Recent au fost publicate două articole de presă cu titluri senzaționale legate de vaccinare. Agerpres a retras știrea după ce a realizat că a difuzat informații inexacte, iar  România Liberă doar a modificat titlul. Este de evidențiat faptul că directorul editorial al “România Liberă” este un membru al mișcării antivaccinare din România.

La ora scrierii acestui articol în România s-au consemnat 34 de decese ca urmare a infectării cu virusul gripei. Săptămâna 14 - 20 ianuarie a avut un caracter epidemic, la fel ca şi săptămâna anterioară acesteia, numărul cazurilor de infecţii respiratorii acute a crescut din nou cu peste 20% faţă de nivelul aşteptat. Ministrul Sănătăţii îndeamnă la vaccinare, şcolile se închid o zi, în încercarea de a încetini răspândirea virusului. Dar e mai complicat decât s-ar putea crede evitarea îmbolnăvirii şi a deceselor ca urmare a infectării cu virusul gripei, din motive expuse în continuare. Numeroase centre de cercetare din lume sunt în căutarea unui vaccin universal împotriva virusului gripal, deocamdată fără succes.

 

Un vaccin anti-rujeolă protejează împotriva rujeolei. Introducând în organism o secvenţă dintr-un virus slăbit, sistemul imunitar învaţă cum să lupte împotriva acestuia, atunci când un virus real apare. Dar nu cumva sistemul imunitar învaţă mai mult din urma interacţiunii cu vaccinul? Cercetări recente arată ca da.

Un studiu publicat recent de prestigioasa publicaţie "The Lancet" arată că "hrana în Antropogen reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu în secolul al XXI-lea".  Sistemul global deficitar în ce priveşte consumul şi producţia de hrană face ca circa 1 miliard din cele 7,5 miliarde de oameni ai planetei să nu dispună de hrană suficientă, iar 2 miliarde să mănânce prea mult hrană inadecvată.


Celule dendritice

Oamenii de știință iubesc analogiile. Le folosim în mod continuu pentru a comunica abordările și descoperirile noastre. Ca imunolog, mă uimeşte că multe dintre analogiile noastre recurente pentru un sistem imunitar sănătos, care funcționează, promovează trăsături excelente de comportament. În această privință, ar trebui să ne dorim cu toții să fim mai mult ca celulele sistemului nostru imunitar și să replicăm aceste caracteristici în viața noastră de zi cu zi și la locul de muncă.

Deficitul de fier reprezintă una dintre cele mai frecvente carenţe de nutrienţi din lumea dezvoltată, afectând una din trei femei de vârstă reproductivă. Se poate dezvolta atunci când aportul de fier sau ratele de absorbție a fierului nu sunt în măsură să răspundă cerințelor de fier ale corpului, cauzând slăbiciune, oboseală, concentrare slabă, dureri de cap și intoleranță la exerciții fizice.

Totul începe cu oxigenul din aer. Pe timpul exerciţiului fizic este nevoie de mai mult oxigen decât atunci când stai liniştit pe o canapea. Pentru a asigura mai mult oxigen organismul începe să absoarbă mai mult oxigen de la nivelul plămânilor. După un timp diafragma, muşchii intercostali şi pectoralii minori care controlează respiraţia devin mai eficienţi şi pot lucra împreună la intensităţi mai mari de antrenament.

Am scris în trecut o lungă serie de articole dedicată unor aspecte mai puţin cunoscute despre corpul omenesc. Adaugăm astăzi 25 de noi curiozităţi.


Ședințele energice de yoga reduc mâncatul emoțional și gândurile negative

Yoga pare să reducă simptomele depresiei, sentimentele negative și mâncatul emoțional (pentru a satisface nevoi emoţionale, nu foamea normală). Acest lucru ne sugerează că practicarea ei poate constitui o completare utilă la terapiile verbale și medicamentele antidepresive.

Comportamentul prosocial este esenţial pentru sustenabilitatea societăţii, deoarece le permite oamenilor să lucreze în grupuri, să creeze structuri sociale puternice şi să contribuie la bunăstarea comună. Deşi altruismul este important pentru societate, oamenii de ştiinţă nu deţin multe informaţii despre modul în care comportamentele prosociale şi antisociale sunt prezente în creierul uman. În plus, tranziţia de la un comportament de tip egoist la unul de tip altruist nu este foarte bine înţeleasă.

 

Febra musculară descrie un fenomen de durere musculară resimţită la 24-72 de ore după efort, mai ales în cazul practicării unui nou program de exerciţii, după o schimbare a sportului practicat sau după o creştere a duratei şi intensităţii antrenamentelor. Febra musculară se caracterizează prin sensibilitate musculară, scăderea forţei şi, în consecinţă, afectarea mişcării. Această durere este un răspuns normal la un efort neobişnuit şi este o parte a procesului de adaptare ce duce la o mai mare rezistenţă şi forţă pe măsură ce muşchii se refac şi revin la conformaţia normală.

