Zona Aurorae Chaos
Credit imagine: ESA/DLR/FU Berlin, CC BY-SA 3.0 IGO

Peisajul denivelat, crăpat și variat văzut în această imagine realizată de Mars Express (prima sondă spațială europeană trimisă spre planeta Marte) formează un tip de teren ce nu poate fi găsit pe Pământ: teren haotic. Zona din imagine, numită Aurorae Chaos, este localizată în vechea regiune ecuatorială a planetei Marte, Margaritifer Terra. Terenul are multiple cratere, având particularități deosebite - multe despre care se crede că ar avea legătură cu prezența în trecut a apei.

 

NASA a anunţat că va trimite o sondă spaţială, Dragonfly, pe cea mai mare lună a lui Saturn, Titan, în 2026. În 2034 vehicul multirotor (cu opt elice) va ateriza pe suprafaţa îngheţată a lui Titan. Dragonfly este similară unei drone şi va examina timp de aproape trei ani suprafaţa lui Titan în căutarea unor procese chimice similare Terrei. Ca şi Terra, Titan are o atmosferă densă de nitrogen, dar spre deosebire de planeta noastră, satelitul lui Saturn este înconjurat de nori de metan.

Imagine prelucrată după Hotnews

România a fost una dintre ţările din Europa cu cea mai dură legislaţie anti-avort pe timpul perioadei comuniste.  Din 1966, când a intrat în vigoare Decretul 770, până în 1989, se apreciază că peste 10.000 de femei au murit din cauza avorturilor ilegale. Se presupune că acest aspect grotesc al istoriei noastre ar trebui să lase urme în "conştiinţa colectivă", iar ministerul de resort ar trebui să fie interesat de ce se întâmplă în spitalele din România de stat în materie de avorturi. Pentru că în România avortul este legal, până  la  14 săptămâni "la cerere" și până la 24 de săptămâni în scop medical. În 2019, din 375 de spitale de stat, cel puţin 87 sunt selective privind perioada ori nu fac deloc întreruperi de sarcină la cerere. Detalii mai jos...


Sondele spaţiale vor aștepta cometa în punctul Lagrange L2 dintre Soare și Pământ, situat la 1,5 milioane kilometri în ,,spatele” Pământului văzut dinspre Soare.
Acestea se vor îndrepta spre cometa încă nedescoperită în momentul în care aceasta se va apropia de Pământ.

Imaginea nu este la scară. Credit: Agenția Spațială Europeană

 

Proiectul “Comet Interceptor” (Interceptorul de comete) a fost selectat ca o nouă misiune rapidă în cadrul programului “Cosmic Vision” al Agenţiei Spaţiale Europene, ESA. Constând din trei sonde spaţiale, aceasta va fi prima misiune științifică ce va vizita o cometă neperiodică (care provine din norul lui Oort, trece pe lângă Soare şi nu se mai întoarce) sau un alt obiect din spațiul interstelar ce tocmai și-a început călătoria în sistemul solar interior.

Sonda spaţială OSIRIS-REx, aparţinând NASA, a fotografiat un asteroid, numit Bennu, de la o distanţă de doar 690 de metri, urmarea fiind o imagine de o rezoluţie foarte bună a obiectului spaţial amintit.

După ce sonda spaţială a ajuns în apropierea Bennu, echipa de cercetători americană care răspunde de proiectul OSIRIS-REx a observat particule care sunt ejectate în spaţiu de pe suprafaţa asteroidului. Pentru a înţelege care este cauza acestui fenomen, două săptămâni vor fi dedicate observării şi fotografierii asteroidului.


Fasciculele laser ţin celule vii pe loc. Fasciculele pot fi folosite pentru a roti celulele pentru o fotografiere de detaliu.

Lumea în care trăim este plină de lumină și aceasta este esenţială pentru a asigura viața pe planeta noastră. De aceea este mai mult decât firesc să onorăm trei oameni de știință care au inventat noi modalități de a folosi razele de lumină pentru a explora lumea.

Premiul Nobel pentru fizică din 2018 a fost acordat lui Arthur Ashkin, lui Gérard Mourou și Donnei Strickland pentru producerea unor instrumente din fascicule de lumină. Ashkin a câștigat jumătate din premiu pentru crearea unor "pensete optice", care sunt de fapt fascicule de lumină ce au capacitatea de a manipula obiecte minuscule, precum celulele sau atomii, în timp ce Mourou și Strickland au câștigat cealaltă jumătate pentru inventarea unei tehnologii care generează impulsuri laser ultrascurte și de înaltă intensitate, tehnologie folosită în chirurgia oftalmologică, științele materialelor, studierea proceselor foarte rapide și fizica plasmei, între altele.

Impresia generală este că medicina modernă avansează în ritm alert, şi nu greşim crezând astfel. Antibioticul a înlocuit arsenicul, iar anestezia un glonţ ţinut între dinţi, pentru a da doar două exemple.
Dar veştile nu sunt toate bune. Dacă aţi urmărit ştirile din ultimii ani cu privire la mamografie, scanarea pentru detectarea cancerului de prostată, medicaţia pentru scăderea colesterolului - pare că lucrurile au scăpat un pic de sub control în anumite zone. Aceste practici au fost găsite ineficiente. Acest fenomen este numit "fiasco medical" (din engleză, "medical reversal"). Aşadar, anumite tratamente sunt aplicate pe milioane de pacienţi, miliarde de euro sunt cheltuite, iar când, în fine, se efectuează teste clinice serioase, se observă că presupunerea iniţială, care a dus la promovarea unei practici medicale, a fost greşită. "Fiascoul medical", dincolo de efectele negative asupra pacienţilor, este un fenomen care subminează încrederea în medicină.

Un studiu recent, care a analizat teste clinice controlate derulate pe o perioadă de 15 ani, reflectate în peste 3.000 de articole din trei mari publicaţii medicale din SUA şi Marea Britanie, a dezvăluit un număr de 396 de fiascouri medicale, adică de proceduri, dispozitive şi practici medicale ineficiente, utilizate de personalul medical.



Guvernul a aprobat suplimentarea bugetului Ministerului Mediului cu 650 de milioane de lei pentru restituirea taxei auto. [link]

Aproape un sfert (23%) din populaţia României era ocupată în agricultură în 2018, ceea ce plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană, unde media populaţiei ocupate din sectorul agricol era de 4%. [link]

Efectele fenomenelor hidrometeorologice din ultimele 24 de ore s-au făcut simţite în 21 localităţi din judeţele Argeş, Arad, Giurgiu, Hunedoara, Ilfov şi Teleorman, precum şi în municipiul Bucureşti. În toate zonele afectate, pompieri au acţionat cu motopompe pentru extragerea apei acumulate în 39 de locuinţe şi anexe gospodăreşti, 12 subsoluri, 73 curţi şi pe şapte străzi. [link]



Peste 110 pacienţi muşcaţi de căpuşe au ajuns în ultima lună la Spitalul de Boli Infecţioase "Victor Babeş" din Timişoara. Un singur caz a fost mai grav, de boală Lyme, care a necesitat internarea, dar evoluează bine după tratament, pentru că pacientul s-a prezentat la timp. [link]

Uniunea Europeană va încerca să-şi protejeze cetăţenii simultan cu dezvoltarea economiei, încălzirea globală şi creşterea importanţei rolului UE său la nivel global, relevă proiectul agendei strategice a UE până în 2024. [link]

Staţia Spaţială Internaţională va putea fi vizitată de turişti. O noapte pe Staţia Spaţială va costa 35.000 de dolari, la care se adaugă şi costul transportului, care ar putea fi chiar mai mare. [link]



În România sunt
18.300 de biserici, 15.100 de cabinete stomatologice și 14.000 de case de pariuri! [link]

Deficitul comercial al României a ajuns, în primele patru luni ale anului, la 5,038 miliarde de euro, în creştere 1,298 miliarde de euro, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2018. [link]



Criză în Republica Moldova. Sâmbătă, Parlamentul Republicii Moldova şi-a ales o nouă conducere, socialista Zinaida Greceanîi fiind numită în funcția de președinte al Legislativului. Maia Sandu, liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate, a devenit premier, decretul de numire fiind semnat de preşedintele Igor Dodon. La câteva ore, Curtea Constituţională a invalidat alegerea Zinaidei Greceanîi, precum și desemnarea ca premier a Maiei Sandu, după ce aceeaşi curte ceruse vineri dizolvarea Parlamentului. Duminică, Curtea Constituţională a decis suspendarea temporară a lui Igor Dodon din funcţia de preşedinte, Parlamentul a fost dizolvat, iar premierul Pavel Filip a fost numit preşedinte interimar. Ţara are doi prim-miniştri... [link1] [link2] [link3]



Livrările de sisteme de apărare antiaeriană ruse S-400 pentru Turcia, care provoacă furie la Washington, sunt prevăzute să înceapă în două luni. [link]



Capturarea presei în stil Orban se răspândește în Europa. Afaceriști și firme din Ungaria având legături cu Orban cumpără de o vreme acțiuni la companii de presă din Balcani.  Un miliardar ceh, magnat al energiei și presei, Daniel Kretinsky, a cumpărat recent Le Monde. [link]



Utilizarea substanţelor ilegale în rândul populaţiei adulte din România, deşi rămâne scăzută în comparaţie cu alte ţări europene, a crescut constant în perioada 2004-2016. Canabisul rămâne cel mai consumat drog în România. [link]


Imaginea ALMA captând discul de hidrogen ce înconjoară gaura neagră din centrul Căii Lactee. Culorile reprezintă mişcarea gazului în raport cu Pământul, porţiunea roşie indicând depărtarea, iar albastrul apropierea de Terra.
 Credit: ALMA (ESO/NAOJ/NRAO), E.M. Murchikova; NRAO/AUI/NSF, S. Dagnello

O echipă de cercetători condusă de astrofizicianul Elena M. Murchikova a anunțat observarea discului de acreție din jurul găurii negre din centrul galaxiei Calea Lactee, utilizând telescopul ALMA (Atacama Large Millimeter Array (ALMA) din Chile. Centrul galactic este la 26 de mii de ani-lumină de Terra, iar Sagittarius A*, gaura neagră din centrul galaxiei, are o masă de 4 milioane mai mare decât cea a Soarelui.


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro