RSS

RSS Scientia.ro.

• Schimbările climatice modifică praful saharian, iar Europa (și, deci, și România) se află în aval. Praful saharian din atmosferă va fi din ce în ce mai mult

  

  În ultimii ani, locuitorii din Spania, Franța și Regatul Unit au privit spre cer și au văzut un fenomen straniu: răsărituri de un portocaliu intensși ceruri încărcate cu o ceață gălbuie. Aceste ceruri încețoșate depun adesea „ploaie de sânge”, o precipitație de culoare ruginie care lasă un strat fin de praf pe mașini și ferestre.

  Aceste evenimente sunt cauzate de nori de praf proveniți din deșertul Sahara, care parcurg mii de kilometri peste Marea Mediterană. Pe măsură ce schimbările climatice modifică cel mai mare deșert al lumii, Europa se regăsește tot mai des în avalul unei crize de mediu în transformare.

  Saharaeste responsabilă pentru mai mult de jumătate din emisiile totale de praf la nivel global. În condiții de temperaturi ridicate, secetă și vânturi puternice, particulele sunt ridicate la câțiva kilometri în atmosferă și transportate peste continente.

  Deși cea mai mare parte a acestui praf se deplasează spre vest, către Americi, o parte se îndreaptă spre nord, către Europa, în special între februarie și iunie. Norii recenți – precum intensul fenomen „Calima”, care acoperă uneori Spania – au ajuns până la Marea Nordului și Scandinavia.

• Raport Stanford privind inteligența artificială: performanță extremă, riscuri crescute și o lume în transformare

  

  Universitatea Stanford (Human-Centered Artificial Intelligence - HAI) a publicat recent a noua ediție a raportului său „AI Index”, în care analizează evoluția inteligenței artificiale, impactul asupra omenirii, diferența dintre ce poate IA să facă și ce poate gestiona omul șamd.

  Raportul urmărește modul în care IA este testatăîn ceea ce privește raționamentul, siguranța și executarea sarcinilor din lumea reală, precum și de ce aceste măsurători devin din ce în ce mai dificil de considerat fiabile. De asemenea, include noi estimări ale valorii economice a IA generative, alături de dovezi emergente privind efectele acesteia asupra pieței muncii, un cadru analitic privind suveranitatea IA și un capitol dedicat științei. Pentru prima dată, raportul conține capitole separate despre IA în știință și IA în medicină, reflectând impactul tot mai mare al IA în aceste două domenii.

  Raportul poate fi citit integral (243 pg, eng.) aici.

  Iată mai jos principalele concluzii:

• Cum să avem conversații curajoase într-o epocă a certitudinii morale zgomotoase

  

  Cei mai mulți dintre noi încă ne place să credem că suntem oameni care pot discuta lucrurile până la capăt. Spunem că prețuim deschiderea, nuanța și dezacordul onest. Îi învățăm pe copiii noștri să-și exprime gândurile. Le spunem studenților noștri că universitățile sunt locuri ale cercetării. Ne spunem nouă înșine că viața democratică depinde de schimbul de idei, nu de reducerea lor la tăcere.

  Și totuși, atunci când un subiect devine încărcat din punct de vedere moral, mulți dintre noi nu devenim mai reflexivi. Devenim mai precauți. Căutăm certitudineasau ne retragem în tăcere. O întrebare care altădată ar fi putut deschide o conversație riscă acum să fie percepută ca o provocare. Un moment de ezitare poate fi interpretat ca slăbiciune morală. O încercare de nuanțare poate suna, pentru altcineva, ca evitare, indiferență sau trădare.

• Cei mai apropiați strămoși nevertebrați ai oamenilor datează mult mai devreme decât se credea

  
  Impresie artistică a celor mai timpurii animale complexe ale Pământului din perioada ediacariană târzie – înainte de „explozia cambriană”.
  Xiaodong Wang, CC BY-SA

  Viața animalăeste extraordinar de diversă și complexă, colonizând aproape toate mediile de pe Pământ, de la izvoarele hidrotermale ostile din adâncurile oceanelor până la văzduhul de deasupra continentelor.

  Dar planeta nu a fost întotdeauna plină de viață animală complexă. În primele 3,7 miliarde de ani de la apariția ei, viața era mică, simplă și în mare parte limitată la oceane. Această lume dominată de microbiera un loc tumultuos, cu mai multe fluctuații majore ale climei.

  Totul pare să se fi schimbat însă în urmă cu aproximativ 538 de milioane de ani, în perioada cambriană. Acest moment critic din istoria vieții a fost marcat de apariția bruscă a animalelorîntr-un eveniment cunoscut sub numele de „explozia cambriană”.

• Provocările nevăzute ale vieții pe Lună. Luna nu este doar o destinație – este un test al biologiei noastre

  
  Regolitul lunar (solul) ar putea fi folosit pentru a crea structuri care să protejeze habitatele de radiații și micrometeoriți.

  Pentru prima dată de la era Apollo, oamenii se pregătescnu doar să viziteze Luna, ci să trăiască și să lucreze pe Lună timp de săptămâni, luni – și, în cele din urmă, ani.

  Dar cum ar fi, în realitate, să petreci o perioadă îndelungată pe suprafața Lunii?Răspunsul este entuziasmant și brutal de neiertător. Se deschide o nouă eră captivantă a explorării spațiului profund. Programul Artemisal NASA își propune să instaleze un avanpost pe suprafața Lunii. Acesta marchează o schimbare fundamentală în modul în care explorăm spațiul.

  În loc să lase doar „steaguri și urme de pași”, așa cum au făcut misiunile Apollo program, NASA dorește să stabilească o prezență umanăsusținută pe Lună, începând de la polul sud lunar.