Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic

Pe măsură ce noua boală respiratorie s-a răspândit pe scară largă începând din ianuarie, medicii - mai întâi în China și apoi în SUA, Italia și Franța - au început să testeze medicamente deja disponibile, care sunt utilizate în alte scopuri și sunt destul de sigure. Acum, la doar trei luni de la începutul pandemiei, primele rezultate ale studiilor clinice - studii structurate pentru a măsura dacă un medicament ajută de fapt pacienții - devin publice. Până în prezent au fost derulate trei astfel de studii, toate implicând medicamente cu proprietăți antivirale.

Pacienții care ajung la terapie intensivă își doresc orice tratament pot primi, iar cererea pentru medicamente va crește imens în SUA. Nu numai că numărul de cazuri confirmate în Statele Unite este acum de peste 35.000, dar în această săptămână de două ori mai mulți vor simți probabil apariția simptomelor tipice precum tuse, febră și dificultăți de respirație.


Rata mortalității în urma infecției cu virusul SARS-CoV-2, la 25 martie 2020, pentru o serie de țări

Numărul celor infectați cu noul coronavirus, denumit SARS-CoV-2, se apropie, la nivel planetar, de jumătate de milion. SUA, țara cu cel mai mare potențial în domeniul cercetării medicale, este în căutarea unor soluții rapide. Europa, grav afectată de pandemie, se luptă cu stăvilirea valului de infectări și decese. Iată ce se întâmplă în lume, în timp ce în România ne apropiem de 1.000 de cazuri de bolnavi de COVID-19.

Astăzi, 23 martie 2020, România are, oficial, 576 de persoane infectate cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala COVID-19, iar 6 oameni au murit ca urmare a acestei infecții. La nivel mondial sunt mai mult de 350 de mii de cazuri, iar peste 15.000 de oameni au murit. Suntem la exact două luni de când autoritățile chineze au închis orașul Wuhan, epicentrul pandemiei.

Cum am ajuns aici? Putea fi oprită pandemia? Dacă da, cum?

Iată mai jos istoria răspândirii virusului, din Wuhan, China, pe toată planeta.

Institutul Național de Sănătate Publică din România a publicat recent rezultatele unei analize efectuate pentru perioada 26.02 - 18.03.2020 asupra modului în care a evoluat epidemia de COVID-19 în România. E de menționat că în cele câteva zile trecute de la ultima zi care a făcut obiectul analizei, 18 martie, numărul de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 aproape s-a dublat (261 vs 433). Iată concluziile studiului:


Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic

Guvernul României, învățând până acum din greșelile altor state, ia măsuri gradate pentru a ține sub control răspândirea virusului SARS-CoV-2, care provoacă boala COVID-19.

Nu am ajuns (încă) la măsurile pe care le-a luat China, țara care în ultimele zile raportează 0 cazuri interne. În China, la mijlocul lui ianuarie, după o perioadă inițială de șoc și inacțiune (care, probabil, a dus la răspândirea globală a virusului, anulând șansele păstrării la nivel local), autoritățile au blocat intrările/ieșirile în/din Wuhan, epicentrul epidemiei, și în/din alte 15 orașe - în total 60 de milioane de oameni. Școlile, birourile, fabricile au fost închise. Zborurile și trenurile au fost suspendate, drumurile blocate. Călătoria cu mașina persoană - interzisă. În interiorul comunităților s-au organizat patrule și puncte de control, care verificau orice cetățean (temperatura și motivul prezenței în afara locuinței). Deplasările în afara casei erau permise doar pentru motive excepționale: hrană, medic, farmacie. În multe cartiere - un singur membru al familiei putea ieși din casă, pe zi. Astăzi, în timp ce Europa este sub asediu, China revine ușor, ușor la normalitate, redeschizând școlile și afacerile.

Evoluția pandemiei a fost recreată de New York Times și poate fi văzută, într-o formă grafică, aici, jurnaliștii americani arătând cum lipsa de acțiune a autorităților chineze în prima fază a epidemiei a dus, implacabil, la infectarea întregii planete.

Iată 4 idei, relativ simplu de pus în practică, chiar și fără legislație suplimentară, pentru a completa acest tablou al măsurilor deja luate în România.

Graficul de mai jos arată, comparativ, cum stau țările Uniunii Europene sub aspectul pregătirii sistemelor medicale naționale în fața epidemiei de COVID-19, care a copleșit deja unele țări, cum ar fi Italia sau Spania.

Situația de mai jos ia în calcul următorii parametri: numărul de paturi de spital la 100.000 de locuitori pe tipuri de asistență medicală (asistență medicală curativă, de recuperare și pe termen lung), numărul de asistente medicale și de doctori.

O echipă de cercetători a studiat modul în care temperatura și umiditatea afectează transmiterea virusului SARS-CoV-2, care produce boala COVID-19. Aceștia au descoperit că o creștere de 1 grad Celsius și 1% a umidității relative scad substanțial capacitatea de transmitere a virusului. Aceste rezultate sunt similare cu cele privind evoluția răspândirii virusului gripei sezoniere, care se reduce odată cu încălzirea vremii.

