Abraham Maslow ar putea fi considerat un teoretician al motivației sau un teoretician al personalității. El a fost câte puțin din ambele. Una dintre primele sale cărți a fost Motivația și Personalitatea (1954). Poate că este mult mai revelator titlul pe care Maslow a vrut să-l folosească inițial pentru acea carte: Higher Ceilings for Human Nature (Nivelurile superioare ale naturii umane) (Maslow, 1970, p.ix). El s-a apropiat de acest titlu cu ultima lui carte, publicată postum: The Farther Reaches of Human Nature (Realizările superioare ale naturii umane) (1971).


Maimuţele sunt dispuse la efort pentru privilegiul de a privi printr-o ferestruică

Teoria motivațională a lui Hull a dominat psihologia motivației la sfârșitul anilor '30 și în anii '40. Ultima lucrare mare a lui Hull a fost publicată în anul 1952, cu puțin timp înainte de moartea sa. Psihologii puseseră deja la îndoială accentul exclusiv pus de Hull asupra diminuării pulsiunii. Hull redusese toată motivația la o problemă de diminuare a pulsiunilor sau a tensiunilor neplăcute.

Motivația (de la cuvântul latinesc motivus - care pune în mişcare) este studiul activării, direcției, intensității și duratei comportamentului. Este un proces psihic care acoperă un teritoriu larg! De ce iei deciziile pe care le iei? De ce dedici timp unor activități mai degrabă decât altora? Sunt întrebări referitoare la ceea ce îți activează și îți direcționează comportamentul, ce generează impulsul de a te îndrepta către anumite obiective.

Oamenii își modifică comportamentul lor offline de teama a ceea ce ar putea fi postat online. A-ți organiza prezența online presupune mai mult decât a evita să postezi acele imagini compromițătoare cu tine de la petreceri. Din ce în ce mai mult, oamenii își modifică comportamentul offline pentru a-și proteja reputația lor online.


Bob Beamon

Care sunt caracteristicile unui antrenor bun? Conform publicației LeUnes and Nation (1996), antrenorul bun are următoarele caracteristici: a. Informat. "Antrenoratul nu este diferit de predare", se afirmă în LeUnes and Nation și orice profesor trebuie să fie "informat cu privire la activitatea predată". b. Metodic în predarea competențelor. Recent, toate ramurile sportive populare au operaționalizat competențele specifice, iar acest fapt împreună cu condiționarea sunt precursorii necesari pentru performanța la nivel de expert.

1. Ideea de bază a acestei cărţi priveşte orbirea noastră în privinţa aleatoriului şi în special a deviaţiilor mari. Logica Lebedei Negre face în aşa fel încât ceea ce nu ştiţi să fie mult mai relevant decât ceea ce ştiţi. Lebăda Neagră este rezultatul limitărilor sau distorsiunilor epistemice colective şi individuale, în majoritate cauzate de încrederea în cunoaştere; nu este un fenomen obiectiv.

 


Paul Gauguin - D'ou venons-nous Que sommes-nous Ou allons-nous

 

# Am creat o civilizaţie de tip Războiul Stelelor, cu emoţii din Epoca Pietrei, instituţii medievale şi tehnologie pe potriva zeilor.

# Din Paleolitic, fiecare trib şi-a inventat propriul mit al creaţiei, imaginând fiinţe supranaturale modelate de mediul înconjurător. Mitul creaţiei este un instrument de supravieţuire. Conflictul tribal, în care credincioşii dinăuntru erau asmuţiţi împotriva necredincioşilor din afară, a fost o principală forţă motrice care a modelat natura umană biologică.

# Conştiinţa nu a fost proiectată pentru autoexaminare, ci pentru supravieţuire şi reproducere. Gândul conştient este condus de emoţie; în esenţă şi în totalitate este devotat scopului supravieţuirii şi reproducerii.

# Trăim pe seama inteligenţei conduse de cerinţele instinctului animalic. Acesta este motivul pentru care distrugem necugetat biosfera şi, odată cu ea, propriile noastre perspective de existenţă permanentă.


