internet broadbandFinlanda este prima ţară din lume care reglementează prin lege dreptul de acces la o conexiune la internet de bandă largă pentru toţi cetăţenii săi, în număr de 5.2 milioane. Începând cu luna iulie 2010, viteza conexiunii din casa fiecărui finlandez va trebui să fie mai mare de 1 megabit pe secundă (1 mbps), cu obiectivul declarat de către Laura Vilkkonen, consilier pe probleme juridice al ministrului transportului şi telecomunicaţiilor, ca până în 2015 limita inferioară de viteză a conexiunii să crească la 100 mbps.

Zâmbim pentru că suntem bucuroşi ori fericiţi. Ne încruntăm atunci când suntem supăraţi. Studii recente însă arată că şi varianta inversă pare a fi adevărată: zâmbiţi, chiar dacă nu aveţi un motiv pentru a face astfel, şi ca prin minune starea de spirit  a dumneavoastră se va schimba (puteţi încerca chiar acum acest truc!).

Aveţi un fişier în format pdf, vreţi să extrageţi textul din acesta  şi nu ştiţi cum? O soluţie gratuită, dar care funcţionează foarte bine este reprezentată de programul Text Extractor. Softul este specializat pentru  a extrage textul (deci dacă aveţi fişiere pdf cu imagini, vă puteţi orienta către un alt software) din documentul pdf; testele executate de echipa Scientia au arătat că rezultatele sunt foarte bune, fiind necesare puţine corecţii după ce Text Extractor îşi termină sarcina.

Un studiu apărut recent în Proceedings of the National Academy of Sciences realizat de o echipă de cercetători englezi a arătat că - deşi se întâmplă rar - este posibil ca celule canceroase de la mamă să afecteze copilul încă nenăscut, aflat în placentă. Sunt cunoscute şi studiate 17 astfel de cazuri.

Începând cu anul 1974 Nikon organizează un interesant concurs în care sunt premiate cele mai reuşite fotografii făcute prin diverse tehnici folosind microscopul. Vă invităm să vedeţi toate cele 137 de imagini selectate de Nikon în acest an, într-un splendid slideshow pus la dispoziţia publicului pe site-ul dedicat concursului.

 

 

jonglerii

Oamenii de ştiinţă care studiază creierul uman au descoperit că deprinderea unor abilităţi de a jongla cu diverse obiecte (foto stânga) generează anumite schimbări la nivelul materiei albe. Materia albă constă din axoni mielinizaţi foarte lungi care realizează comunicarea nervoasă globală şi rapidă, ajutând astfel diferitele părţi ale creierului să comunice între ele (spre deosebire de materia cenuşie, care constă din zonele populate de celule nervoase cu rol în procesarea informaţiilor).

oboseala cronicaDiverşi viruşi au fost identificaţi ca posibile cauze ale oboselii cronice de-a lungul anilor, dar toate ipotezele în acest sens au fost invalidate de studiile ulterioare. Misterioasa boală, despre care se crede că afectează în jur de 1 milion de oameni numai în SUA, este caracterizată de cel puţin 6 luni de extenuare severă, probleme de memorie şi alte simptome. Nu există un test cu ajutorul căruia să fie diagnosticaţi cei afectaţi de simdrom şi nici tratament specific pentru această suferinţă.

S-a constatat că pacienţi diagnosticaţi cu diabetul de tip 2 (cunoscut mai ales ca diabetul non-insulino-dependent) adesea refuză să ia insulină, întrucât consideră  administrarea insulinei ca fiind o ultimă metodă de a lupta cu boala. De asemenea, unii pacienţi cred că insulina provoacă îngrăşarea. Numai că în acest fel ei se confruntă cu o scădere a nivelului de zahăr din sânge şi cu o degradare a calităţii vieţii.

Efectul CasimirAgenţia responsabilă cu proiectele de cercetare avansată în cadrul Departamentului pentru Apărare al SUA (DARPA) a lansat un program de 2 ani şi 10 milioane de dolari prin care încurajează oamenii de ştiinţă să găsească metode de a utiliza proprietatea vidului cunoscută în mecanica cuantică sub numele de "efect Casimir".

Elinor OstromAcademia Regală de Ştiinţe din Suedia a acordat astăzi Premiul Nobel pentru Ştiinţe Economice pe anul 2009 lui Elinor Ostrom (foto stânga), de la Universitatea Statului Indiana, din Bloomington, SUA, "pentru analizele sale referitoare la guvernarea economică, în special cele privind proprietatea comună" şi lui Oliver E. Williamson de la Universitatea Statului California, din Berkeley, SUA, "pentru analizele sale în domeniul guvernării economice, în special referitoare la limitele firmelor".

 

Windows 7Conform unui raport al companiei iolo Technologies, timpul de încărcare a sistemului de operare Windows 7 este mai mare decât cel al predecesorului Vista, ceea ce ar contrazice afirmaţiile specialiştilor de la Microsoft.

Testele efectuate de informaticienii de la iolo Technologies au relevat un timp de încărcare cu 42 de procente mai mare în cazul sistemului de operare Windows 7: 1 minut şi 34 de secunde, respectiv 1 minut pentru Windows Vista.
inhalare insulinaBolnavii de diabet îşi injectează periodic insulină pentru a-şi menţine valorile glicemiei în limite normale. Procedura, una nu tocmai plăcută, va putea fi în curând înlocuită cu una nouă, non-invazivă, care are la bază un dispozitiv de dimensiunile unei palme care le va permite diabeticilor să inhaleze doza necesară de insulină.

Windows 7, noul sistem de operare produs de Microsoft, va fi pus în vânzare oficial pe 22 octombrie 2009, la mai puţin de 3 ani de la apariţia Windows Vista. Unele aplicaţii care veneau cu sistemul de operare în trecut, ca Windows Calendar, Windows Mail, Windows Movie Maker, Windows Photo Gallery, nu vor mai fi incluse în pachet, dar vor putea fi instalate ulterior de doritori.

Aradhna TripatiNivelul de dioxid de carbon din atmosfera terestră atinge în prezent valori care nu au mai fost înregistrate de mai bine de 15 milioane de ani. Aceasta este concluzia la care a ajuns o echipă de cercetători de la UCLA condusă de Aradhna Tripati (foto stânga), asistent în cadrul departamentelor de ştiinţe naturale şi spaţiale, respectiv de ştiinţe atmosferice şi oceanice ale universităţii californiene. Concluziile echipei au fost publicate în ediţia online din 8 octombrie a prestigioasei reviste Science.

Se cunoaşte că la scară mică ADN-ul are forma unei spirale. Dar genomul din fiecare celulă are aproximativ doi metri. Cum este acesta împachetat astfel încât să se menţină accesul la diferitele segmente ADN fără probleme?

Cercetători de la Harvard University, the Broad Institute of Harvard and MIT, University of Massachusetts Medical School şi the Massachusetts Institute of Technology, care au studiat această problemă, au publicat recent în revista Science rezultatele studiilor şi au afirmat că au înţeles modul în care este dispus ADN-ul în trei dimensiuni.


 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro