Vitamina B6

Vitamina B6 este utilă pentru o gama largă de activităţi ale sistemului nervos. Aceasta ajută la defalcarea corectă a zaharurilor şi amidonului. De asemenea, ajută la prevenirea acumulării de homocisteină în sânge. Ardeiul gras şi spanacul sunt bogate în vitamina B6.

Următoarele simptome pot indica o carenţă de vitamina B6 şi, implicit, necesitatea suplimentării acesteia:

• Oboseala sau starea de rău
• Anemia
• Boli ale pielii precum eczemele şi dermatita seboreică
• Convulsiile sau crizele comiţiale

Ardeiul gras şi spanacul sunt surse excelente de vitamina B6. Foarte bune surse alimentare de vitamina B6 sunt şi usturoiul, conopida, muştarul, bananele, ţelina sau varza.

Vitamina B6 a fost cercetată pentru prima dată pe la mijlocul anilor 1930 şi este în continuare una dintre cele mai studiate din tot complexul de vitamine B. Are una dintre cele mai mari varietăţi de forme chimice. Formele acestei vitamine încep toate cu literele “pir” şi includ piridoxină, piridoxal, piridoxamină, fosfat de piridoxină, fosfat de piridoxal şi piridoxamina fosfat. Vitamina nu a avut iniţial aceste nume, dar a fost menţionată ca factor antidermatită. Inflamaţia pielii (dermatita) pare să crească atunci când produsele alimentare care conţin B6 sunt eliminate din dietă. Astăzi utilizăm creme care conţin vitamina B6 în special în cazurile care indică simptome de dermatită seboreică.

Care este funcţia vitaminei B6?

O mare parte din chimia organismului depinde de enzime. Enzimele sunt proteine care ajută reacţiile chimice. Funcţia vitaminei B6 în organism este deosebit de diversă şi complexă, fiind implicată în mai mult de 100 de reacţii enzimatice.

Sinteza de molecule esenţiale

Ştiaţi că este foarte greu să găseşti o categorie de molecule chimice în organism care să nu depindă într-un fel de vitamina B6 pentru producerea lor? Multe dintre elementele constitutive ale proteinelor, numite aminoacizi, necesită vitamina B6 pentru sinteza lor. Acizii nucleici utilizaţi în crearea ADN-ului în genele noastre au şi ei nevoie de această vitamină. Deoarece aminoacizii şi acizii nucleici sunt piese absolut vitale pentru formarea celulelor noi, vitamina B6 poate fi privită ca o parte esenţială a formării aproape tuturor celulelor noi din organism. Hem (centrul de proteine din celulele roşii din sânge) şi fosfolipidele (componente ale membranelor celulelor care permit schimbul de mesaje între celule) depind de asemenea de vitamina B6 pentru crearea lor.

Procesarea carbohidraţilor

Procesarea carbohidraţilor (zahăr şi amidon) depinde de disponibilitatea vitaminei B6 în organismul nostru. Această vitamină este deosebit de importantă în facilitarea defalcării glicogenului (o formă specială de amidon) stocat în celulele noastre musculare şi (într-o măsură mai mică) în ficat.

În sprijinul activităţii sistemului nervos

Rolul vitaminei B6 în sistemul nostru nervos este foarte amplu şi implică multe aspecte ale activităţii neurologice. Un aspect se concentrează pe crearea unui grup important de molecule numite amine, molecule ce transmit mesaje. Sistemul nervos se bazează pe formarea acestor molecule pentru transmiterea de mesaje de la un nerv la altul. (Molecule pot fi clasificate ca “neurotransmiţători”.) Aminele sunt un tip de neurotransmiţător în sistemul nervos. Ele sunt adesea “fabricate” din părţi de proteine numite aminoacizi iar nutrientul cheie pentru a face acest proces să aibă loc este chiar vitamina B6. Unii dintre neurotransmiţători – amine care necesită vitamina B6 pentru a fi produşi - sunt serotonina, melatonina, adrenalina, noradrenalina şi GABA.

Sprijină metabolismul

Mişcarea moleculelor care conţin sulf este deosebit de importantă pentru echilibrul hormonal şi pentru eliminarea substanţelor toxice prin ficat. Vitamina B6 este capabilă să elimine grupurile de sulf din alte molecule şi acest lucru ajută organismul să menţină o flexibilitate în manipularea compuşilor care conţin sulf.

Vitamina B6 joacă un rol similar şi în ceea ce priveşte moleculele ce conţin metil. Termenul de “metil grup” se referă la un compus care are un singur atom de carbon şi trei atomi de hidrogen. Multe dintre procesele chimice importante din corp sunt posibile datorită transferului de grupuri de metil de la un loc la altul. De exemplu, genele din organism pot fi pornite şi oprite în acest mod şi astfel celulele pot utiliza acest proces pentru a trimite mesaje înainte şi înapoi.

