Albumina serică umană, sau ASU, este o proteină esenţială din sânge care este folosită în tratamentul arsurilor grave, cirozelor hepatice şi şocurilor hemoragice şi este utilizată în producţia de vaccinuri. E obligatoriu să fie extrasă din sânge curat provenit din donaţii.
- Detalii
- de: Tim Barribeau
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Specie: Pterodroma baraui. Habitat: Insula Réunion din vestul Oceanului Indian. Împerecherea: la lumina palidă a lunii. Poate că dacă ar fi să numim o vietate activă la lumina lunii, ne-am gândi cu toţii la un vârcolac. Totuşi, astăzi nu vom părăsi teritoriul realităţii.
- Detalii
- de: Chelsea Whyte
- Ştiri ştiinţă. Biologie
La prima vedere, CS 22892-052 arată ca o stea bătrână și deloc ieşită din comun. Născută acum aproximativ 13 miliarde de ani, la doar 700 de milioane de ani după Big Bang, îi lipsesc multe din elementele mai strălucitoare și mai interesante.
- Detalii
- de: Lisa Grossman
- Ştiri Terra - astronomie
Imaginea din stânga înfăţişează o pisică fluorescentă și nu a fost modificată în niciun fel. Pisica, pe de altă parte, a suferit anumite modificări. Un grup de cercetători au alterat-o genetic pentru a străluci aşa cum se poate vedea. Detalii, în continuare...
- Detalii
- de: Robert T. Gonzalez
- Ştiri ştiinţă. Biologie
O comisie de biosecuritate americană decide dacă o cercetare importantă privind gripa aviară H5N1 nu este prea periculoasă pentru a fi publicată. Cercetarea arată că un număr mic de mutaţii ar putea permite gripei aviare H5N1 să provoace o pandemie umană letală.
- Detalii
- de: Debora MacKenzie
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Un transplant de neuroni a refăcut la şoareci zonele afectate din creier, crescând speranţele că transplanturi asemănătoare ar putea ajuta într-o zi la tratarea leziunilor măduvei spinării, a bolii Parkinson sau a altor afecţiuni ale creierului.
- Detalii
- de: Linda Geddes
- Ştiri ştiinţă. Biologie
După aproape 3 decenii de abstractizări, matematică și imaginaţie, teoria corzilor e asociată în cele din urmă cu un proces real. O echipă de cercetători olandezi a reuşit în premieră să explice un fenomen fizic folosind concepte ale acestei controversate teorii.
- Detalii
- de: Alexandru Băbeanu
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Corpul uman conţine aproximativ 21 g de magneziu, din care mai mult de 2/3 se regăseşte în oase. Magneziul este un oligoelement indispensabil organismului. Rolul magneziului nu a fost pe deplin explorat încă. Studiul prezentat în continuare face puţină lumină.
- Detalii
- de: Anca Riza
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Chiar de la intrare, Disneyland este proiectat să arunce o vrajă asupra vizitatorilor. Prima parte - Main Street (Strada Principală) - pare că se întinde mile întregi către castelul din depărtare. Toate acestea se bazează pe iluzii optice. Detalii, în continuare.
- Detalii
- de: Ed Yong
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Pentru majoritatea insectelor, mersul pe plasa unui păianjen şi deranjarea firelor lipicioase ar fi idee foarte proastă. Vibraţiile distincte ale prăzii agitate servesc doar la atragerea păianjenului şi se termină inevitabil cu muşcarea insectei, ambalarea în pânză şi digerarea sa.
- Detalii
- de: Ed Yong
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Toată lumea ştie că papilele gustative de pe limbă ajută la identificarea gusturilor, cele de bază fiind, printre altele: dulce, acru, amar, iute, sărat, umami. Se pare însă că există mult mai multe tipuri de gust, lucru dovedit de studiile cercetătorilor de la Institutul Nestlé.
- Detalii
- de: Camelia Uilecan
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Pacientul cunoscut ca P2 are doar 18 ani, dar primește transfuzii lunare de sânge încă de la vârsta de 3 ani. P2 are o boală genetică numită beta talasemie. Din cauza unei combinaţii de gene defectuoase, el nu poate produce versiuni funcționale ale hemoglobinei.
- Detalii
- de: Ed Yong
- Ştiri. Medicină - corpul uman
V-ați gândit vreodată la posibilitatea de a avea o centrală nucleară în mașină? În viitor s-ar putea ca acest lucru să devină realitate. Cercetătorii de la Los Alamos National Laboratory au creat un nou tip de moleculă de uraniu, nitrura de uraniu.
- Detalii
- de: Tiberiu Puican
- Ştiri tehnologie
Cum pot, prin evoluție, să apară specii în care indivizii fac un efort ajutând și alți indivizi, nu doar pe ei înșiși? Un studiu pe drojdie (un organism unicelular), realizat de o echipă de cercetători de la MIT, aduce o explicaţie în această direcţie.
- Detalii
- de: Mihnea Cătălin Maftei
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Nu o să vă vină să credeți, însă știința a dovedit că bărbații sunt mult mai dispuși să accepte ofertele sexuale din partea femeilor decât viceversa. Dar niște bravi ”căutători ai adevărului” au pus întrebarea esențială... dar în alte țări ce se întâmplă?
- Detalii
- de: Alasdair Wilkins
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
