Una dintre cele mai răspândite formulări lipsite de orice logică, atât în vorbirea curentă, cât mai ales în documentele oficiale ale administraţiei publice ori locale este „A lua la cunoştinţă", uneori cu versiunea şi mai ridicolă „A lua la cunoştiinţă".
Uzul asiduu face dificilă „reprofilarea" vorbitorilor, am observat, la varianta corectă „Am luat cunoştinţă de". Sună ciudat în primă instanţă, dar obişnuinţa vine cu repetiţia :)
Aşadar, în esenţă:
A lua cunoştinţă
Folosire greşită: Am luat la cunoştinţă (uneori cunoştiinţă) conţinutul documentului.
Folosire corectă: Am luat cunoştinţă de conţinutul documentului.
Explicaţie: Expresia a lua la cunoştinţă nu are sens în limba română şi chiar dacă ea este folosită in extenso, nu capătă corectitudine prin uzul asiduu. Cât despre cunoştiinţă, cei doi i nu se justifică; acest cuvânt este înrudit cu substantivul cunoaştere.