Ataşarea grupurilor de metil de substanţele toxice este o modalitate de a le face mai puţin toxice şi încurajează eliminarea lor din organism. Astfel, substanţa homocisteină (care se poate dezvolta excesiv în sânge şi poate conduce la boli cardiovasculare) poate fi păstrată într-un interval sănătos.

Care sunt simptomele de deficit de vitamina B6?

Datorită rolului său cheie în formarea de celule noi, vitamina B6 este deosebit de importantă pentru o funcţionare sănătoasă a ţesuturilor din organism, pentru ca acestea să se regenereze rapid. Pielea este un astfel de ţesut şi de multe ori este prima care arată că există deficienţe de vitamina B6. Multe dintre afecţiunile pielii sunt asociate cu deficitul de B6. Printre acestea sunt incluse eczemele şi dermatita seboreică. Un deficit sever de B6 poate conduce şi la probleme ale sistemului nervos precum convulsii şi crize convulsive. Rolul critic al vitaminei B6 în formarea de celule roşii din sânge duce la concluzia că un deficit de B6 poate provoca anemie, stare generală de rău şi oboseală. Când este legată exclusiv de deficitul de B6 anemia este de obicei clasificată ca hipocromă sau microcitică (pernicioasă).

Vitamina B6 se pierde într-o măsură destul de mare în timpul procesării alimentelor. Conservarea legumelor implică o pierdere a vitaminei B6 de aproximativ 60-80%, conservarea fructelor de aproximativ 38%; îngheţarea fructelor o pierdere de aproximativ 15%; conversia boabelor de cereale în produse cerealiere, între 50-95%, iar conversia de carne proaspătă în produse din carne, o pierdere de circa 50-75%.

Cum interacţionează vitamina B6 cu alţi nutrienţi?

Vitamina B6 este esenţială pentru a forma vitamina B3 (niacina) din aminoacidul triptofan. În cazul sindromului Down, de exemplu, unele dintre problemele legate de deficitul de vitamina B3 pot fi diminuate printr-un aport adecvat de vitamina B6. Vitaminele B2 şi B3 sunt ambele necesare pentru a converti vitamina B6 în formele sale chimice variate. Dezechilibrul în metabolizarea vitaminei B1 creează la rândul lui dezechilibre în metabolizarea vitaminei B6. Deficitul de B6 poate reduce absorbţia în organism a vitaminei B12.

Cine are nevoie de suplimentarea cu vitamina B6?

Vitamina B6 poate juca un rol in prevenirea şi/sau tratarea anumitor afecţiuni precum:

• Probleme ale sistemului cardio-vascular, inclusiv ateroscleroza, hiperhomocisteinemia şi hipertensiunea arterială
• Probleme ale sistemului nervos, inclusiv sindromul de tunel carpian, depresia, neuropatia diabetică, autismul şi epilepsia
• Afecţiuni cutanate, inclusiv acneea, eczemele, dermatita seboreică
• Prin aportul de B6 pot fi ameliorate afecţiuni precum alcoolism, funcţia suprarenală, astmul bronşic sau pietrele la rinichi.

Vitamina B6 este cel mai frecvent vândută sub formă de clorhidrat de piridoxină (piridoxina HCl). Cu toate acestea, forme alternative de vitamina A sunt, de asemenea, disponibile pe scara largă şi adesea sunt preferate de medici deoarece constituie forme biologic active. Persoanele care nu constată îmbunătăţiri ale stării de sănătate prin suplimentarea cu clorhidrat de piridoxină sau care au o istoric cu probleme hepatice care ar putea împiedica activarea piridoxinei, ar trebui să ia în considerare suplimentarea cu piridoxal-5-fosfat.

Recomandările pentru vitamina B3 stabilite în 2000 de către Academia Naţională de Ştiinţe SUA sunt după cum urmează:

• 0-6 luni: 100 micrograme
• 6-12 luni: 300 micrograme
• 1-3 ani: 500 micrograme
• 4-8 ani: 600 micrograme
• Băieţi 9-13 ani: 1.0 mg
• Bărbaţi 14-50 ani: 1,3 miligrame
• Bărbaţi 51 ani şi mai in vârstă: 1,7 miligrame
• Fete 9-13 ani: 1.0 mg
• Femei 14-50: 1.2 miligrame
• Femei de 51 ani şi mai în vârstă: 1,5 miligrame
• Femei însărcinate de orice vârstă: 1,9 miligrame
• Femeile care alăptează de orice vârstă: 2,0 miligrame

Preluare Prodieta