Sondele spaţiale vor aștepta cometa în punctul Lagrange L2 dintre Soare și Pământ, situat la 1,5 milioane kilometri în ,,spatele” Pământului văzut dinspre Soare.
Acestea se vor îndrepta spre cometa încă nedescoperită în momentul în care aceasta se va apropia de Pământ.

Imaginea nu este la scară. Credit: Agenția Spațială Europeană

 

Proiectul “Comet Interceptor” (Interceptorul de comete) a fost selectat ca o nouă misiune rapidă în cadrul programului “Cosmic Vision” al Agenţiei Spaţiale Europene, ESA. Constând din trei sonde spaţiale, aceasta va fi prima misiune științifică ce va vizita o cometă neperiodică (care provine din norul lui Oort, trece pe lângă Soare şi nu se mai întoarce) sau un alt obiect din spațiul interstelar ce tocmai și-a început călătoria în sistemul solar interior.

Sonda spaţială OSIRIS-REx, aparţinând NASA, a fotografiat un asteroid, numit Bennu, de la o distanţă de doar 690 de metri, urmarea fiind o imagine de o rezoluţie foarte bună a obiectului spaţial amintit.

După ce sonda spaţială a ajuns în apropierea Bennu, echipa de cercetători americană care răspunde de proiectul OSIRIS-REx a observat particule care sunt ejectate în spaţiu de pe suprafaţa asteroidului. Pentru a înţelege care este cauza acestui fenomen, două săptămâni vor fi dedicate observării şi fotografierii asteroidului.


Fasciculele laser ţin celule vii pe loc. Fasciculele pot fi folosite pentru a roti celulele pentru o fotografiere de detaliu.

Lumea în care trăim este plină de lumină și aceasta este esenţială pentru a asigura viața pe planeta noastră. De aceea este mai mult decât firesc să onorăm trei oameni de știință care au inventat noi modalități de a folosi razele de lumină pentru a explora lumea.

Premiul Nobel pentru fizică din 2018 a fost acordat lui Arthur Ashkin, lui Gérard Mourou și Donnei Strickland pentru producerea unor instrumente din fascicule de lumină. Ashkin a câștigat jumătate din premiu pentru crearea unor "pensete optice", care sunt de fapt fascicule de lumină ce au capacitatea de a manipula obiecte minuscule, precum celulele sau atomii, în timp ce Mourou și Strickland au câștigat cealaltă jumătate pentru inventarea unei tehnologii care generează impulsuri laser ultrascurte și de înaltă intensitate, tehnologie folosită în chirurgia oftalmologică, științele materialelor, studierea proceselor foarte rapide și fizica plasmei, între altele.

Impresia generală este că medicina modernă avansează în ritm alert, şi nu greşim crezând astfel. Antibioticul a înlocuit arsenicul, iar anestezia un glonţ ţinut între dinţi, pentru a da doar două exemple.
Dar veştile nu sunt toate bune. Dacă aţi urmărit ştirile din ultimii ani cu privire la mamografie, scanarea pentru detectarea cancerului de prostată, medicaţia pentru scăderea colesterolului - pare că lucrurile au scăpat un pic de sub control în anumite zone. Aceste practici au fost găsite ineficiente. Acest fenomen este numit "fiasco medical" (din engleză, "medical reversal"). Aşadar, anumite tratamente sunt aplicate pe milioane de pacienţi, miliarde de euro sunt cheltuite, iar când, în fine, se efectuează teste clinice serioase, se observă că presupunerea iniţială, care a dus la promovarea unei practici medicale, a fost greşită. "Fiascoul medical", dincolo de efectele negative asupra pacienţilor, este un fenomen care subminează încrederea în medicină.

Un studiu recent, care a analizat teste clinice controlate derulate pe o perioadă de 15 ani, reflectate în peste 3.000 de articole din trei mari publicaţii medicale din SUA şi Marea Britanie, a dezvăluit un număr de 396 de fiascouri medicale, adică de proceduri, dispozitive şi practici medicale ineficiente, utilizate de personalul medical.


Imaginea ALMA captând discul de hidrogen ce înconjoară gaura neagră din centrul Căii Lactee. Culorile reprezintă mişcarea gazului în raport cu Pământul, porţiunea roşie indicând depărtarea, iar albastrul apropierea de Terra.
 Credit: ALMA (ESO/NAOJ/NRAO), E.M. Murchikova; NRAO/AUI/NSF, S. Dagnello

O echipă de cercetători condusă de astrofizicianul Elena M. Murchikova a anunțat observarea discului de acreție din jurul găurii negre din centrul galaxiei Calea Lactee, utilizând telescopul ALMA (Atacama Large Millimeter Array (ALMA) din Chile. Centrul galactic este la 26 de mii de ani-lumină de Terra, iar Sagittarius A*, gaura neagră din centrul galaxiei, are o masă de 4 milioane mai mare decât cea a Soarelui.

