Tatăl meu a fumat pipă o vreme, iar îmi amintesc foarte bine acea substanță neagră și lipicioasă – gudronul – care se aduna pe filtrul dispozitivului. Acum, imaginează-ți această substanță ajungând în plămânii tăi și acoperindu-le pereții. Imaginea este cel puțin neplăcută.
Având la dispoziție nenumărate studii despre efectele utilizării tutunului, n-ar trebui să avem dificultăți în a ne convinge pe noi înșine și pe alții cât de nociv este acesta. Celulele care alcătuiesc țesuturile, organele și sistemele corpului nostru sunt sensibile la efectele agenților toxici externi, mulți dintre aceștia regăsindu-se în tutun.
Mulți fumători nu doar că acceptă acest lucru, ci ignoră și pericolul serios pe care îl reprezintă pentru cei din jur.
În acest articol, vom urmări fumul de tutun pe măsură ce intră și călătorește prin corpul nostru, de la gură la plămâni, celule și până la sistemul nervos. La fiecare pas, vom observa efectele dovedite științific pe care le are asupra corpului nostru la nivel microscopic, celular.
- Detalii
- de: Guillermo López Lluch
- Alimentaţie-Sănătate
În aceste zile în SUA (și în restul lumii, la cum se preiau știrile din SUA de către agențiile de presă de pretutindeni) se vorbește masiv despre cum alcoolul este responsabil de apariția cancerului la om, indiferent de cantitatea de alcool consumat (desigur, cu risc mai mare pe măsură ce crește cantitatea consumată). Chirurgul general al SUA (eng. The US Surgeon General) anunță la TV că recomandă înscrierea pe sticlele de alcool mesaje asemănătoare celor de pe pachetele de țigări.
Prin urmare, consumul de alcool începe să fie prezentat în mod similar cu fumatul. Rezultatele studiilor efectuate pe grupuri mari de persoane ar arăta că, pe parcursul vieții, la un consum de 2 băuturi pe zi, femeile prezintă un risc de a dezvolta cancer de 21,8%, iar bărbații de 13,1%.
Interesant este că datele publicate recent în SUS sunt, totuși, contradictorii... Concluziile chirurgului general sunt în anumite aspecte diferite de cele prezentate recent într-un raport al National Academies - Sciences, Engineering and Medicine.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Schimbări genetice cauzate de preferințe culturale, migrație sau evenimente întâmplătoare continuă să modifice genomul uman. E drept, astăzi evoluția omului pare a fi mai puțin despre supraviețuire și mai mult despre succesul reproductiv.
Dar, bazându-ne pe ce știm, aspecte culturale și tehnologice, cum va arăta omul peste 50 de mii de ani?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Evoluţionism
Probabil vi s-a spus de multe ori: „Nu ieși iarna afară cu părul ud sau fără haină, că vei răci!”. Acest lucru nu este chiar adevărat. Ca în cazul multor lucruri, realitatea este mai complicată. Iată care este diferența: frigul nu este motivul pentru care răcim, dar este adevărat că vremea rece face mai ușoară contractarea virusurilor respiratorii, care provoacă răceala și gripa. Cercetările arată, de asemenea, că temperaturile scăzute sunt asociate cu rate mai ridicate de Covid-19, informează .
În calitate de profesor de asistență medicală cu experiență în domeniul sănătății publice, de la Universitatea Purdue este deseori întrebată despre răspândirea bolilor infecțioase, inclusiv despre relația dintre frig și răceală. Iată ce spune aceasta că se întâmplă de fapt.
- Detalii
- de: Beatrice Popa
- Alimentaţie-Sănătate
Cercetătorii de la USF Health și Institutul de Cancer Tampa General Hospital (TGH) au descoperit o legătură importantă între alimentația occidentală, bogată în alimente ultra-procesate, și inflamația cronică care stimulează creșterea și progresia tumorilor. Studiul, publicat în revista internațională Gut, subliniază necesitatea de a reevalua alegerile alimentare ca factor cheie în prevenirea și tratamentul cancerului colorectal.
- Detalii
- de: Dr. Bianca Cucoș
- Alimentaţie-Sănătate
Sunătoarea, sub formă de supliment alimentar, este folosită de secole pentru a îmbunătăți starea de spirit. Chiar și astăzi multe persoane o utilizează ca tratament natural pentru depresia ușoară până la moderată. Sunătoarea conține mai mulți compuși activi, precum hipericina și hiperforina, despre care se crede că influențează starea de spirit.
Studiile care au investigat eficacitatea sunătoarei au oferit rezultate mixte cu privire la eficiența acesteia în tratarea simptomelor depresiei. Deși acest tratament nu este în prezent recomandat de autoritățile sanitare din Regatul Unit, multe persoane continuă să cumpere suplimentul din farmacii și magazinele naturiste, considerându-l o alternativă naturală la antidepresive.
Cu toate acestea, ceea ce mulți oameni nu realizează este că, deși provine dintr-o sursă naturală, suplimentul pe bază de sunătoare poate avea interacțiuni potențial serioase cu medicamente eliberate pe bază de rețetă.
- Detalii
- de: Dipa Kamdar
- Alimentaţie-Sănătate
Bryan Johnson, omul care a transformat intenția de a avea sănătatea perfectă și chiar pe aceea de a nu muri într-o adevărată mișcare populară („Don't die!”), are, desigur, și un protocol stric și elaborat când vine vorba despre îngrijirea dinților și, în ansamblu, de sănătatea cavității bucale.
