtuni uriașe - descriu frumoasa și turbulenta atmosferă a planetei Jupiter. Dar ce se întâmplă sub norii pe care de regulă îi vedem în imaginile planetei? Ce provoacă numeroasele furtuni și erupții pe care le vedem pe „suprafața” planetei? Pentru a afla acest lucru, lumina vizibilă (radiaţia electromagnetică din spectrul vizibil) nu este suficientă. Trebuie să studiem Jupiter folosind undele radio.

Conform unui studiu efectuat de CDC (Centers for Disease Control and Prevention) în anul 2017, care a inclus 15 mii de liceeni din SUA, 7,4% dintre aceştia încercaseră să se sinucidă în ultimul an. Procentul este, desigur, uriaş, iar sinuciderea reprezintă a doua cauza a mortalităţii adolescenţilor în SUA.

Un aspect important observat de cercetători în ce priveşte tendinţele suicidare la adolescenţi este că acestea sunt trecătoare. Asta înseamnă că identificarea unui astfel de episod care s-ar putea să nu se mai repete - poate avea o importanţă extraordinară.

 



Dat fiind că adolescenţii petrec o bună parte a vieţii lor sociale pe telefonul mobil, o aplicaţie pentru mobil ar putea ajuta semnificativ în identificarea adolescenţilor care sunt pe punctul de a se sinucide, analizând: textul scris de aceştia, mesajele vocale şi expresiile faciale ale tinerilor.


Evoluţia universului (reprezentare grafică)

În ciuda cunoștințelor pe care le avem despre formarea și evoluția universului, începuturile acestuia rămân destul de misterioase. Folosind cunoștințele noastre în fizică, putem face lumină asupra naturii primelor stele, chiar dacă suntem aproape siguri că asemenea stele au dispărut demult.

Acum, o nouă descoperire confirmă ceea ce oamenii de știință și-au imaginat despre universul timpuriu, dezvăluindu-ne informații despre acesta prin intermediul unei stele ce încă mai luminează.

Noua descoperire are ca subiect central o stea din propria noastră galaxie, Calea Lactee. Steaua se numește SMSS J160540.18-144323.1 (dar în acest articol o vom numi pur și simplu Bob). Bob se află la o distanță de aproximativ 35,000 de ani-lumină. Acesta păstrează urmele unui predecesor, o stea din primele generații de stele care avea o concentrație extrem de mică de metal și s-a format în primele etape ale Universului.


Bacterii Chlamydia trachomatis (în maro)

În urmă cu câteva zile am publicat o ştire despre rezultatele excelente în testarea unor noi tratamente împotriva Ebola, o boală cumplită care a făcut ravagii în câteva zone din Africa. Noi ştiri interesante vin din domeniul medical: un studiu pe oameni, în faza I, a arătat că un nou vaccin împotriva clamidiozei este sigur și declanșează un răspuns imunitar împotriva bacteriilor care provoacă boala.

Clamidioza este o boală cauzată de infectarea cu bacteria Chlamydia trachomatis, care este o specie de bacterie din genul Chlamydia. Chlamydia trachomatis este bacteria cea mai transmisă prin contact sexual neprotejat. În prezent sunt circa 131 de milioane de noi infecții cu bacteria cauzatoare a clamidiozei în fiecare an în întreaga lume. Chlamydia trachomatis este o bacterie ce are caracteristici specifice atât bacteriilor, cât și virusurilor. Nu poate fi multiplicată în medii artificiale de cultură, întrucât este dependentă de energia celulelor-gazdă.

Pe 15 august, SOHO (Observatorul Solar şi Heliosferic - Solar and Heliospheric Observatory) a urmărit şi înregistrat o cometă deplasându-se către şi finalmente lovindu-se de Soare. În videoclipul realizat de SOHO puteți vedea, de asemenea, o serie de alte obiecte cosmice în mişcare în jurul soarelui.

În partea de sus a Soarelui puteţi vedea planeta Venus, iar în stânga, nu la fel de strălucitoare, planeta Marte. Nu puteţi vedea Soarele în videoclip, acesta fiind mascat de către astronomi cu un disc. 

Peștii-lanternă au organe cu bacterii strălucitoare, pe care le folosesc pentru a transmite semnale luminoase.

Un sfert din speciile de pești înoată în grup. Acest comportament este rar noaptea. Peştele-lanternă înoată însă şi noapte în grup, folosind organe speciale umplute cu bacterii bioluminescente pentru a crea semnale luminoase, observate de ceilalţi din grup.


Reprezentanți ai comunității vin să viziteze o familie din periferia Beni pentru a informa despre Ebola

În cadrul unui studiu clinic în Republica Democrată Congo au fost testate noi medicamente împotriva Ebola, cu rezultate excelente.

Eforturile cercetătorilor de a identifica soluții eficiente în lupta împotriva Ebola au dat în fine rezultate, două tratamente experimentale funcționând atât de bine, încât acum vor fi oferite tuturor pacienților din Republica Democrată Congo. Noile terapii au vindecat circa 90% din pacienții infectați recent. Progresele efectuate dau speranțe că epidemia de Ebola din estul Congo va fi în curând eliminată, iar noile focare vor fi stinse mai ușor. Unul dintre cele două medicamente noi testate a redus rata mortalității la 6%.

