Nassim Nicholas Taleb, eseistul libanezo-american faimos în special pentru conceptul de „lebădă neagră”, este activ pe Twitter. Comentează diverse evenimente politice, periodic atacă diverse figuri politice sau literare și își testează propriile idei. Mai jos am extras o serie de gânduri recente.
• Dacă îți iei angajamente de început de an ori, și mai rău, ai nevoie de așa ceva, în mod cert faci ceva greșit, lipsindu-și cunoașterea de sine.
Nu e nimic greșit cu astfel de angajamente, dar acestea ar trebui puse în practică imediat.
• Anul 2024 în rezumat:
Nu am făcut niciun compromis în ce privește genocidul.
Nu am scris niciun articol de ziar, nu am vizitat New Jersey, nu am dezbătut cu niciun idiot, nu am fost la Starbucks, nu am făcut „cardio” în sala de sport, nu am citit niciun roman francez...
• Sfaturi „perfect” greșite de la Attia/ Huberman etc.
Datele arată:
1. absența episodică de somn este benefică, cu condiția să dormi totuși suficient.
2. proteinele trebuie să vină „valuri”, lipsa acestora este necesară (autofagie).
3. alcoolul are efecte mici atunci când este consumat în cantități mici.
Toate concluziile medicale sunt statistice.
Mă uit la datele bazate pe dovezi ca un statistician; „practicienii din domeniul medical” fac afirmații care adesea nu se potrivesc cu propriile lor date.
Spunând că ai nevoie de x calorii, x grame de proteine, x nanosecunde de somn etc. - este naiv și înșelător, dacă nu ai cunoștință despre variațiile cu privire la date, efectele de ordin secund.
Dovezile împotriva consumului de alcool sunt „firave”, iar efectele consumului în doze mici nu au consecință, în special în cazul consumatorilor etichetați drept „moderați”.
N.n.: „Attia/ Huberman” se referă la Peter Attia și Andrew Huberman, influenceri în domeniul medical/ nutriționist, cu pregătire științifică la bază.
• Fragilitatea unui sistem nu este măsurată prin stabilitatea sa anterioară, ci prin toleranța la variabilitate.
N.n.: se referă, de exemplu, la fragilitatea unui regim autoritar, precum cel sirian, unde zecile de ani de stabilitate nu asigură la infinit rezistența la schimbare.
• În genere, lucrurile de care sunteți acuzați de inamici, sunt valabile pentru aceștia.
• India are nevoie să facă eșecul onorabil; oamenii deștepți au tendința să meargă către funcții prestigioase într-un sistem birocratic în loc să înființeze start-upuri.
• Cei mai mulți intelectuali sunt fără coloană vertebrală, egoiști și corupți. Aceștia sunt ori marionete, propagandiști sau mirmidoni.
• Oamenii nu înțeleg că religia reprezintă o chestiune de identitate, separată de texte și teologie.
Suniții levantini urbani (ca Asma Assad) sunt imposibil de distins din punct de vedere social și cultural de creștini (în afara sărbătorilor).
Islamul otoman este în principal otoman.
Doar întrebați-vă: de ce oamenii din aceeași zonă ajung să aibă, tradițional, aceleași credințe religioase și socio-politice? Pentru că, deși este cu dublu sens, este mai probabil ca oamenii să preia credințele prietenilor lor și ale familiei decât să găsească prieteni care au aceleași credințe ca ei.
• Prin lipsa contactului cu limbile clasice, te separi de istorie.
• Dacă ești deștept, bogăția îți poate cumpăra ușurătatea absenței unui program și libertatea de a te putea adapta la surprizele care apar.
Dacă ești prost, ca majoritatea celor bogați, bogăția îți „cumpără” închisoarea unui program rigid, obligații metastatice și complicații care se auto-alimentează.
• Dacă știi, dimineața, cum va arăta ziua ta cu un grad rezonabil de precizie, ești un pic mort. Cu cât mai mare precizia, cu atât ești mai mort.
• Cel mult, (reacția față de ce se întâmplă în) Gaza a arătat că universalismul Vestic este doar verbalism pentru speech-urile post-întâlniri și lecturi introductive.
Dar a arătat ceva mai sinistru: că așa-numitele valori morale, prin aplicarea lor selectivă, sunt doar instrumente pentru influență.
• Ideea psihologilor că „fericirea” devine rapid insensibilă la bogăție/ venituri eșuează (printre alte neajunsuri) să înțeleagă dinamica, aspectele bogăție pe linia managementului riscurilor, care este un buffer și asigură protecție împotriva evenimentelor rare și a ruinei.
Precum cărțile necitite din biblioteca ta, banii necheltuiți au o valoare imensă.
Observă că testele efectuate sunt naive, inadaptate și neconectate la concluziile trase.
Cu alte cuvinte, banii sunt CEVA + OPȚIONALITATE/ CONVEXITATE.
CEVA-ul este parte hedonică, iar OPȚIONALITATEA/ CONVEXITATEA sunt ceea ce psihologii și economiștii comportamentali omit pe de-a întregul.
Notă: „convexitate” la Taleb se referă la modul în care un sistem reacționează la șocuri, la faptul că beneficiile cresc disproporționat în cazul unor schimbări mari, în timp ce riscurile sunt limitate.
• Când am întâlnit pentru prima dată entropia, cu ani în urmă, m-a uimit că:
+ în țările reci, civilizațiile sunt construite pentru a maximiza entropia.
+ în țările calde, civilizațiile sunt construite pentru a minimiza entropia.
+ în zona mediteraneană, în mod unic, sunt ambele sau niciuna.
Ce vreau să spun este că atunci când este rece, încerci să faci astfel lucrurile încât să-ți fie cald (entropie ridicată), iar când e cald, încerci să fii cât de inactiv posibil (entropie minimă). Iar când este mediteranean, păcălești cu „sprezzatura”.
N.n.: „Sprezzatura” este un termen italian care se referă la un fel de grație fără efort, arta de a face ceva dificil să pară ușor sau de a menține un comportament nonșalant în timp ce îndeplinești sarcini complexe.
• Ceilalți te vor invidia pentru succesul tău, pentru bogăție, pentru inteligență, pentru cum arăți, pentru status, dar foarte rar pentru înțelepciune.
• Atunci când un principiu este puternic și (simți că) imperativ, orice faci pentru a-l justifica ori explica rațional îl face mai slab.
În urmă cu câteva luni am publicat alte articole similare (idei exprimate pe Twitter), pe care le puteți citi aici și aici.
Dacă nu ați citit cărțile lui Taleb, o sinteză a acestora o puteți găsi pe scientia.ro, dând click pe tagul Nassim Nicholas Taleb.
