Gândește-te la acea lecție de biologie de bază pe care ai făcut-o în liceu. Probabil ai învățat despre organite, acele mici „organe” din interiorul celulelor care formează compartimente cu funcții specifice. De exemplu, mitocondriile produc energie, lizozomii reciclează deșeurile celulare, iar nucleul stochează ADN-ul. Deși fiecare organit are o funcție diferită, toate sunt similare prin faptul că sunt învelite într-o membrană.
Organitele cu membrane reprezentatu standardul organizării celulare, până când, după anul 2000, oamenii de știință au realizat că unele organite nu au nevoie de membrană. De atunci, cercetătorii au descoperit multe alte organite fără membrană, care au schimbat profund modul în care biologii înțeleg chimia și originile vieții.
- Detalii
- de: Allan Albig
- Biologie
Deoarece, de obicei, nu există simptome până la prima fractură, osteoporoza este considerată o boală tăcută. Unii o numesc chiar un ucigaș tăcut.
Osteoporoza este o boală a oaselor caracterizată printr-o densitate și rezistență osoasă scăzute, ducând la oase fragile, casante, care cresc riscul de fracturi, în special la coloană, șolduri și încheieturi.
Fundația Națională de Osteoporoză estimează că peste 10 milioane de americani suferă de osteoporoză. Alte 43 de milioane au masă osoasă scăzută, precursorul osteoporozei. Până în 2030, se estimează că numărul adulților cu osteoporoză sau masă osoasă scăzută va crește cu peste 30%, ajungând la 71 de milioane.
N.n. - într-o estimare publicată pe site-ul Spitalului militar din București, în România circa 21% dintre femei și 6% dintre bărbații de peste 50 de ani suferă de osteoporoză.
- Detalii
- de: Ting Zhang și Jianying Zhang
- Alimentaţie-Sănătate
Colesterolul LDL ajută la formarea plăcii aterosclerotice
Majoritatea oamenilor știu că factorii de risc pentru bolile de inimă sunt hipertensiunea arterială, fumatul, colesterolul ridicat și excesul de greutate. Cu toate acestea, mulți dintre cei care suferă un atac de cord nu prezintă niciunul dintre acești factori de risc tradiționali.
Cercetările sugerează că afecțiuni precum guta, psoriazisul, bolile inflamatorii intestinale și artrita reumatoidă sunt, de asemenea, factori de risc pentru bolile de inimă. Elementul comun al acestora este inflamația cronică.
- Detalii
- de: Robert Byrne și JJ Coughlan
- Alimentaţie-Sănătate
Apa este esențială pentru funcționarea zilnică și pentru sănătate, iar fără ea putem supraviețui doar câteva zile. Totuși, pierdem constant apă prin transpirație, urinare și chiar prin evaporare atunci când respirăm.
Acesta este motivul pentru care am evoluat cu un mecanism de reglare și menținere a apei în corpul nostru. La fel cu alte animale, supraviețuirea noastră depinde de un impuls biologic puternic care ne spune să găsim și să bem apă pentru a echilibra pierderea de lichide.
- Detalii
- de: Lauren Ball și Kiara Too
- Alimentaţie-Sănătate
Produsele lactate scad eficiența unor medicamente, precum antibioticele sau anumite medicamente anticancer. În esență, această „scădere a eficienței” înseamnă o reducere a absorbției medicamentului, ca urmare a interacțiunii unor substanțe chimice din compunerea lactatelor cu compuși din medicamente.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
credit: mun.ca
Știm că băieții și fetele se nasc în proporții aproape egale. Dar cum și de ce este atins acest raport de 1:1?
În cadrul unui nou studiu cercetătorii au căutat în seturi uriașe de date variante genetice care dezechilibrează raportul de 1:1 între sexe și testează regulile biologice și teoretice ale acestui raport.
- Detalii
- de: Jenny Graves și Arthur Georges
- Biologie
Nervul vag se ramifică din creier prin organele tale pentru a coordona funcțiile corpului, inclusiv aspecte ale minții, cum ar fi starea de spirit, plăcerea și frica.
Cum este orchestrată această conexiune dintre creier și corp? Prin intermediul nervului vag, cel mai lung nerv din corp, care transmite comenzi către organele noastre și primește senzații de la ele.
Multe dintre funcțiile complexe pe care le reglează nervul vag, precum starea de spirit, învățarea, excitarea sexuală și frica, sunt automate și se desfășoară fără control conștient.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Un stop cardiac și un infarct sunt concepte distincte, dar care se suprapun, în legătură cu inima (în esență, un mușchi care se contractă, funcționând ca o pompă). Când se contractă, împinge sângele – care conține oxigen și nutrienți – către toate țesuturile din corpul nostru.
Pentru ca mușchiul inimii să funcționeze eficient ca o pompă, acesta trebuie să aibă propriul aport de sânge, livrat prin arterele coronare. Dacă aceste artere sunt blocate, mușchiul inimii nu primește sângele de care are nevoie. Acest lucru poate cauza rănirea sau moartea mușchiului inimii, iar inima nu mai pompează sânge.
- Detalii
- de: Michael Todorovic și Matthew Barton
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Este adevărată zicala „calorii consumate, calorii arse” (n.tr. referitor la faptul că, în fapt, esențial în atingerea/ menținerea unei greutăți dorite este numărul de calorii ingerate)? Răspunsul scurt este da, dar povestea completă este mai nuanțată.
Din momentul în care mâncarea îți atinge limba și până când părăsește corpul, sistemul tău digestiv și microbiomul intestinal lucrează pentru a extrage nutrienții din aceasta. Enzimele din gură, stomac și intestinul subțire descompun alimentele pentru absorbție, în timp ce microbii din intestinul gros digeră resturile.
- Detalii
- de: Christopher Damman
- Alimentaţie-Sănătate
Bolile hepatice sunt înfricoșător de frecvente la nivel mondial. Steatoza hepatică asociată cu disfuncția metabolică (metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease - MASLD) este un termen generic ce descrie afecțiuni corelate cu acumularea de grăsime în ficat. Cunoscută anterior sub numele de „boala ficatului gras non-alcoolic”, această afecțiune afectează 1 din 4 persoane la nivel mondial.
- Detalii
- de: Madona Azar
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Diabetul - organe afectate
Deși probabil ești familiarizat cu diabetul de tip 1 și tip 2, este posibil să fi auzit mai puțin despre diabetul de tip 1.5. Cunoscut și sub denumirea de diabet autoimun latent la adulți (LADA), diabetul de tip 1.5 are caracteristici atât ale diabetului de tip 1, cât și ale diabetului de tip 2.
Așadar, ce este diabetul de tip 1.5? Și cum este diagnosticat și tratat?
Există mai multe tipuri de diabet
Diabetul zaharat este un grup de afecțiuni care apar atunci când nivelul de glucoză (zahăr) din sânge este mai mare decât cel normal. De fapt, există mai mult de zece tipuri de diabet, dar cele mai frecvente sunt tipul 1 și tipul 2.
- Detalii
- de: Emily Burch și Lauren Ball
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Deficiența de fier este frecventă și slăbește organismul, afectând în special femeile. O treime dintre femeile aflate în perioada premenopauzală au un nivel scăzut de fier, comparativ cu doar 5% dintre bărbați*.
Adolescentele, femeile care fac multă mișcare și cele însărcinate sunt cele mai afectate.
Organismul are nevoie de fier pentru a produce globule roșii și pentru a sprijini producția de energie, sistemul imunitar și funcția cognitivă.
Dacă nivelul de fier este scăzut, simptomele pot include oboseală, slăbiciune, dificultăți de respirație, dureri de cap, bătăi neregulate ale inimii și concentrare redusă.
- Detalii
- de: Alannah McKay
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Candida auris - ciupercă ce se răspândește foarte rapid în spitale
Infecțiile nosocomiale sunt acele infecții care sunt asociate cu asistența medicală și care se manifestă pe timpul spitalizării sau la scurt timp după eliberarea din spital.
Cei care suferă de aceste infecții sunt, de regulă, cei care au deja un sistem imunitar slăbit. Cum cei care ajung la spital, de regulă, sunt destul de bolnavi, una dintre consecințe este, desigur, că aceștia au și un sistem imun deteriorat.
Microbii care sunt specifici infecțiilor nosocomiale au un anumit profil, în sensul că se referă, de regulă, la bacterii care sunt rezistente la majoritatea tipurilor de antibiotice.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
„Analiza a relevat modele neliniare consistente în markerii moleculari ai îmbătrânirii, cu o dereglare semnificativă apărând în două perioade majore, în jurul vârstelor de 44 și 60 de ani (vârstă cronologică). De asemenea, au fost identificate molecule distincte și căi funcționale asociate acestor perioade (reglarea sistemului imunitar și metabolismul carbohidraților) care se modifică în jurul vârstei de 60 de ani, precum și modificări asociate cu sănătatea cardiovasculară și cu metabolismul lipidelor și al alcoolului în perioada de tranziție din jurul vârstei de 40 de ani.
În ansamblu, această cercetare demonstrează că funcțiile și riscurile bolilor asociate îmbătrânirii se schimbă într-un mod neliniar pe parcursul vieții umane și oferă informații noi cu privire la căile moleculare și biologice implicate în aceste schimbări.” Nature.
Dacă v-ați simțit vreodată ca și cum totul în corp se destramă rapid, s-ar putea să nu fie doar imaginația dumneavoastră. Un nou studiu al cercetătorilor de la Facultatea de medicină a Universității Stanford arată că multe dintre moleculele și microorganismele din corpul uman înregistrează o creștere sau o scădere „dramatică” între 40 și 60 de ani.
Cercetătorii au evaluat mai multe mii de molecule diferite la persoane cu vârste cuprinse între 25 și 75 de ani, precum și microbiomul acestora (bacteriile, virusurile și ciupercile care trăiesc în organismul uman și pe piele) și au constatat că abundența majorității moleculelor și a microbilor nu se modifică în mod gradat, informează 360medical.ro.
- Detalii
- de: Beatrice Popa
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
În viața de zi cu zi, accidentele minore sunt inevitabile. Probabil te-ai împiedicat vreodată de o piatră, ți-ai rănit un deget de la picior, ai avut o sângerare ușoară și poate o unghie retezată. În acele momente, în corpul tău se declanșează o serie impresionantă de procese biologice complexe, care au ca scop repararea țesuturilor afectate și revenirea la normal.
În acest articol vom explora în detaliu ce se întâmplă în organism atunci când acesta suferă o rănire minoră, folosind exemplul unei lovituri la degetul de la picior, cu retezarea unghiei și o rănire localizată.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