Într-un mediu haotic și violent, precum cel din Congo, oameni de știință și medici din Republica Democrată Congo au efectuat un studiu clinic cu noi medicamente pentru a încerca să combată o epidemie de Ebola care durează de circa un an. Luni, reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății și ai Institutului Național de Sănătate au anunțat că două dintre tratamentele experimentale par să crească dramatic ratele de supraviețuire.

În timp ce un alt vaccin experimental fusese dovedit eficient în a proteja oamenii de la a contacta Ebola, noile tratamente sunt eficiente în vindecarea celor care au fost deja infectați.


Harta radiaţiei cosmice de fond

Este cu siguranță adevărat că există un dezacord științific fascinant între două preziceri ale teoriei Big Bang despre cât de rapid se extinde universul. Și acest dezacord, deși  mic, reprezintă o problemă mare, iar astronomii se gândesc deja dacă teoria existentă va necesita modificări și adăugiri. Sau poate că întreaga situație va dispărea printr-o mai bună înțelegere a teoriei existente.

Kepler’s forgotten ideas about symmetry help explain spiral galaxies without the need for dark matter

M81 spiral galaxy. NASA/JPL-Caltech/ESA/Harvard-Smithsonian CfA

Chris Jeynes, University of Surrey and Michael Parker, University of Essex

The 17th-century astronomer Johannes Kepler was the first to muse about the structure of snowflakes. Why are they so symmetrical? How does one side know how long the opposite side has grown? Kepler thought it was all down to what we would now call a “morphogenic field” – that things want to have the form they have. Science has since discounted this idea. But the question of why snowflakes and similar structures are so symmetrical is nevertheless not entirely understood.

Modern science shows just how fundamental the question is: look at all the spiral galaxies out there. They can be half a million light years across, but they still preserve their symmetry. How? In our new study, published in Scientific Reports, we present an explanation.


credit: J. Skowron / OGLE / Astronomical Observatory, University of Warsaw

O echipă de cercetători de la Universitatea din Varșovia a creat cel mai precis model 3-D al galaxiei Calea Lactee de până acum. În articolul publicat în revista Science, aceştia explică modul în care au folosit măsurători ale unui grup special de stele variabile (cefeide) pentru a crea harta galaxiei.

Majoritatea oamenilor își imaginează Calea Lactee ca o spirală plană - acest lucru este arătat în manualele şcolare de ani buni. Cu toate acestea, oamenii de știință au descoperit recent că galaxia noastră nu este deloc plană.


Zona Aurorae Chaos
Credit imagine: ESA/DLR/FU Berlin, CC BY-SA 3.0 IGO

Peisajul denivelat, crăpat și variat văzut în această imagine realizată de Mars Express (prima sondă spațială europeană trimisă spre planeta Marte) formează un tip de teren ce nu poate fi găsit pe Pământ: teren haotic. Zona din imagine, numită Aurorae Chaos, este localizată în vechea regiune ecuatorială a planetei Marte, Margaritifer Terra. Terenul are multiple cratere, având particularități deosebite - multe despre care se crede că ar avea legătură cu prezența în trecut a apei.

 

NASA a anunţat că va trimite o sondă spaţială, Dragonfly, pe cea mai mare lună a lui Saturn, Titan, în 2026. În 2034 vehicul multirotor (cu opt elice) va ateriza pe suprafaţa îngheţată a lui Titan. Dragonfly este similară unei drone şi va examina timp de aproape trei ani suprafaţa lui Titan în căutarea unor procese chimice similare Terrei. Ca şi Terra, Titan are o atmosferă densă de nitrogen, dar spre deosebire de planeta noastră, satelitul lui Saturn este înconjurat de nori de metan.

Imagine prelucrată după Hotnews

România a fost una dintre ţările din Europa cu cea mai dură legislaţie anti-avort pe timpul perioadei comuniste.  Din 1966, când a intrat în vigoare Decretul 770, până în 1989, se apreciază că peste 10.000 de femei au murit din cauza avorturilor ilegale. Se presupune că acest aspect grotesc al istoriei noastre ar trebui să lase urme în "conştiinţa colectivă", iar ministerul de resort ar trebui să fie interesat de ce se întâmplă în spitalele din România de stat în materie de avorturi. Pentru că în România avortul este legal, până  la  14 săptămâni "la cerere" și până la 24 de săptămâni în scop medical. În 2019, din 375 de spitale de stat, cel puţin 87 sunt selective privind perioada ori nu fac deloc întreruperi de sarcină la cerere. Detalii mai jos...


Sondele spaţiale vor aștepta cometa în punctul Lagrange L2 dintre Soare și Pământ, situat la 1,5 milioane kilometri în ,,spatele” Pământului văzut dinspre Soare.
Acestea se vor îndrepta spre cometa încă nedescoperită în momentul în care aceasta se va apropia de Pământ.

Imaginea nu este la scară. Credit: Agenția Spațială Europeană

 

Proiectul “Comet Interceptor” (Interceptorul de comete) a fost selectat ca o nouă misiune rapidă în cadrul programului “Cosmic Vision” al Agenţiei Spaţiale Europene, ESA. Constând din trei sonde spaţiale, aceasta va fi prima misiune științifică ce va vizita o cometă neperiodică (care provine din norul lui Oort, trece pe lângă Soare şi nu se mai întoarce) sau un alt obiect din spațiul interstelar ce tocmai și-a început călătoria în sistemul solar interior.


 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro