Hipertensiunea arterială (HTA), cunoscută, de asemenea, sub numele de tensiune arterială crescută sau hipertensiune, este o boală cronică caracterizată prin valori crescute ale presiunii arteriale. Valoarea ridicată face ca inima să pompeze într-un ritm mai accelerat față de ritmul normal pentru a propulsa sângele în vasele sangvine. Presiunea arterială este de două tipuri: presiunea arterială sistolică (presiunea sângelui în artere în timpul contracției mușchiului cardiac) și presiunea arterială diastolică (presiunea sângelui în perioada de relaxare a mușchiului cardiac).

Sute de milioane de persoane din întreaga lume consumă suplimente alimentare, începând de la vitamine şi terminând cu produse pentru slăbit. Majoritatea suplimentelor alimentare nu sunt necesare atunci când o persoană are o dietă echilibrată. În plus, anumite substanţe pot fi toxice pentru organism dacă depăşesc doza maximă admisă sau dacă se asociază cu alte medicamente; de aceea ar trebui să fie consumate doar în anumite condiţii şi la recomandarea specialiştilor (medici, nutriţionişti, farmacişti).

În filmul "Marţianul" Mark Watney, jucat de Matt Damon, este lăsat pe planeta Marte de colegii astronauţi, iar singurul aliment pe care-l poate consuma este cartoful. Andrew Taylor, un australian de 36 de ani urmează aceeaşi dietă, în mod voluntar. În încercarea de a slăbi, Taylor a decis să nu mănânce decât cartofi vreme de un an.


Limfocită T (micrografie electronică)

Stanley Riddell este oncolog şi cercetător în domeniul imunoterapiei la Fred Hutchinson Cancer Research Center, Seattle, SUA. Acesta experimentează de 25 de ani terapii de avangardă care modifică şi potenţează sistemul imunitar pentru a trata în mod eficient cancerul şi alte boli infecţiose. Pe 14 februarie 2015 Riddell a prezentat ultimele progrese realizate în materie de combatere a cancerului.

 

Un documentar recent realizat de PBS, denumit "Memory Hackers" (şi pe care vi-l recomandăm, în măsura în care sunteţi interesaţi de subiect) vorbeşte, în esenţă, despre progresele realizate în ultimii ani în ce priveşte înţelegerea memoriei. Deşi, ca şi în ce priveşte conştiinţa, cunoaşterea mecanismelor de funcţionare a memoriei este încă la început, progresele realizate permit, de exemplu, ştergerea unor amintiri, vindecarea de diverse fobii (cum ar fi frica de păianjeni) sau plantarea de amintiri.

E-urile din lista de ingrediente de pe eticheta produselor alimentare înlocuiesc practic denumirile clasice ale aditivilor alimentari. E-urile sunt, aşadar, coduri pentru substanţe ce pot fi utilizate ca aditivi alimentari. E-urile (denumirea vine de la "Europa") sunt folosite pentru a augmenta / îmbunătăţi culoarea, savoarea şi structura alimentelor, precum şi pentru a preveni stricarea acestora. Aditivii alimentari se folosesc de secole. Vechii romani foloseau condimente ca şofranul pentru a da mâncării o culoare gălbuie. Sarea şi  oţetul erau folosite pentru a conserva carnea şi vegetalele pe timpul călătoriilor lungi.

Editarea genetică reprezintă o nouă tehnică ce permite modificarea anumitor gene. CRISPR (Clustered regularly-interspaced short palindromic repeats), tehnologia pe care se bazează editarea genelor, este probabil cea mai importantă descoperire din domeniul biotehnologiei din ultimii ani. Dar ce este și cum funcționează CRISPR? Care sunt posibilele utilizări ale acestei tehnologii noi? Cum a fost creată această tehnologie?

Apa este fundamentală pentru viaţă. Reprezintă 50-70% din greutatea corpului tău şi este esenţială pentru cele mai multe funcţii organice. Orice deficit de apă - ca urmare a deshidratării, unei boli, exerciţiu fizic ori căldură excesivă - ne poate face să ne simţim rău.

Eliminăm continuu apă prin respiraţie, urină, excremente şi piele. Cei mai mulţi oameni sănătoşi reglează nivelul de apă din organism prin alimentaţie şi doza de apă zilnică, ghidaţi în special de sete. Dar este mai dificil de rezolvat această problemă pentru copii, bolnavi, bătrâni, atleţi şi cei care desfăşoară activităţi fizice foarte solicitante, în special în condiţii de temperatură ridicată.

Ai o durere de cap. La ce medicament apelezi? Cei mai mulţi oameni au o preferinţă pentru un medicament sau altul, pentru că au învăţat, din uzul repetat, că unele medicamente funcţionează mai bine decât altele. Această constatare este valabilă pentru orice tip de medicament, fie că se vinde la liber sau pe bază de reţetă.

 

Etichetele produselor alimentare par să furnizeze toate informaţiile de care un consumator are nevoie; aşadar, numărarea caloriilor ar trebui să fie simplă. Dar lucrurile nu stau chiar aşa, iar etichetele spun doar jumătate din poveste.
 