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) are două mari proiecte în pregătire: LISA (Laser Interferometer Space Antenna) şi Athena (Advanced Telescope for High-ENergy Astrophysics). LISA va fi primul detector spaţial de unde gravitaționale, iar Athena va fi cel mai mare observator de raze X, care va avea capacitatea, odată devenit funcţional, să investigheze fenomene spaţiale caracterizate de energii foarte mari, cu o acurateţe fără precedent.

Zona geotermală Dallol din Etiopia este considerată drept unul dintre mediile cele mai ostile vieţii de pe Terra. Apa este de 3 ori mai sărată decât apa oceanului, este contaminată cu metale grele, cu temperaturi de până la 110 grade Celsius, iar aciditatea este extrem de ridicată. Şi cu toate acestea o echipă de cercetători, curioşi cu privire la limitele vieţii pe Terra, a descoperit că ceva trăieşte în acest mediu extrem.

 
Universul pare a fi mai tânăr cu... un miliard de ani. În 1929 astronomul Edwin Hubble a descoperit că galaxiile se îndepărtează de Terra în toate direcţiile. Cu cât sunt mai departe, cu atât viteza cu care se îndepărtează este mai mare. Concluzia? Universul se află în expansiune!
 

Cât timp pot supraviețui bacteriile? Microbiologii încearcă să afle acest lucru prin păstrarea a două tipuri de bacterii, Chroococcidiopsis şi Bacillus subtilis, în flacoane de sticlă etanşe și verificarea acestora în mod regulat, timp de 500 de ani. Proiectul se alătură unui număr de experimente pe termen lung, de la demonstrarea smolii ca lichid până la urmărirea evoluţiei bacteriei Escherichia coli pentru 30 de ani.

Prima lansare spaţială a Indiei în 2019 s-a produs pe 24 ianuarie. Într-un rar zbor de noapte de la baza spaţială Satish Dhawan Space Centre din Sriharikota, Agenţia Spaţială Indiană ISRO a adus pe rampă o versiune nouă a rachetei PSLV, denumită DL, cu doar 2 boostere, în loc de cele 6 cu care este echipată de obicei. A fost vorba despre zborul cu indicativul C44.

Compania Waymo, deţinută de Alphabet (compania mamă şi pentru, printre altele, Google), tocmai a făcut un alt pas important spre aducerea autoturismelor autonome în mainstream, primind aprobarea pentru a înființa o fabrică în Michigan. Aceasta va fi prima fabrică din lume care va fi dedicată în întregime producerii în masă autovehiculelor autonome de nivel 4 (nu este nevoie de şofer pentru a asigura siguranţa călătoriei; nivelul 5, ultimul, în plus, menţionează volanul ca fiind "opţional".).

Cu precizie asiatică, la un an de la precedentul zbor, o nouă rachetă Epsilon s-a ridicat de la baza spaţială Kagoshima, în sud vestul ţării. A fost a cincea lansare pentru mica racheta japoneză, de la intrarea sa în operare în septembrie 2013. Totodată prima pentru Japonia pe 2019 şi prima în care racheta a avut încărcătură multiplă.

Lansarea satelitului Chinasat 2D | 10 ianuarie 2019

Prima lansare a anului 2019 a avut loc din China, mai precis de la baza spaţială Xichang din sud-vestul ţării. Joi, 10 ianuarie, o rachetă CZ 3B a plasat cu succes într-o traiectorie GTO (orbită de transfer geostaţionară), satelitul de comunicaţie  Zhongxing 2D, ce va fi cunoscut în Occident sub denumirea Chinasat 2D. Construit de CAST (China Academy of Space Technology), el face parte din familia Zhongxing/Chinasat, sateliţi implementaţi pe platforma DFH-4 şi folosiţi în mare parte pentru comunicaţii militare în banda Ku. Alţi doi sateliţi din aceeaşi familie fuseseră lansaţi în 2012 (2A) şi respectiv 2015 (2C).


Refugiaţi Afganistan

Lumea se confruntă cu multiple probleme de sănătate. Acestea variază de la epidemii ale unor boli împotriva cărora ne putem vaccina, cum ar fi rujeola și difteria, creşterea rezistenţei agenților patogeni la medicamente sau creșterea incidenţei obezităţii la impactul asupra sănătății al poluării mediului, al schimbărilor climatice și al crizelor umanitare multiple.

Într-un studiu recent ingineri de la Universitatea Wisconsin-Madison descriu un dispozitiv care ajută la pierderea greutății și care este mai puțin invaziv decât operația. Implantul în cauză, de mărimea unei monede și gros de un milimetru, se atașează pe exteriorul stomacului și utilizează energie generată de mișcările stomacului pentru funcționare.


 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro