Îți plac filmele de groază, podcasturile despre crime adevărate sau sporturile violente? Cercetările au arătat că o mare parte din atracția acestora se bazează pe apelul acestora la curiozitatea morbidă. Curiozitatea morbidă descrie un interes accentuat pentru a avea cunoștință despre situații amenințătoare sau periculoase.

Interacțiunea cu media care provoacă frică și emoțiile asociate, într-un mediu sigur, poate ajuta oamenii să își diminueze anxietatea și să își dezvolte reziliența psihologică. Totuși, cercetarea noastră recentă, publicată în the British Journal of Psychology, arată că un interes crescut pentru învățarea despre amenințări poate conduce și la atracția pentru tipuri mai puțin constructive de povești: teoriile conspirației. 

De la sataniști care recoltează sânge și conduc lumea în secret, până la reptile extraterestre care invadează planeta, teoriile conspirației oferă adesea explicații alternative pentru evenimente tulburătoare. Toate se concentrează pe ideea că un grup rău intenționat se află în spatele unor întâmplări ciudate sau politice. 

Teoriile conspirației mai au în comun următoarele: contrazic explicațiile comune și lipsesc dovezile concrete.

Dacă impulsul de a căuta teorii conspiraționiste este motivat de dorința de a identifica și înțelege posibile amenințări, ne-am putea aștepta ca interesul pentru teorii conspiraționiste să fie legat de o curiozitate morbidă mai mare.
  
Testarea legăturii

Pentru a investiga această legătură, am efectuat trei studii. Fiecare studiu a implicat grupuri diferite de participanți, cu o repartizare aproape egală între genuri. 

Primul studiu a testat întrebarea: este curiozitatea morbidă legată de o încredere mai puternică în teoriile conspirației? 

Folosind scala curiozității morbide și scala încrederii în teoriile conspirației generice, am constatat că persoanele cu un indice mai mare al curiozității morbide aveau o încredere mai mare în teoriile conspirației.

În psihologie, curiozitatea morbidă descrie un interes accentuat pentru a avea cunoștință despre situații amenințătoare sau periculoase. Aceasta poate fi măsurată folosind scala curiozității morbide, care oferă o evaluare generală și o clasificare pe patru domenii:
1. mințile persoanelor periculoase
2. violența
3. pericolele paranormale
4. afectarea integrității corporale. 

Violența se referă la curiozitatea față de acțiunea în sine (cum ar fi față de un meci de box). Afectarea integrității corporale se referă la curiozitatea față de urmările violenței (cum ar fi vizitarea unui muzeu al chirurgiei).


Persoanele mai tinere tind să aibă o curiozitatea morbidă mai mare, dar nu există, în general, diferențe semnificative între genuri. 

Al doilea studiu a testat dacă legătura dintre curiozitatea morbidă și interesul pentru teoriile conspirației este influențată de percepția amenințărilor. Participanții au evaluat cât de amenințătoare li s-au părut mai multe explicații ale unor evenimente. Acestea includeau atât explicații mainstream, cât și conspiraționiste, cum ar fi dacă urmele lăsate de avioane sunt vapori de apă sau resturi ale unor substanțe chimice dăunătoare. Am descoperit că cu cât curiozitatea morbidă era mai mare, cu atât participanții percepeau conspirațiile ca fiind mai amenințătoare.

În al treilea studiu am investigat dacă îi face curiozitatea morbidă pe oameni mai predispuși să caute teorii conspiraționiste ca explicații ale evenimentelor. Participanții au ales între perechi de descrieri, indicând despre care ar dori să afle mai multe. Unele perechi erau morbid versus non-morbid (de exemplu, o fotografie a unui bărbat care și-a ucis iubita și a mâncat-o versus o fotografie a unui bărbat care și-a salvat prietenul de la înec). Alte perechi includeau explicații conspiraționiste și mainstream ale aceluiași eveniment (cum ar fi scufundarea Titanicului – pentru că a lovit un aisberg, versus o scufundare deliberată într-o înșelătorie pentru obținerea banilor de asigurare). 

Am constatat că, cu cât oamenii manifestau o mai mare curiozitate morbidă în alegerile lor (cum ar fi alegerea de a vedea fotografia bărbatului care și-a ucis iubita), cu atât erau mai interesați de explicații conspiraționiste.  

Pe parcursul celor trei studii, persoanele cu o mai mare curiozitate morbidă prezentau o mai mare probabilitate de a crede în teorii ale conspirației, să perceapă teoriile conspirației ca fiind mai amenințătoare și să manifeste un interes mai mare în explorarea explicațiilor conspiraționiste. 

În toate cele trei studii, domeniul curiozității morbide cel mai strâns legat de interesul pentru teoriile conspirației a fost „mințile persoanelor periculoase”. 
 
Mințile persoanelor periculoase

De ce mințile persoanelor periculoase? Cercetările anterioare au sugerat că, în general, oamenii sunt atrași în mod special de povești despre relații sociale și amenințări. Însă grupurile ostile asociate teoriilor conspirației pot avea o atracție deosebit de puternică asupra oamenilor. 

Grupurile ostile au reprezentat mult timp o amenințare pentru oameni. Gândirea de grup a apărut devreme în evoluția Homo sapiens

În timp ce majoritatea agresiunilor primatelor sunt reactive, evoluția limbajului la oameni, acum aproximativ 300.000 de ani, a permis ca agresiunea să fie mai bine premeditată, coordonată, precum și înșelătoare și conspirativă. Acest lucru a făcut ca oamenii să fie curioși cu privire la intențiile persoanelor potențial periculoase. 

Deși curiozitatea poate fi utilă, sensibilitatea la explicațiile care implică amenințări, cum sunt teoriile conspirației, poate determina oamenii să presupună că alții au intenții periculoase chiar și atunci când acestea nu există.

Înțelegerea evenimentelor din lumea noastră complexă și modernă poate fi o provocare și ne poate face mai vigilenți față de amenințările posibile, activând străvechea noastră curiozitate morbidă. 

Curiozitatea morbidă nu este în mod inerent rea, însă un interes crescut pentru pericolele prezentate în teoriile conspirației poate întări convingerea că lumea este un loc periculos. Acest lucru poate crea un cerc vicios care sporește anxietatea, împingând oamenii și mai adânc în labirintul teoriilor conspirației. 

Citește și: 
-- De ce ne plac filmele violente? 

-- Ce-i motivează pe cei care ucid în masă?

Traducere și adaptare după How morbid curiosity can lead people to conspiracy theories 
Autorii: Joe Stubbersfield, lector în psihologie la University of Winchester, și Coltan Scrivner, cercetător specializat în comportamentul uman la Arizona State University

Write comments...
symbols left.
Ești vizitator ( Sign Up ? )
ori postează ca „vizitator”
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.