Studiul a inclus, printre altele, 100 de orașe din China care au avut mai mult de 40 de cazuri în perioada 21 - 23 ianuarie 2020; studiul s-a desfășurat într-o perioadă în care virusul s-a răspândit fără nicio opreliște, dat fiind că abia pe 24 ianuarie au început autoritățile chineze să implementeze măsuri de blocare a răspândirii infecției.


credit: raportuldegarda.ro

Epidemia COVID-19 nu se va termina prea curând în România. Abia suntem, în fapt, în faza sa de început. Măsurile guvernamentale și comportamentul populației sunt fundamentale în limitarea perioadei în care boala va avea o influența importantă asupra societății. Dacă în China numărul de persoane infectate s-a redus drastic în ultimele 2 săptămâni, în Europa în cele mai multe țări numărul de îmbolnăviri este în creștere de la o zi la alta.

Iată mai jos trei scenarii privind evoluția COVID-19 în România. Desigur, acest model matematic trebuie privit cu un ochi critic, iar acesta trebuie actualizat pe măsură ce date suplimentare sunt disponibile.

În varianta optimistă, vârful va fi atins în perioada 1-20 mai 2020, iar presiunea pe sistemul sanitar este redusă.
În varianta moderată, vârful va fi în perioada 1-20 iulie 2020, sistemul de sănătate făcând față numărului și frecvenței îmbolnăvirilor.
În varianta de risc maxim, vârful va fi atins în perioada 1-20 iunie 2020, iar sistemul de sănătate românesc va fi depășit.

SITUAȚIA COVID-19 LA NIVEL GLOBAL
Total cazuri Decese Cazuri SUA
5.098.804 369.847 1.773.020
SITUAȚIA COVID-19 ÎN ROMÂNIA
TOTAL CAZURI VINDECAȚI DECESE
19.257 13.256
1.262

În continuarea articolului:
1. graficul evoluției zilnice a infecției cu virusul SARS-CoV-2, responsabil pentru COVID-19, în România;
2. graficul evoluției deceselor în România;
3graficul evoluției globale a infecției cu noul coronavirus; 
4evoluția pandemiei COVID-19 în România (jurnal zilnic).

COVID-19 LA NIVEL GLOBAL
Total cazuri Decese Cazuri SUA
8.814.243 464.883 2.255.119
SITUAȚIA COVID-19 ÎN ROMÂNIA
TOTAL CAZURI VINDECAȚI DECESE
24.045 16.911
1.512
București: 2.708 (21.06), 2.671 (20.06)


Harta țărilor infectate cu noul coronavirus (14 martie 2020)

Un studiu publicat în urmă cu câteva zile de către cercetători germani, unul dintre primele studii din afara Chinei care analizează date clinice de la pacienți cu COVID-19, arată că cei infectați cu noul coronavirus (denumit SARS-CoV-2) eliberează o cantitate mare de virus în prima fază a infecției, fapt ce explică de ce virusul se transmite atât de rapid în jurul lumii.

Studiul a constat în monitorizarea a 9 pacienți infectați cu SARS-CoV-2, prin analiza unor mostre de salivă, sânge, urină și excremente. Iată care sunt principalele concluzii.


Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic

Una dintre curiozitățile COVID-19 este că această boală are efecte devastatoare asupra bătrânilor, dar copiii sunt feriți de forme severe ale bolii. Niciun copil sub 10 ani nu a murit, deși copiii nu sunt feriți de infecția cu SARS-CoV-2.

Care este explicația?

Fundația Națională de Știință (The National Science Foundation), SUA, a publicat primele imagini obținute cu ajutorul Telescopul Solar Daniel K. Inouye, considerate cele mai detaliate imagini ale Soarelui de până în prezent, cu o rezoluție de cel puțin trei ori mai bună decât orice alte imagini ale astrului din sistemul nostru solar. Primul film acoperă o suprafață de 36.500 x 36.500 km, în timp ce al doilea o suprafață de 19.000 x 10.700 km.

Telescopul solar Daniel K. Inouye (DKIST) este instrument de cercetare științifică pentru studierea Soarelui de la Observatorul Haleakala de pe insula hawaiană Maui, numit după Daniel K. Inouye, senator american pentru Hawaii.


Distribuția neuniformă a doctorilor amplifică problemele grave ale sistemului de sănătate românesc

Pe 28 noiembrie 2019 Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a publicat raportul anual privind profilul sănătății în 2019 în România. Raportul arată că în România sunt cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din toată Europa, iar speranța de viață este printre cele mai scăzute. Totul pe fondul lipsei de transparență și a unei evaluări sistematice a performanței sistemului. Iată care sunt cele mai importante aspecte conținute în raport.


Roboții NASA: Curiosity (stânga) și Mars 2020

Agențiile spațiale din SUA, Europa, Rusia și China lansează roboți spațiali pe Marte anul viitor. Trei roboți diferiți vor fi lansați pe Marte în vara anului 2020: roverul Mars 2020 al NASA, Rosalind Franklin (misiune comună a Europei (Agenția Spațială Europeană) și Rusiei (Roscosmos)) și Huoxing-1 al Chinei.


 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro