Faimosul fizician american Richard Feynman este creditat cu maxima: „Filozofia științei este la fel de utilă oamenilor de știință, precum este ornitologia păsărilor”. Când am dat de ea prima dată, am fost instantaneu atins de condescendență... Toți marii gânditori își au păcatele lor, la urma urmelor 😀 Einstein a fost un admirator al lui Lenin!

Asta pentru că, de exemplu, cu un pic atenție, se observă ușor cum știința se zbate inutil în fața unor probleme care țin de limitele minții umane, dar pe care, miop, le tratează ca și cum ar exista doar pentru că încă nu avem teoria potrivită. Am scris o carte pe acest subiect, așa că nu insist.

Într-un alt exemplu, atunci când îți vorbește, de exemplu, un fizician despre electroni sau quarcuri, îți desenează puncte, cititorul de bună-credință rămânând cu impresia că aceste particule sunt un fel de bile de materie suspendate în univers, cu anumite proprietăți.

Filozoful care se ocupă de știință se întreabă: care este natura acestor particule?  Sunt ele modele teoretice sau entități independente din natură? Ce se poate spune despre ele? Am scris recent un articol despre natura electronului, reflectând un dialog dintre o fiziciană și un filozof, pentru a observa dificultatea întreprinderii.

E Feynman autorul maximei?

Dar chiar a spus Feynman așa ceva? El era mai glumeț din fire, superficial pe unele probleme „lumești”, dar chiar a luat în derâdere filozofia științei?

Am făcut o cercetare, cât m-am priceput, pe Internet, și nu am reușit să găsesc vreo sursă credibilă pentru maxima cu pricina. Sigur, Twitterul și alte rețele de socializare sunt pline de ea, dar nu există nicio indicație serioasă despre originea reală a așa-zisei afirmații a lui Feynman.

Cel mai probabil este o modificare a unei maxime mai vechi a unui pictor american, Barnett Newman, care a scris în 1955 în publicația „Art in America”: „aesthetics is for the artist like Ornithology is for the birds”.

Un alt fizician faimos, Steven Weinberg, este menționat de revista Nature, în 1987, cu afirmația: „Am auzit remarca (deși am uitat sursa) că filozofia științei este la fel de utilă oamenilor de știință, precum este ornitologia păsărilor”.

Bun, așadar, cel mai probabil, Feynman nu a scris și nu a spus vreodată maxima cu care este creditat. 

În plus, maxima, înțeleasă la o primă vedere ca o critică / discreditare a filozofiei științei, nu cred că stă în picioare, pentru că, în fapt, oricât ar vrea să rămână de „științifici”, oamenii de știință sunt obligați de orice teorie științifică și orice descoperire științifică să intre în tărâmul filozofiei. De ce? Pentru că trebuie să explice semnificația teoriei/descoperirii. Ce sunt, de pildă, multiplele interpretări ale mecanicii cuantice, dacă nu filozofie?

Dar ideea articolului mi-a venit de la următoarea constatare: în fapt maxima ar putea fi interpretată într-un sens complet diferit.

Plecăm de la ipoteza că ornitologia, care este o ramură a zoologiei care studiază păsările, este inutilă păsărilor. Dar, dacă păsările ar putea înțelege, nu ar fi ornitologia utilă păsărilor?

Așadar ornitologia este utilă păsărilor, doar că acestea nu o pot înțelege. Așa cum filozofia este utilă oamenilor de știință.

O investigație cu privire la originea maximei puteți citi pe QuoteInvestigator, de unde am preluat și imaginea de mai sus (aflată în domeniul public).

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.