RSS

RSS Scientia.ro.

• Memoria nu este un „depozit”: de ce trecutul nu se găsește în creier, ci în timp

  Într-un articol publicat în Iai.tv intitulat „Memory is not stored in the brain. Time, not space, contains memory”, Victoria Trumbull, filozoafă la Oxford, care lucrează la intersecția dintre psihologia filosofică, metafizică și istoria gândirii filosofice, vine cu o ipoteză și o propunere curajoase privind natura memoriei: „O știință autentică a memoriei ar începe prin a pune sub semnul întrebării chiar metafora depozitării. Poate că amintirile nu sunt „stocate” nicăieri. Poate că rolul creierului nu este să adăpostească trecutul, ci să ne faciliteze accesul la el”. Mai jos, un rezumat al articolului menționat.
  
  

  De la primele meditații filosofice până la neuroștiințele secolului XX, memoria a fost explicată printr-o imagine intuitivă: trecutul ar fi „păstrat” într-un spațiu interior, asemenea unei biblioteci vaste pline de amintiri. Această metaforăa devenit, odată cu materialismul modern, o teză luată literalmente: amintirea ar fi un tipar neuronal stocat undeva în creier. 

  Dar metafora depozităriinu poate fi transformată într-o descriere a realității. Ea exprimă felul în care simțim actul de a ne aminti, nu felul în care memoria există în mod obiectiv.

• Controversele aspartamului: mituri, dovezi ştiinţifice şi opinii ale experţilor

  

  Aspartamul este un îndulcitor artificial, de aproximativ 200 de ori mai dulce decât zahărul, folosit începând din 1980 într-o gamă largă de produse alimentare şi băuturi „dietetice” sau „fără zahăr” – de la sucuri lightşi gumă de mestecat, până la iaurturi, deserturi instant şi chiar unele medicamente. Fiind atât de dulce, cantităţi foarte mici de aspartam pot îndulci la fel ca zahărul, având practic calorii neglijabile. Acest lucru l-a făcut popular printre cei care doresc să reducă aportul de zahăr sau calorii, de exemplu persoanele cu diabet sau cele care ţin dietă.

  Cu toate acestea, aspartamul se află de zeci de ani în centrul unor controverse aprinse. Deşi este unul dintre cei mai studiaţi aditivi alimentari din lume, în jurul lui s-au răspândit numeroase mituri despre posibile efecte nocive: cel mai cunoscut este mitul că provoacă cancer, dar frecvent apar şi suspiciuni de neurotoxicitate (că ar dăuna creierului sau sistemului nervos), de efecte metabolice negative (cum ar fi favorizarea diabetului sau a obezităţii) şi îngrijorări legate de siguranţa pentru copii sau persoane cu boli cronice, informează 360medical.ro.

• Trei mituri persistente despre alcool: ordinea băuturilor, încălzirea organismului și rolul cafelei în mahmureală

  

  Miturile despre alcool sunt vechi de când omenirea produce și consumă băuturi alcoolice, însă multe dintre ele nu rezistă verificării științifice. 

  În fapt, ordinea în care bei diferitele tipuri de alcool nu influențează mahmureala, alcoolul nu încălzește organismul, iar cafeaua nu te trezește din beție. Cercetările sunt clare: ceea ce simțim nu coincide întotdeauna cu ce se întâmplă în corpul nostru.

• China vrea să „pună piciorul” pe Lună până în 2030, iar programul său spațial merge conform planului

  
  China a lansat misiunea spațială Shenzhou-20 în aprilie 2025.
  Credit: Andres Martines Casares / EPA Images

  La mai bine de 50 de ani de la ultima aselenizare cu echipaj uman (SUA), China avansează constant spre momentul în care își va trimite astronauții pe suprafața Lunii. Pe 30 octombrie 2025, un purtător de cuvânt al programului chinez de zboruri spațiale cu echipaj a declarat că țara este „pe drumul cel bun” pentru a lansa misiunea sa lunară până în 2030. 

• Biljana Plavšić, „doamna criminală de război”, neînduplecată la 95 de ani în ce privește condamnarea pentru crime împotriva umanității

  

  Cum ar putea o profesoară universitară și o cercetătoare de renume internațional să devină criminală de război? Această întrebare m-a determinat să petrec sute de ore intervievând-o pe Biljana Plavšić, astăzi în vârstă de 95 de ani, la locuința ei din Belgrad, capitala Serbiei.

  Plavšić, fost biolog, lider politic sârb bosniac de rang înaltși președintă a Republicii Srpska, este singura femeie dintre cele 161 de persoane inculpatede Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII). Este prima femeie politician de rang înalt judecată pentru atrocități în masă.

  Peste 100.000 de oameni au murit în războiul bosniac din 1992–1995. Cel puțin 8.000 de bărbați și băieți bosniaci (musulmani bosniaci) au fost uciși de Armata Sârbilor Bosniaci în genocidul de la Srebrenica, în iulie 1995.