O calorie reprezintă măsura energiei utilizabile. Etichetele produselor alimentare ne spun câte calorii conţin acestea. Dar ce nu spun aceste etichete este următorul lucru: numărul de calorii depinde de cât de procesat este produsul alimentar.

Nu e cine ştie ce ştire faptul că în creierul nostru îşi au sediul atât gândurile, cât şi emoţiile. Creierul ia deciziile şi coordonează acţiunile organismului. Creierul adaptează acţiunile organismului în funcţie de mediul înconjurător, recepţionând informaţii externe şi reacţionând în consecinţă.  Pentru multă vreme am explicat funcţionarea creierului strict prin celulele sale specializate - neuronii, care constituie hardware-ul creierului.

Înainte de a se dezvolta diabetul de tipul al II-lea, existã aproape întotdeauna o perioadă de prediabet în care nivelul de glicemie se află într-o zonă gri, peste limita normală, dar sub limita diabetului propriu-zis. Conform Centrului pentru Controlarea şi Prevenirea Bolilor, aproximativ unul din trei adulţi americani este prediabetic şi doar 11% din prediabetici îşi cunosc situaţia medicală.


Apristurus

Rechinii pot fi înspăimântători. Dar dacă cei mai mulţi dintre noi se tem de rechini, unii sunt fascinaţi de aceste creaturi, în special de cele care vieţuiesc în apele adânci. La adâncimi de până la 3.000 de metri trăiesc adevăraţii monştri ai oceanelor: rechinii pisică-demon (eng. demon cat shark), peştele-câine şi rechinii fantomă.

Înţelegerea noastră şi  tratamentul bolilor psihice sunt primitive. Abordarea modernă a sclerozei multiple, a bolii Parkinson, a atacului cerebral sau a Alzheimerului este una nesatisfăcătoare. De ce stau lucrurile astfel? Pentru că nu înţelegem suficient despre cum funcţionează creierul. Dar ce înseamnă să "înţelegem creierul"? Ce căutăm să aflăm? Ce vrem să ştim în fapt?

Celula este unitatea structurală şi funcţională a tuturor organismelor vii. Celula este de două tipuri - procariotă şi eucariotă. Celula procariotă este formată din perete celular, membrană celulară, citoplasmă, nucleotid. Peretele celular este în partea exterioară, rigid şi dă forma celulei. Membrana celulară este alcătuită din proteine şi lipide, are rol de protecţie, permeabilitate selectivă, schimb de substanţe şi energie cu mediul de viaţă.


Inserarea chirurgicală a unor electrozi în creierul unui pacient

Astăzi cei mai mulţi dintre noi acceptă că mintea este dependentă de funcţionarea creierului şi nu obiectează la afirmaţia "Tu eşti creierul tău". La urma urmelor ştim de multă vreme că, în fapt, creierul controlează modul în care ne comportăm, ce ne amintim şi ce ne dorim. Dar ce înseamnă toate acestea? Şi sunt ele reale?

Sistemul imunitar ne protejează împotriva virusurilor, bacteriilor şi altor tipuri de patogeni pe care-i întâlnim de-a lungul vieţii. De asemenea, sistemul imunitar are capacitatea de a-şi aminti infecţiile trecute, putând lupta împotriva unor noi infecţii de acelaşi tip mult mai uşor.

Fosile umane descoperite în situl Sima de los Huesos, Sierra de Atapuerca, Spania
Credit: PNAS, doi/10.1073/pnas.1514828112

O echipă de cercetători din mai multe ţări, incluzându-l pe antropologul Rolf Quam de la Universitatea Binghamton, studiază forma şi mărimea corpului uman pe baza fosilelor umane descoperite în situl Sima de los Huesos, Sierra de atapuerca, Spania. Cu o vechime de 430.000 de ani, acest sit este locul identificării celei mai mari colecţii de fosile umane.


Escavaţii în situl Sima de los Huesos, Spania, unde au fost descoperite mai mult de 5.500 de oase ale unor hominizi din pleistocenul mediu.

În a doua parte a articolului dedicat prezentării unor noi metode de analiză a ADN-ului, vorbim despre instrumente de secvenţiere a ADN-ului străvechi. Prima regulă a paleogeneticii este următoarea:cu cât mostra este mai veche, cu atât mai fragmentat este ADN-ul.

ADN străvechi. Cranii de hominizi vechi de 400 de mii de ani, descoperite în situl arheologic Sima de los Huesos, Atapuerca, Spania. Dintr-un femur de aceeaşi vechime extras din acest site cercetătorii au reuşit să extragă şi să secvenţieze un genom mitocondrial complet.

Doi cercetători stau lângă masa de lucru, îmbrăcaţi din cap până-n picioare în costume speciale. Unul dintre aceştia, Hongjie Li, pune cu ajutorul unei pipete mici cantităţi de soluţie ce conţine ADN cu vechime de zeci de ani în tuburi centrifugale, în timp ce Lu Yao, doctorand, introduce datele în laptop. Uşi ce nu permit intrarea aerului exterior şi un sistem de ventilaţie adecvat minimizează riscul contaminării ADN-ului cu impurităţi din exterior.


 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro