În ultimii ani am devenit un băutor regulat de ceai. Mă refer la ceaiul... ceai, la specia Camellia sinensis (familia Theaceae), nu la diverse la diverse flori, fructe ori plante peste care se adaugă apă caldă/ clocotită.
Deși am mai scris anterior pe site articole despre beneficiile ceaiului, nu am scris, până azi 😀, despre tipurile de ceai. Sunt patru mari tipuri de ceai, după modul de procesare: ceai negru, ceai verde, ceai oolong și ceai alb. Mai este o varietate de ceai de care vom vorbi, care devine mai bun cu trecerea timpului, ceaiul pu-erh.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Iată două întrebări la care am vrut să răspund, într-un articol, de mai multă vreme:
1) ce tipuri de activități fizice sunt cele mai bune pentru o viață lungă și sănătoasă?
2) care este durata optimă a activității fizice pentru a maxima șansele de a trăi sănătos cât mai mult?
Interesul a pornit, în special, de la următoarea nedumerire: mania modernă pentru mersul la sală și practicarea intensă, de unii, a antrenamentelor cu greutăți, are beneficii pentru sănătate? Sigur, mulți merg la sală cu scopul de a crește masa musculară și a crește atractivitatea formei corpului, dar ar fi de interes, cred, de aflat dacă activitatea fizică intensă vine și cu alte beneficii ori poate cu dezavantaje.
În esență, din câte mi-am dat seama, în special din analiza concluziilor moderne cu privire la alimentația optimă pentru om, pare că o abordare moderată, în acord cu tiparele impuse de evoluția noastră ca specie, este cea optimă. Poate că ce era scris pe templul lui Apollo (Oracolul din Delphi), „Nimic în exces”, are o utilitate modernă în domenii multiple, cum ar fi, printre altele, cel a activității fizice ori al alimentației.
Pare, nu-i așa? excentrică preocuparea pentru activități fizice intense, fie că e vorba despre antrenamente cu greutăți, alergare ori alte tipuri de sporturi intense.
Dar, dincolo de ce opinii mi-am format eu, să vedem ce spune știința 😃.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Culoarea nu există în natură. În fapt, un măr nu este roşu. Este utilă culoarea însă în lumea animală și cea a plantelor, atât pentru a diferenția între lucruri, cât și pentru atractivitate și atragerea atenției (cum este cazul plantelor și al animalelor). Animalele nu văd culorile la fel. De exemplu, taurii nu văd culoarea roșie (deci faptul că ar fi atrași de roșu în coridă e un mit).
Fiecare animal are un set unic de celule fotoreceptoare, ceea ce înseamnă că animalele percep culorile în mod diferit.
Desigur, deși putem constata care sunt diferențele între fotoreceptori între om și alte animale, nu putem stabili cu certitudine care este experiența unică a unei culori de către un animal. Asta este imposibil. Pentru că a vedea ca o albină, de exemplu, trebuie să fii o albină. Ceea ce pot face însă cercetătorii este să presupună că percepția culorii se face similar la om și la animalele studiate, dacă au fotoreceptori similari.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Biologie
Am scris în urmă cu câteva săptămâni despre ingredientele din Chicken McNuggets (McDonald's). Mi s-a părut nedrept să nu scriu și despre un produs de la cealaltă companie iubită profund de români, în special de copii și adolescenți, KFC. Am ales fâșiile de piept de pui picant pane (crispy strips), care, în ce mă privește, reprezintă produsul cel mai comandat când ajung la acest restaurant de tip fast-food. Rămâne de văzut dacă mai revin după ce termin acest articol 😀
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Când vorbim despre virusuri, avem tendința să avem în minte doar impactul lor dăunător asupra sănătății și vieții oamenilor. Pandemia de gripă din 1918 a ucis aproximativ 50 de milioane de oameni, iar variola circa 30% dintre cei infectați (supraviețuitorii au rămas adesea cu cicatrici sau orbi).
Dar virusurile pot fi folosite și în beneficiul sănătății umane, al agriculturii și al mediului.
Virușii au o structură relativ simplă, constând dintr-o bucată de material genetic (ARN sau ADN) închisă într-un înveliș proteic (capside). Unele au și un alt înveliș exterior.