Bob Beamon

În prestația lor, sportivii pot atinge stări unice ale conștiinței ca rezultat al îndelungatei lor pregătiri anterioare și al concentrării lor intense din timpul unei competiții. Când totul merge bine pentru un atlet, sportivul poate avea o percepție modificată asupra timpului și un sentiment al performanței de înaltă calitate, obținută fără efort. Conștiința de sine este diminuată, pe măsură ce individul se confundă "total" cu jocul său. Din acest motiv, o astfel de stare este uneori numită "joc în stare de inconștiență".

Capacitatea de a-ţi putea menține o stare completă de concentrare este vitală pentru performanţele atletice de top, mai ales în timpul unui joc-cheie sau într-un moment tensionat. Iată o descriere a concentrării reuşite oferită de kickerul (jucătorul ce degajează mingea în fotbalul american) Morton Andersen după câştigarea unor puncte pe terenul de joc:

Cu nişte ani în urmă am fost un mistic. Am studiat chakrele şi purificarea lor. Am meditat, am făcut niște yoga, m-am chinuit să-mi văd aura, am băut apa purificată prin gânduri pozitive, am îmbrăţişat copacii, am ”dialogat” cu ghidul meu spiritual, am conversat cu D-zeu, mi-am interpretat visele, m-am (psih)analizat pe toate părțile şi fațetele, mi-am prelucrat relaţiile cu părinţii, cu antecesorii şi scenariile de viaţă, mi-am ghicit în stele (făceam astrograme), în palmă, în iriși, în scris, căutându-mi misiunea în viață.

 

"Ne-am creat o civilizaţie globală în care elementele cruciale - transportul, comunicaţiile şi toate celelalte industrii, agricultura, medicina, educaţia, divertismentul, protecţia mediului şi chiar instituţia democratică a votului - depind profund de ştiinţă şi tehnologie.

Am organizat totodată lucrurile astfel încât aproape nimeni să nu înţeleagă ştiinţa şi tehnologia.

Aceasta este calea cea mai sigură către dezastru. Am putea chiar scăpa basma curată pentru un timp, dar mai devreme sau mai târziu acest amestec exploziv de ignoranţă şi putere ne va exploda în faţă".

În cele ce urmează vreau să-ţi ilustrez ”greutatea” unei predicţii în baza ştiinţei psihologice şi nu a unor teorii psihologice infantile, mai potrivite fanilor lui Harry Potter sau studenţilor la Şcoala Hogwarts. În acest scop îţi voi oferi un test, iar tu, fiind o persoană cumsecade, îl vei face, chiar dacă n-ai trecut prin facultatea de profil, deoarece contează mai puţin spre deloc.

După confruntarea finală din anul 2009 dintre cei doi candidaţi la preşedinţia României, Traian Băsescu şi Mircea Geoană, Viorel Hrebenciu, pe atunci membru marcant al PSD, dar şi soţia lui Mircea Geoană - au acuzat utilizarea "atacurilor energetice" puse la cale, prin persoane "înzestrate", de către PDL, în speţă "flacăra violetă", pentru a-l slăbi pe Mircea Geoană. A fost o perioadă în care mulţi politicieni purtau cravate, pulovere, cămăşi ori pălării violete. Unii continuă şi astăzi. Se considera că violetul protejează împotriva atacurilor energetice. 

Adeseori stabilirea adevărului într-un caz de încălcare a legii nu este simplă. Sunt nenumărate cazuri în istorie în care convingerea poliţiştilor, a procurorilor şi, în ultimă instanţă, a judecătorilor, cum că  o persoană este vinovată - s-a dovedit a fi greşită. În apărarea acestora este de menţionat că, în multe speţe, aceştia nu ştiu exact ce s-a întâmplat (nu au martori direcţi), ci încearcă să stabilească adevărul bazându-se pe dovezi circumstanţiale, pe mărturii (care pot fi false, intenţionat sau nu) etc.

