Înțelepciunea reală constă în găsirea unui echilibru între capacitatea de gândire profundă și cea de conștientizare socio-emoțională.
Moartea lui Socrate de Jacques-Louis David (1787)
Cu toții admirăm oamenii înțelepți, nu-i așa? Fie că este vorba de un profesor profund, un medic care arată compasiune sau un bătrân respectat din comunitate, recunoaștem înțelepciunea atunci când o vedem.
Dar te-ai gândit vreodată cum percep oamenii înțelepciunea în diferite culturi? O persoană din Maroc privește înțelepciunea, de pildă, în același mod ca cineva din Ecuador?
Studiul nostru recent a explorat modul în care oamenii din diverse culturi definesc înțelepciunea.
Acest proiect amplu a necesitat efortul a 34 de cercetători din domeniile filosofiei, psihologiei, antropologiei, științelor sociale și psihometriei – provenind din întreaga lume, reuniți într-un consorțiu de cercetare numit Geografia filosofiei.
Rezultatele noastre au fost, într-un fel, surprinzătoare. Deși înțelepciunea pare să fie modelată de diferențe culturale, aspectele fundamentale care definesc o persoană înțeleaptă sunt, în mare parte, aceleași în toate culturile.
De la studenții din zona urbana din Japonia la locuitorii din satele sud-africane, participanții au asociat înțelepciunea cu două trăsături-cheie: orientarea reflexivă și conștientizarea socio-emoțională. Vom explica în continuare ce înseamnă acestea.
Contrar stereotipurilor larg răspândite, oamenii recunosc înțelepciunea într-un mod similar, indiferent de zona geografică. În ciuda diviziunilor din lume, vedem înțelepciunea în aceleași tipuri de persoane și o asociem cu trăsături similare. Suntem, oare, mai asemănători decât diferiți în ceea ce privește percepția înțelepciunii? Și ce caracterizează o persoană înțeleaptă?
Caracteristicile oamenilor înțelepți
Există, așadar, două caracteristici principale ale oamenilor înțelepți: orientarea reflexivă și conștientizarea socio-emoțională.
Orientarea reflexivă descrie oamenii care gândesc înainte de a acționa, iau în considerare atent perspective diferite și folosesc logica și experiențele pentru a-și ghida deciziile. Sunt genul de persoane care rămân calme în situații dificile, analizând toate opțiunile înainte de a face o mișcare.
Conștientizarea socio-emoțională se referă la faptul că persoanele înțelepte sunt bune la înțelegerea gândurilor și sentimentelor altora, precum și la a ține cont de acestea. Ele acordă atenție emoțiilor și iau în calcul diferite puncte de vedere asupra unei situații. O astfel de persoană ar putea fi pricepută în a media conflicte, înțelegând perspectiva fiecărei părți, sau în a oferi sprijin emoțional în momente dificile.
Împreună, aceste două dimensiuni formează imaginea globală a înțelepciunii. Studiul sugerează că cei mai înțelepți oameni sunt cei care le înglobează în mod echilibrat pe ambele, demonstrând abilități puternice de a raționa, dar și capacitatea de conștientizare emoțională și socială.
O persoană reflexivă, care își suprimă propriile emoții și nu observă contextul social al unei probleme, nu ar fi considerată înțeleaptă. De asemenea, cineva care este stimulat exclusiv de emoții și de mediul social, dar nu face conexiuni logice, nu ar fi numit înțelept.
Înțelepciunea reală, conform studiului nostru, constă în găsirea unui echilibru între gândirea profundă și conștientizarea socio-emoțională.
Culturile diferă, dar nu atât de mult pe cât ai putea crede
Pentru a descoperi aceste dimensiuni, am utilizat o metodă numită uneori filosofie experimentală.
Participanții din 16 culturi diferite, din 12 țări de pe cinci continente, au făcut o serie de comparații.
De exemplu, una dintre întrebări le cerea participanților să compare dacă un medic sau o persoană religioasă era mai probabil să gândească logic atunci când lua o decizie de viață dificilă, unde nu exista un răspuns clar corect sau greșit. Participanții s-au evaluat, de asemenea, pe ei înșiși, iar apoi li s-a cerut să spună cât de înțelept li se părea fiecare dintre acești indivizi.
La începutul acestui proiect, ne așteptam să găsim diferențe mari între culturi. Cercetările anterioare sugerau că oamenii din „Vest” folosesc și apreciază gândirea analitică, care tinde să ignore părțile sociale și emoționale ale unei situații. În contrast, indivizii din „Est” pun accent pe gândirea holistică, adică pe vederi care iau în calcul toate aspectele situațiilor complexe.
Dar nu asta am descoperit. Deși au existat unele mici diferențe – oamenii din Africa de Sud, de exemplu, au acordat mai multă importanță naturii și divinității atunci când au reflectat asupra conștientizării socio-emoționale – imaginea generală a fost remarcabil de similară. La nivel global, oamenii au evaluat drept cei mai înțelepți pe cei care erau reflexivi, dar manifestau și conștientizare socio-emoțională. De exemplu, au numit un medic și o persoană de 75 de ani ca fiind cei mai înțelepți și, în același timp, cei mai buni pe ambele dimensiuni.
A fost deosebit de fascinant de observat că oamenii tindeau să se evalueze diferit de cum îi evaluau pe ceilalți. Cei mai mulți s-au văzut pe ei înșiși mai puțin reflexivi, dar cu o mai bună capacitate de conștientizare socială și emoțională decât persoanele „înțelepte” pe care le-au evaluat. Cu alte cuvinte, oamenii erau dispuși să admită un nivel moderat al propriilor capacități intelectuale, dar erau destul de încrezători în abilitatea lor de a-i înțelege și de a avea grijă de ceilalți.
De ce este important că apreciem la fel înțelepciunea
Această cercetare contrazice stereotipurile despre un ideal rece, analitic, al „Vestului” și imaginea orientată spre social și emoțional a „Estului” și „Sudului”.
Ideea că înțelepciunea este pur intelectuală sau, dimpotrivă, pur socială sau divină este prea simplistă. De asemenea, evidențiază faptul că înțelepciunea se manifestă printr-un echilibru al trăsăturilor atribuite tradițional diferitelor culturi.
Într-o perioadă în care cooperarea globală este mai importantă ca niciodată, recunoașterea aprecierii comune pentru anumite calități poate ajuta la depășirea diviziunilor culturale.
Studiul deschide noi direcții de cercetare. Ar putea aceste dimensiuni ale înțelepciunii să ne ajute să înțelegem cum să rezolvăm probleme globale? Sunt oamenii mai predispuși să aibă încredere în liderii care arată atât gândire reflexivă, cât și conștientizare socio-emoțională? Și cum influențează aceste calități modul în care gestionăm relațiile personale, deciziile dificile sau conflictele?
Un lucru este clar: înțelepciunea este ceva ce toți apreciem, indiferent de locul de unde venim. Înțelegând-o mai bine, nu doar că putem deveni mai înțelepți, dar putem învăța să apreciem înțelepciunea în alții, de oriunde ar fi aceștia.
Citește și:
⇒ Mecanismele fundamentale ale minții umane
⇒ 17 lecții de viață, după 17 ani de împărtășit înțelepciune cu lumea
⇒ Ce înseamnă „mediul este mesajul”?
Traducere și adaptare după What makes a person seem wise?
Autorii:
Maksim Rudnev, cercetător asociat, Departamentul psihologie, University of Waterloo
Veli Mitova, profesor de psihologie și director al the African Centre for Epistemology and Philosophy of Science, University of Johannesburg