Regimul alimentar acestuia, de care am scris aici, conține peste o sută de diverse suplimente alimentare, multe insuficient studiate și fără rezultate certe în ce privește sănătatea umană. Nu cred să mai fie vreo persoană pe planetă care să ia zilnic atât de multe diverse substanțe chimice, în diverse forme, pentru o perioadă teoretic nelimitată, fără a cunoaște efectele pe termen mediu și lung asupra organismului și sănătății.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Matthew W. Johnson este profesor în cercetarea psihedelicelor și a conștiinței la Johns Hopkins. Lucrează în domeniul psihedelicelor din 2004 și este unul dintre cei mai publicați experți în psihedelice din lume. Mai jos, puteți citi opinia acestuia despre mecanismul psihedelicelor la nivelul organismului uman.
Fiecare experiență psihologică are un corespondent biologic: acestea sunt două fețe ale aceleiași monede. Când vezi culoarea verde, în creierul tău se întâmplă ceva care codează această experiență a culorii verzi.
În cazul psihedelicelor, cea mai mare diferență este dacă discutăm despre partea psihologică sau despre partea biologică. Acționează acestea prin activarea unor receptori din creier și apoi produc alte efecte? Sau funcționează datorită experienței?
- Detalii
- de: Matthew W. Johnson
- Alimentaţie-Sănătate
Oliver Zolman, un tânăr doctor britanic, a devenit cunoscut în ultimii ani prin două lucruri: preocuparea pentru longevitate și asocierea cu miliardarul american Bryan Johnson, care a înființat un fel de mișcare intitulată „Don't die” și care experimentează în domeniul longevității. Zolman este doctorul care îi oferă consultanță lui Johnson, pornind de la rezultatele științifice la zi în ce privește longevitatea umană.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Gândește-te la acea lecție de biologie de bază pe care ai făcut-o în liceu. Probabil ai învățat despre organite, acele mici „organe” din interiorul celulelor care formează compartimente cu funcții specifice. De exemplu, mitocondriile produc energie, lizozomii reciclează deșeurile celulare, iar nucleul stochează ADN-ul. Deși fiecare organit are o funcție diferită, toate sunt similare prin faptul că sunt învelite într-o membrană.
Organitele cu membrane reprezentatu standardul organizării celulare, până când, după anul 2000, oamenii de știință au realizat că unele organite nu au nevoie de membrană. De atunci, cercetătorii au descoperit multe alte organite fără membrană, care au schimbat profund modul în care biologii înțeleg chimia și originile vieții.
- Detalii
- de: Allan Albig
- Biologie
Deoarece, de obicei, nu există simptome până la prima fractură, osteoporoza este considerată o boală tăcută. Unii o numesc chiar un ucigaș tăcut.
Osteoporoza este o boală a oaselor caracterizată printr-o densitate și rezistență osoasă scăzute, ducând la oase fragile, casante, care cresc riscul de fracturi, în special la coloană, șolduri și încheieturi.
Fundația Națională de Osteoporoză estimează că peste 10 milioane de americani suferă de osteoporoză. Alte 43 de milioane au masă osoasă scăzută, precursorul osteoporozei. Până în 2030, se estimează că numărul adulților cu osteoporoză sau masă osoasă scăzută va crește cu peste 30%, ajungând la 71 de milioane.
N.n. - într-o estimare publicată pe site-ul Spitalului militar din București, în România circa 21% dintre femei și 6% dintre bărbații de peste 50 de ani suferă de osteoporoză.
- Detalii
- de: Ting Zhang și Jianying Zhang
- Alimentaţie-Sănătate
Colesterolul LDL ajută la formarea plăcii aterosclerotice
Majoritatea oamenilor știu că factorii de risc pentru bolile de inimă sunt hipertensiunea arterială, fumatul, colesterolul ridicat și excesul de greutate. Cu toate acestea, mulți dintre cei care suferă un atac de cord nu prezintă niciunul dintre acești factori de risc tradiționali.
Cercetările sugerează că afecțiuni precum guta, psoriazisul, bolile inflamatorii intestinale și artrita reumatoidă sunt, de asemenea, factori de risc pentru bolile de inimă. Elementul comun al acestora este inflamația cronică.
- Detalii
- de: Robert Byrne și JJ Coughlan
- Alimentaţie-Sănătate
Apa este esențială pentru funcționarea zilnică și pentru sănătate, iar fără ea putem supraviețui doar câteva zile. Totuși, pierdem constant apă prin transpirație, urinare și chiar prin evaporare atunci când respirăm.
Acesta este motivul pentru care am evoluat cu un mecanism de reglare și menținere a apei în corpul nostru. La fel cu alte animale, supraviețuirea noastră depinde de un impuls biologic puternic care ne spune să găsim și să bem apă pentru a echilibra pierderea de lichide.
- Detalii
- de: Lauren Ball și Kiara Too
- Alimentaţie-Sănătate
Produsele lactate scad eficiența unor medicamente, precum antibioticele sau anumite medicamente anticancer. În esență, această „scădere a eficienței” înseamnă o reducere a absorbției medicamentului, ca urmare a interacțiunii unor substanțe chimice din compunerea lactatelor cu compuși din medicamente.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
credit: mun.ca
Știm că băieții și fetele se nasc în proporții aproape egale. Dar cum și de ce este atins acest raport de 1:1?
În cadrul unui nou studiu cercetătorii au căutat în seturi uriașe de date variante genetice care dezechilibrează raportul de 1:1 între sexe și testează regulile biologice și teoretice ale acestui raport.
- Detalii
- de: Jenny Graves și Arthur Georges
- Biologie