Un tată de gemeni din regiunea Hòa Bình din nordul Vietnamului a cerut efectuarea unui test pentru a se stabili dacă ambii copii sunt ai săi. Rezultatul testului a arătat că, în fapt, este tatăl biologic al unui singur copil, celălalt fiind conceput de mamă cu un alt bărbat... Cum e posibil aşa ceva?

Corpul uman este format din miliarde de celule microscopice. O celulă umană obişnuită este de aproape zece ori mai mică decât diametrul unui fir de păr. Celulele dumneavoastră sunt clasificate în aproximativ 200 de tipuri diferite. De exemplu, celulele din piele, cele musculare, cele osoase şi cele sangvine îndeplinesc funcţii diferite: fac pielea moale, muşchii flexibili, oasele solide şi sângele lichid. Funcţia fiecărei celule depinde în cea mai mare măsură de tipul genelor activate din totalul celor aproximativ 40.000 de gene.

 

Hipertensiunea arterială (HTA), cunoscută, de asemenea, sub numele de tensiune arterială crescută sau hipertensiune, este o boală cronică caracterizată prin valori crescute ale presiunii arteriale. Valoarea ridicată face ca inima să pompeze într-un ritm mai accelerat față de ritmul normal pentru a propulsa sângele în vasele sangvine. Presiunea arterială este de două tipuri: presiunea arterială sistolică (presiunea sângelui în artere în timpul contracției mușchiului cardiac) și presiunea arterială diastolică (presiunea sângelui în perioada de relaxare a mușchiului cardiac).

Sute de milioane de persoane din întreaga lume consumă suplimente alimentare, începând de la vitamine şi terminând cu produse pentru slăbit. Majoritatea suplimentelor alimentare nu sunt necesare atunci când o persoană are o dietă echilibrată. În plus, anumite substanţe pot fi toxice pentru organism dacă depăşesc doza maximă admisă sau dacă se asociază cu alte medicamente; de aceea ar trebui să fie consumate doar în anumite condiţii şi la recomandarea specialiştilor (medici, nutriţionişti, farmacişti).

În filmul "Marţianul" Mark Watney, jucat de Matt Damon, este lăsat pe planeta Marte de colegii astronauţi, iar singurul aliment pe care-l poate consuma este cartoful. Andrew Taylor, un australian de 36 de ani urmează aceeaşi dietă, în mod voluntar. În încercarea de a slăbi, Taylor a decis să nu mănânce decât cartofi vreme de un an.


Limfocită T (micrografie electronică)

Stanley Riddell este oncolog şi cercetător în domeniul imunoterapiei la Fred Hutchinson Cancer Research Center, Seattle, SUA. Acesta experimentează de 25 de ani terapii de avangardă care modifică şi potenţează sistemul imunitar pentru a trata în mod eficient cancerul şi alte boli infecţiose. Pe 14 februarie 2015 Riddell a prezentat ultimele progrese realizate în materie de combatere a cancerului.

 

Un documentar recent realizat de PBS, denumit "Memory Hackers" (şi pe care vi-l recomandăm, în măsura în care sunteţi interesaţi de subiect) vorbeşte, în esenţă, despre progresele realizate în ultimii ani în ce priveşte înţelegerea memoriei. Deşi, ca şi în ce priveşte conştiinţa, cunoaşterea mecanismelor de funcţionare a memoriei este încă la început, progresele realizate permit, de exemplu, ştergerea unor amintiri, vindecarea de diverse fobii (cum ar fi frica de păianjeni) sau plantarea de amintiri.

E-urile din lista de ingrediente de pe eticheta produselor alimentare înlocuiesc practic denumirile clasice ale aditivilor alimentari. E-urile sunt, aşadar, coduri pentru substanţe ce pot fi utilizate ca aditivi alimentari. E-urile (denumirea vine de la "Europa") sunt folosite pentru a augmenta / îmbunătăţi culoarea, savoarea şi structura alimentelor, precum şi pentru a preveni stricarea acestora. Aditivii alimentari se folosesc de secole. Vechii romani foloseau condimente ca şofranul pentru a da mâncării o culoare gălbuie. Sarea şi  oţetul erau folosite pentru a conserva carnea şi vegetalele pe timpul călătoriilor lungi.

Editarea genetică reprezintă o nouă tehnică ce permite modificarea anumitor gene. CRISPR (Clustered regularly-interspaced short palindromic repeats), tehnologia pe care se bazează editarea genelor, este probabil cea mai importantă descoperire din domeniul biotehnologiei din ultimii ani. Dar ce este și cum funcționează CRISPR? Care sunt posibilele utilizări ale acestei tehnologii noi? Cum a fost creată această tehnologie?


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro