Mulți dintre noi am fost martori ai unor comportamente neobișnuite și chiar antisociale într-un aeroport sau în timpul unui zbor. Acestea pot varia de la gesturi inofensive, precum dormitul pe jos sau practicarea yoga în fața panoului cu informații despre zboruri, până la incidente grave, cum ar fi certuri matinale provocate de alcool sau încercări de a deschide ușile avionului în timpul zborului.
Aceste probleme mai serioase par să se fi agravat în ultimii ani, odată cu creșterea numărului de incidente apărute pe fondul nervozității și a modificărilor în programul zborurilor. Astfel de incidente au condus la solicitări de a reduce sau chiar interzice vânzarea de alcool în aeroporturi și la bordul avioanelor. De exemplu, compania RyanAir a propus o limită de două băuturi la barurile din aeroport pentru a preveni incidentele provocate de pasagerii aflați sub influența alcoolului.
Dar ce anume din mediul aeroporturilor ne face să ne comportăm diferit? Să analizăm psihologia din spatele acestui fenomen.
Aeroportul - un loc care schimbă starea de spirit
Pentru mulți turiști, aventura începe chiar din aeroport, ceea ce îi plasează într-o stare de spirit diferită față de cea obișnuită. Aceștia sunt nerăbdători să își înceapă una sau două săptămâni de relaxare și distracție, iar aeroportul devine parte din această experiență.
Alții, însă, sunt anxioși în legătură cu zborul, ceea ce îi poate face să se comporte diferit sau să caute refugiu în alcool. Zgomotul și aglomerația din aeroporturi nu ajută în reducerea anxietății. Așa cum arată studiile din domeniul psihologiei mediului, oamenii sunt foarte sensibili la mediul înconjurător din proximitatea lor și pot deveni rapid „copleșiți” de factori de stres precum mulțimile și zgomotul.
Stresul și anxietatea generează iritabilitate, atât temporar, cât și pe termen lung. Persoanele anxioase sunt mai predispuse la furie, iar o stare de anxietate temporară poate declanșa accese de furie.
Aeroporturile ca „spații intermediare”
Din punctul meu de vedere, aeroporturile ar trebui analizate și dintr-o perspectivă psihogeografică. Psihogeografia studiază efectul locurilor asupra emoțiilor și comportamentului uman, în special în mediile urbane.
În culturile celtice există conceptul de „locuri subțiri” (eng. thin places) – adesea păduri sacre – unde limita dintre lumea materială și cea spirituală este „subțire”. În astfel de locuri, oamenii sunt între două tărâmuri, fără a aparține pe deplin niciunuia.
În lumea tehnologică modernă, aeroporturile pot fi văzute și ele ca „locuri subțiri”. Sunt zone de tranziție unde granițele se estompează. Literalmente granițele naționale dispar. După ce trecem de zona controlului de securitate, intrăm într-un „teren neutru”, între țări. Conceptul de loc devine vag.
În mod similar, și noțiunea de timp devine incertă în aeroporturi. Când urmează să ne îmbarcăm, ne aflăm într-un spațiu intermediar între două fusuri orare, pregătiți să facem un salt în viitor sau chiar... în trecut. Unele zboruri din SUA – cum ar fi cele dintre Atlanta și Alabama – aterizează la o oră mai devreme decât momentul decolării, din cauza diferenței de fus orar. Capacitatea de a ne gestiona timpul ne oferă un sentiment de control asupra vieții noastre. Pierderea acestui control poate fi o altă sursă de anxietate.
Într-un alt sens, aeroporturile sunt zone ale absenței, în care prezentul nu este dorit. Toată atenția este concentrată pe viitor – pe zbor și pe aventurile care urmează la destinație. Această focalizare intensă asupra viitorului poate duce la frustrare, mai ales în cazul întârzierilor de zbor.
Confuzia și efectele sale
În aeroporturi și granițele personale devin fluide. Pe lângă comportamente antisociale, pot apărea și comportamente prosociale – oamenii vorbesc cu străinii despre planurile lor de călătorie și vacanță, având conversații neobișnuit de intime. În „țara nimănui”, normele sociale obișnuite se relaxează. Alcoolul poate amplifica și mai mult această coeziune socială.
Din cauza incertitudinii legate de timp și loc, aeroporturile creează un sentiment de dezorientare. Ne definim prin raportare la timp și loc. Știm cine suntem în funcție de rutina noastră zilnică și de mediul familiar. Ne definim și prin naționalitate. În lipsa acestor repere, ne putem simți pierduți. Indiferent dacă este cauzată de factori psihologici sau de mediu, chiar și temporar, dezorientarea poate avea efecte negative.
Efectele eliberatoare
Pe de altă parte, toate acestea pot avea și un efect eliberator asupra unora dintre noi. Așa cum subliniez în cartea mea Time Expansion Experiences, percepem adesea timpul ca pe un dușman care ne fură momente ale vieții și ne constrânge cu termene-limită. Prin urmare, să ieșim uneori din ritmul obișnuit al timpului poate fi ca o eliberare din închisoare.
Același lucru este valabil și pentru identitate. Un sentiment clar al identității este important pentru sănătatea noastră psihologică, dar poate deveni restrictiv. La fel cu actorii blocați în același rol într-un serial TV, ne bucurăm de siguranța rutinei, dar tânjim să ne testăm și să ne extindem orizonturile prin noi provocări. Astfel, ieșirea din rutina și mediul familiar poate fi revigorantă. La modul ideal, această libertate care începe în aeroport continuă pe tot parcursul aventurilor noastre în străinătate.
Sinele scăpat de sub control
În cele din urmă, fie că ne simțim anxioși sau eliberați, ajungem adesea să ne comportăm diferit de cum o facem în mod normal.
În acord cu teoriile psihologului Sigmund Freud, acest fenomen poate fi interpretat ca o trecere de la eul nostru civilizat la partea instinctuală și primitivă a psihicului, pe care Freud o numea sine. Potrivit lui Freud, sinele este sursa dorințelor și impulsurilor noastre, a emoțiilor și agresivității, și cere satisfacere imediată. De obicei, este ținut sub control de eu, dar poate scăpa oricând, mai ales atunci când inhibițiile noastre sunt diminuate de alcool sau droguri.
-- Citește și: Teoria freudiană a celor trei conștiințe (sine, eu și supra-eu)
În afara restricțiilor normale, unii turiști își lasă sinele să se manifeste imediat după ce trec de zona de securitate. Iar odată ce se îmbată, sinele devine complet dominant, provocând haos.
Interzicerea alcoolului în aeroporturi poate părea drastică. Dar având în vedere numeroșii factori care încurajează comportamentul antisocial, este greu de găsit o altă soluție. Într-o situație în care granițele se estompează, ducând la un posibil haos, o limită legală ar putea fi singura speranță.
Traducere și adaptare după The weird psychology of airports de Steve Taylor, profesor de psihologie la Universitatea Leeds Beckett.
Imagine: Pixabay