 

De când ne putem transmite gândurile către "umanitate" prin intermediul, în special, al reţelelor de socializare, producţia de aberaţii, aparent profunde, a crescut alarmant. În fapt pare că prea mulţi sunt preocupaţi să genereze (ori măcar să răspândească) fraze "antologice", care să ne pună pe gânduri, care musai stârnesc introspecţii şi revelaţii răvăşitoare. Dar aspectul mai interesant este umătorul: ne plac aceste aberaţii. Deşi nu înţelegem nimic din ele, pentru că nu spun nimic, în fapt, la o lectură superficială par a avea ceva de spus. Sigur, uităm repede de ele apoi, căci mii de alte aberaţii ne aşteaptă pentru a ne "provoca" intelectul şi imaginaţia.

Erorile sistematice de judecată sunt cunoscute drept biasuri (eng. bias - predispoziţie, preconcepţie) şi ele apar în mod previzibil în împrejurări particulare. Atunci când pe scenă urcă un vorbitor chipeş şi sigur pe sine, puteţi anticipa că auditoriul îi va aprecia prestaţia mai favorabil decât merită.

  • Oamenii tind să evalueze importanţa relativă a problemelor în funcţie de uşurinţa cu care ele sunt extrase din memorie, iar aceasta este în mare măsură determinată de mărimea spaţiului care le este acordat în mass-media.
  • Teme frecvent menţionate ocupă mintea, pe măsură ce altele ies din sfera conştiinţei.
  • Există două moduri de gândire: sistemul 1 şi sistemul 2. Sistemul 1 operează automat şi rapid, cu efort redus sau nul şi fără senzaţia de control voluntar. Sistemul 2 acordă atenţia necesară activităţilor mintale solicitante, printre care se numără calculele complicate.
  • Ne identificăm cu sistemul 2, eul conştient, raţional, care are opinii, face alegeri şi decide la ce să ne gândim şi ce să facem. Dar descriu sistemul 1 ca stând fără efort la originea impresiilor şi senzaţiilor care sunt principalele surse ale opiniilor explicite şi ale alegerilor deliberate ale sistemului 2.

Imaginează-ți, te rog, următoarea situație. Un bărbat de 40 de ani, pe nume Alex, cumsecade și responsabil, pare să manifeste preferințe sexuale neobișnuite. Soția lui, Iulia, care îl cunoaşte de zece ani, e contrariată și îngrijorată pentru că dumnealui vizitează tot mai des site-uri cu pornografie juvenilă și colecţionează reviste și website-uri de profil.  Ba chiar a solicitat serviciile de masaj ale unei tinere domnișoare, ceea ce el nu obișnuia să facă. În tot acest timp, Alex acuza migrene tot mai dureroase.

Creierul uman are o viață secretă. Populațiile de neuroni rulează propriile lor programe dincolo de accesul minții conștiente. Aproape tot ceea ce gândești și simți nu se află sub control conștient. Tu, sinele conștient, care s-a trezit azi dimineață, ești doar un minuscul fragment simulat de populații neurale care reușesc să coopereze.

Recent am fost consultat de o persoană vizavi de ”trauma psihică” – posibila consecință a tragicului eveniment din acel club. Inspirat de întâlnire, voi împărtăşi câteva idei, care sper că vor fi de ajutor în abordarea mai sceptică a sprijinului psihologic oferit cu toptanul de o armata de experți. Cum e patologizată suferința umană? E mai simplu decât să răspunzi la ”ce mai faci?”. Când se petrece un dezastru (precum cel recent) și oamenii suferă în mod firesc, specialiștii clinicieni îi atribuie eticheta de ”TRAUMĂ PSIHICĂ”. Pe scurt, au inventat o boală.

Deşi nu există o persoană anume căreia să i acorde creditul exclusiv pentru naşterea publicităţii în America, nimeni nu poate primi totuşi mai mult credit decât un om de care cel mai probabil nu aţi auzit niciodată: Edward Bernays.


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro