computere cu excitoniFizicienii de la universitatea californiană din San Diego au reuşit producerea unor circuite integrate foarte rapide care îşi bazează funcţionarea pe particule numite "excitoni" care operează la temperaturi foarte scăzute. Următorul pas va fi realizarea unor computere foarte rapide având la bază aceste circuite.

Dacă vara trecută cercetătorii reuşiseră punerea în funcţiune a unui asemenea circuit integrat bazat pe excitoni la temperaturi foarte apropiate de zero Kelvin, adică doar în condiţii extreme de laborator, acum s-a reuşit ridicarea temperaturii la valoarea de 125 Kelvin, o valoare relativ uşor de atins chiar la nivel comercial, folosind azot lichid. Următorul pas ar fi crearea unor dispozitive bazate pe excitoni care să funcţioneze eficient la temperatura camerei şi care să poată înlocui dispozitivele electronice în cazul cărora viteza de interconectare este foarte importantă.

Samsung Electronics a anunţat săptămâna trecută că a început producţia de serie a unui cip de memorie - phase change memory - care stochează informaţia prin topirea şi îngheţarea unor cristale mici.

Ideea acestui tip de memorie există din anul 1968 şi a fost avansată de fizicianul Stanford Ovshinsky.

Principiul de funcţionare este următorul: atomii, care în cristal sunt aranjaţi în mod ordonat, permit mai uşor mişcarea electronilor, în comparaţie cu sticla. Deşi principiul este relativ simplu şi cunoscut de mult timp, realizarea în practică s-a dovedit dificilă.

Mitraliera fotonicaQubiţii - particule elementare inseparabile la nivel cuantic care vor procesa şi stoca informaţia în cadrul calculatoarelor viitorului - vor putea fi în curând produşi în număr mare, eliminând astfel una dintre limitările majore întâmpinate de cercetătorii din zona tehnologiei computaţionale cuantice. Fiecare qubit în plus va dubla puterea de procesare a acestor maşini de calcul ale viitorului.

Un grup de cercetători israelieni a pus bazele teoretice ale unui sistem - botezat de ei "mitraliera fotonică" - capabil să producă "la cerere" fotoni conectaţi în mod subtil la nivel cuantic prin intermediul fenomenului cunoscut ca "inseparabilitate cuantică" (quantum entanglement).

În revista Nature, 28 de oameni de ştiinţă au trasat limite pe care omul, pentru a nu risca grăbirea propriei dispariţii, trebuie să le respecte. Iată pericolele menţionate:

- nivelul de dioxid de carbon din atmosferă;
- poluarea cu azot şi fosfor;
- distrugerea stratului de ozon;
- lipsa apei dulci;
- folosirea iraţională a terenului agricol;
- dispariţia forţată a speciilor;
- acidificarea oceanului;
- poluarea chimică;
- aerosolii atmosferici

Două vaccinuri aflate în teste în Tailanda în ultimii şase ani oferă, pentru prima oară în istorie, promisiuni serioase privind prevenirea infecţiei cu HIV.

Mai mult de 8000 de oameni au primit cele două vaccinuri (care testate separat nu au dat rezultate), iar alţi 8000 au primit pastile placebo. Din primul grup au fost infectate 51 de persoane, iar din cel de-al doilea 74. Deşi diferenţele sunt mici, cercetătorii afirmă că rezultatele sunt extrem de importante.

Premiile Nobel 2008
Daţi clic pe imaginea de mai sus pentru a descărca broşura.
Formatul fişierului este .pdf, iar dimensiunea 2 MB.

CimpanzeuIniţial boala ce astăzi este numită SIDA a fost considerată o boală specifică homosexualilor. Prin urmare, iniţial boala a fost denumită Gay Related Immunodeficiency. În curând s-a observat că afectaţi sunt și heterosexuali şi că infecţia nu se transmite doar pe cale sexuală.

 

Citiţi articolul anterior din serie

 

În 1947 Harald zur Hausen a avansat ideea că infecţia cu un tip necunoscut de HPV (Human Papilloma Virus) ar fi cauza pentru cancerul de col uterin. La acea dată se credea că un alt virus, Herpes Simplex, ar fi fost vinovat de acest tip de cancer. Atunci când Hausen a arătat în cadrul unei conferinţe ştiinţifice că a încercat în zadar să depisteze virusul Herpes Simplex în tumori canceroase şi că ar putea fi o bună idee pentru cercetătorii implicaţi în depistarea cauzei cancerului de col uterin să încerce să detecteze HPV, ceilalţi participanţi nu au fost entuziaşti deloc la auzul propunerii.

Human Papilloma Virus

Human Papilloma Virus

Premiul Nobel pentru medicină 2008Premiul Nobel pentru medicină în anul 2008 a fost primit de Harald zur Hausen pentru descoperirea virusului HPV ce produce cancerul de col uterin şi de cercetătorii francezi, Francoise Barre-Sinoussi şi Luc Montagnier, care au descoperit virusul imunodeficienţei umane (HIV).

Premiul Nobel pt economie în 2008Premiul Nobel pentru economie în anul 2008 a fost acordat lui Paul Krugman pentru "analiza sa privind  modelele de comerţ şi localizarea activităţilor economice". Citiţi în continuare o scurtă analiză a contribuţiilor lui Krugman la teoriile economice ale sfârşitului de secol XX.

Dacă nu aţi citit prima parte a articolului, daţi clic AICI.

 

Episodul 1. Descoperirea proteinei fluorescente verzi

În 1955 Osamu Shomomura era asistentul profesorului Yashimasa la Universitatea Nagoya. Shomomura a primit ca sarcină de la profesor să descopere care este cauza strălucirii resturilor unei moluşte, Cypridina, atunci când sunt amestecate cu apă. În 1956, întrecând aşteptările, căci Shomomura era atunci doar un asistent neexperimentat, iar cercetările făcute deja de un grup american pe aceeaşi temă au eşuat, a descoperit proteina ce strălucea în molusca Cypridina. Imediat după publicarea rezultatelor cercetărilor, Shomomura a fost recrutat de Universitatea din Princeton, New Jersey şi a primit titlul de doctor de la Univesitatea Nagoya.

Ulterior Shimomura a început să studieze alte lucruri luminiscente în mod natural, printre care şi meduza Aequorea victoria, ale cărei extremităţi, atunci când este agitată, emit o lumină verde.

premiul nobel chimie 2008Premiul Nobel pentru chimie în anul 2008 a fost acordat pentru descoperirea (şi progrese privind folosirea) proteinei fluorescente verzi. Criptic nu? Pe cât de neinteresant poate părea la o primă privire, pe atât de incitant este în realitate rolul proteinei în ştiinţa modernă.

Premiul Nobel fizicaPremiul Nobel pentru fizică în anul 2008 a fost obţinut pentru progrese în domeniul asimetriei în fizica particulelor. Trei fizicieni au obţinut acest premiu în anul 2008, Yoichiro Nambu, Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa. Pentru detalii privind descoperirile acestora, citiţi acest articol.

Premiul Nobel este cea mai prestigioasă distincţie din lumea ştiinţei. Premiile poartă numele inventatorului dinamitei, savantul şi omul de afaceri suedez Alfred Nobel, care şi-a folosit enorma avere punând bazele acestor extraordinare recompense. Instituţia Premiilor Nobel a luat fiinţă în 1895, când Alfred Nobel şi-a scris ultimul testament, prin care lăsa o mare parte a averii sale, aproximativ 9 milioane de dolari, pentru a recompensa anual oamenii de ştiinţă care aduceau cele mai spectaculoase contribuţii în domeniile lor de activitate.


 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro