RSS

RSS Scientia.ro.

• Ne modelează limba felul în care gândim?

  

  Dacă un eschimos are zeci de cuvinte pentru zăpadă, înseamnă că vede zăpada altfel decât noi?Dacă într-o limbă nu există cuvintele „stânga” și „dreapta”,ci doar „nord”, „sud”, „est” și „vest”, înseamnă că vorbitorii acelei limbi percep spațiul într-un mod fundamental diferit?Iar dacă o limbă atribuie obiectelor genuri gramaticale diferite de cele din altă limbă, ajung oamenii să le privească diferit?

  Aceste întrebări au fascinat lingviști, psihologi și filosofi timp de aproape un secol. Ideea că limba pe care o vorbim modelează profund modul în care percepem realitatea a devenit una dintre cele mai populare teorii din științele umaniste. Ea a inspirat romane, filme și nenumărate articole de popularizare. În celebrul film Arrival(2016), de exemplu, învățarea limbii extratereștrilor îi schimbă protagonistei însăși percepția timpului. În romanul 1984al lui George Orwell, „Nouvorba” (Newspeak) este concepută tocmai pentru a face imposibile anumite tipuri de gândire.

  Dar cât adevăr există în această idee?

• Cybersyn: încercarea Chile din anii '70 de a coordona economia țării printr-o rețea de telexuri

  
  O fotografie a sălii de operațiuni a Proiectului Cybersyn, în Chile, 1971–1973, din Arhiva Stafford Beer
  Credit: Twitter

  La începutul anilor '70, în Chile, stat aflat în plină transformare politică, un grup de ingineri, economiști și specialiști în cibernetică a încercat să construiască ceva ce părea desprins din literatura science-fiction: un „sistem nervos” electronic al economiei. Fabricile urmau să transmită zilnic datedespre producție, stocuri, consum de energie, materii prime și absenteism, iar un calculator centraltrebuia să identifice blocajele înainte ca acestea să se transforme în crize.

  Întreprinderea a rămas cunoscută sub numele de Proiectul Cybersyn, format din „cybernetics” și „synergy”; în Chile era numit și Synco, abreviere pentru „sistem de informații și control”.

  A fost inițiat în 1971, în timpul președintelui socialist Salvador Allende, și întrerupt brutal de lovitura de stat din 11 septembrie 1973. Deși este adesea prezentat drept o încercare de a „conduce întreaga economie cu un computer”, formularea este exagerată. Cybersyn vizaîn primul rând coordonarea sectorului industrial aflat în proprietatea statuluiși trebuia să fie un sistem de sprijin pentru decizii, nu un pilot automat al economiei. 

• Cum să răcești rapid mașina, după ce a stat în soare

  

  Ieri am văzut următoarea scenă: un vecin cu doi copii, a cărui mașină stătuse în parcare sub incidența directă a razelor solare vreme de câteva ore, dăduse drumul la aerul condiționat din mașină, iar ei stăteau afară, lângă mașină, așteptând ca interiorul habitaclului mașinii să se răcească.

  Sigur, după o vreme temperatura din mașină se va răci și astfel. Dar există o metodă simplă prin care aduci în câteva secunde temperatura din mașină la nivelul temperaturii de afară.

• A distrus Sulla Academia lui Platon? Sau împăratul bizantin Iustinian I?

  

  În anul 86 î.Hr.,în timpul asediului Atenei, generalul roman Lucius Cornelius Sulla a ordonat tăierea copacilordin Academia lui Platon pentru a construi mașini de război. Episodul este relatat de mai mulți autori antici și este invocat adesea ca momentul în care celebra Academie ar fi fost distrusă.

  Dar a fost oare acesta sfârșitul școliiîntemeiate de Platon?

  Răspunsul este mai complicat decât pare. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat în timpul asediului Atenei trebuie, mai întâi, să înțelegem ce era, de fapt, Academia. Nu era doar o clădire și nici măcar doar un loc. Era o comunitate de oameni și de ideicare avea deja aproape trei secole de existență atunci când armatele romane au ajuns la porțile Atenei.

  Povestea începe cu unul dintre cele mai dramatice episoade din istoria filozofiei.

• Ce propune Peter Sloterdijk pentru reforma învățământului (teoria disciplinelor, participarea directă la discipline)

  

  Peter Sloterdijkeste unul dintre cei mai influenți filozofi germani contemporani. Născut în 1947, el a devenit cunoscut încă din anii ‘80 prin cartea Critica rațiunii cinice, o amplă analiză a modului în care omul modern continuă să participe la sisteme pe care le consideră defectuoase, fără a mai crede cu adevărat în ele. De atunci, opera sa s-a extins într-o direcție remarcabil de diversă, incluzând trilogia Sfere, o reinterpretare filosofică a spațiului uman, eseuri despre globalizare, tehnologie, educație și religie, precum și reflecții asupra proceselor prin care oamenii își construiesc propria existență.

  Publicată în 2009, cartea Trebuie să-ți schimbiviața ocupă un loc aparte în această operă. Titlul este împrumutat dintr-o poezie a lui Rainer Maria Rilke, dar cartea nu este un tratat despre morală și nici un îndemn la dezvoltare personală. Ambiția lui Sloterdijk este mai mare: încearcă să rescrie istoria culturii pornind de la o ideea că omul nu se definește în primul rând prin ceea ce gândește sau crede, ci prin exercițiileprin care își transformă propriile capacități. Religia, filosofia, arta, sportul sau știința sunt privite astfel nu ca simple sisteme de idei, ci ca ansambluri de practici prin care oamenii încearcă să devină altceva decât sunt.

  În câteva pagini din această carte, Sloterdijk schițează ceea ce numește o teorie generală a disciplinelor. Este un proiect rămas neterminat, dar unul dintre cele mai originaledin opera sa.

  Ideea este că poate că istoria civilizației poate fi înțeleasă mai binenu dacă urmărim evoluția ideilor, ci dacă studiem marile sisteme de exerciții prin care oamenii și-au format competențele și și-au remodelat propria natură.