Scientia.ro
  • Home
  • Ştiri
  • Tehnologie
  • Fizică
  • Univers
  • Biologie
  • Biografii
  • Humanus
  • Pe scurt
  • Bloguri
    • Blogul Scientia
    • Blog Cătălina Curceanu
    • Safari prin lumea ştiinţei
    • Blog Sergiu Vijiala
  • „A disloca” - un termen ucis de presa modernă...

  • „A învesti” vs „a investi”

  • „A lua cunoştinţă" vs „A lua la cunoştinţă" vs „A lua la cunoştiinţă"

  • „A preciza (foarte) clar”, plus alte pleonasme pe care, posibil, nu le știați

  • „A refula” vs „a defula”

  • „Alternativă” este, în masă, utilizat greșit, deși există termeni uzuali la îndemână

  • „Contor” versus „contoar”. Cum este corect?

  • „Distanțarea socială” a avut viață scurtă. Trăiască „distanțarea fizică”!

  • „Evidență” nu este sinonim cu „dovadă” în limba română

  • „Expertiză”, un substantiv „deraiat”

  • „Fatalitate” nu e același lucru cu „mortalitate”...

  • „Literar” vs „Literal”

  • „Narativ” și „narativă” - intrări fără sens în limba română vorbită

  • „Noii veniţi” ori „Nou-veniţii”? Cum e corect?

  • „Obsolet, -ă” și „obsolescență” sunt cuvinte vechi în română, cu sens bine determinat, oricât de noi ar apărea în mintea multora 

  • „Original” vs „Originar”

  • „Remanierea” unui ministru - greşeală de exprimare

  • „Ridică suspiciuni” - o expresie stranie care umblă prin lume ca o muscă fără cap

  • „Se merită” ori „nu mă risc”?

  • „Specific” nu înseamnă „concret”

  • „Status quo” ori „Statu-quo”? Cum e corect? Și cum se citește?

  • „Vise” versus „visuri”. Cum este corect?

  • 15 expresii din latină utilizate în mod frecvent în limba română. Dificultăți, ce înseamnă, cum se folosesc

  • Această propoziţie este falsă...

  • Acord nume predicativ cu subiectul multiplu

  • Acordul în caz. Dificultăţi

  • Acordul încrucişat

  • Adverbe/ adjective fără grade de comparaţie

  • Astronomie vs astrologie

  • Atitudine vs aptitudine. O confuzie ciudată în legea educației

  • Cacofonia: ce este şi cum poate fi evitată?

  • Calitatea limbii române folosite în audiovizual

  • Când a devenit totul „extrem"? Un nou clişeu în discursul public

  • Când scriem cu literă mare?

  • Când se foloseşte cratima la formarea pluralului şi la articularea unor neologisme

  • Când se pune punct (și când nu) după abrevieri

  • Care e diferența dintre: „meteor”, „meteorit” și „meteoroid”?

  • Care e pluralul pentru „nivel”? Nivele sau niveluri? Cum este corect?

  • Care este diferenţa dintre declinare şi conjugare?

  • Care este sensul expresiei „Excepția care confirmă regula”?

  • Care sunt diferențele dintre „abreviere”, „acronim”, „siglă” și „logo”

  • Ce înseamnă „a conscrie”? E totuna cu „a scrie”?

  • Ce înseamnă „a experia”?

  • Ce înseamnă „asertiv”?

  • Ce înseamnă „aversă” în concepția Administrației Naționale de meteorologie

  • Ce înseamnă „crucial”?

  • Ce înseamnă „diligenţă"? Cum să foloseşti corect termenul „diligenţă"

  • Ce înseamnă „etnobotanic”?

  • Ce înseamnă „iatrogen”?

  • Ce înseamnă „intrigant”? Nu, nu înseamnă „fascinant”, „surprinzător” ori „curios”, cum cred mulți

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4


Cumpără un exemplar printat!
Clic pe imagine pt. detalii.

CE CĂRȚI CITESC:

• „Inginerii haosului”, de Giuliano da Empoli
• „Principele” de Nicolò Machiavelli

Tag:   carti-note-lectura 

  • © Scientia.ro
  • Contact
  • SiteMap
  • RSS
  • Politica de confidențialitate & Cookies
  • T&C