- Detalii
- de: Thea van de Mortel
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Tuatara. Credit imagine: wikipedia.org
Toate ființele umane îmbătrânesc. Face parte din biologia noastră și ne limitează durata de viață la puțin peste 120 de ani. Nu toate animalele experimentează îmbătrânirea însă. Corpurile unor animale nu se degradează treptat pe măsură ce îmbătrânesc așa cum o fac corpurile noastre.
Odată ajunși la 30 de ani, probabilitatea de a muri a oamenilor se dublează la fiecare opt ani. Deci, chiar dacă ai norocul să devii centenar, probabilitatea de a muri în fiecare an va fi mare.
- Detalii
- de: Joao Pedro de Magalhaes
- Evoluţionism
Rata metabolică bazală reprezintă energia consumată de o persoană aflată în stare de repaus pentru a menține funcțiile de bază ale organismului, precum respirația, circulația și digestia. Cu alte cuvinte, este vorba despre energia necesară pentru funcționarea corpului atunci în condițiile în care acesta nu este angajat în activitate fizică.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Activitatea fizică regulată este cunoscută ca fiind un factor preventiv în ce privește apariția bolilor netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 ori cancerul de colon sau sân.
Dar apare un paradox: chiar dacă activitatea fizică din timpul liber, chiar intensă, este asociată cu efecte pozitive asupra sănătății, studii recente arată că activitatea fizică ce are loc la serviciu are efecte negative asupra sănătății, precum incidența bolilor cardiovasculare și mortalitate din toate cauzele.
De pildă, lucrătorii din construcții, agricultură și industrie sunt activi fizic în cea mai mare parte a zilei de lucru, dar aceștia sunt adesea bolnavi.
Cum vine asta? Activitatea fizică e activitate fizică, la urma urmelor, nu?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Recunosc, nuggeții de la McDonald's sunt foarte buni 😀 Sunt o adevărată capodoperă culinară. Sunt gustoși, moi, prăjiți exact cât trebuie. Dar acești nuggeți sunt un exemplu perfect de aliment ultra-procesat, adică nu un aliment în sensul clasic, ci un fel de înlocuitor de mâncare.
Iată ce conțin acești nuggeți, pe lângă puținul de carne de pui.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
În prezent 7% din populația României are diabet, iar circa 3% are cancer. Conform unui raport din 2020, dintre copiii cu vârste de 7-9 ani 14% sunt obezi, iar 17% sunt supraponderali. Iar România de mâine va fi mai bolnavă decât cea de azi.
Ceea ce mâncăm astăzi este foarte diferit de ceea ce obișnuiam să mâncăm cu câteva zeci de ani în urmă.
Cea mai mare parte a ceea ce mănânci este constituit din alimente ultra-procesate [AUP], care sunt o noutate pentru organismul nostru, învățat de-a lungul istoriei cu alt tip de hrană, și care ne îmbolnăvesc și ne omoară.
Nu vorbesc doar despre mâncarea tip fast-food de la anumite lanțuri de restaurante, nu vorbesc despre ce găsești la etajul de „mâncare” din malluri, ci de aproape tot ce mănânci. Cereale în pungi multi-colore, dimineața? AUP. Crenvurști? AUP. Iaurt? (Cel mai probabil) AUP. Margarină? AUP. Pizza de la supermarket? AUP. Prăjituri de orice fel de la supermarket/ cofetărie? AUP. Supe instant? AUP. Pâinea albă? AUP. Covrigi de la colțul străzii? AUP. Biscuiți și napolitane? AUP. Mezelurile de (aproape) orice tip? AUP. Batoane cu proteine înainte sau după exerciții fizice? AUP. Nuggets de orice fel? AUP. Cipsuri? AUP. Înghețată? AUP. Și lista continuă... Zeci de mii de substanțe chimice de care, în largă majoritate, nu ai auzit, fabricate de marile companii alimentare, sunt amestecate în produsele pe care le mâncăm zilnic.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Nu am găsit statistici recente cu privire la obezitatea infantilă în România. Dar date mai vechi existente sunt de-a dreptul stupefiante: conform unui articol din 2020 „Singurul studiu oficial conține date din anul 2015 și arată că la toate grupele de vârstă studiate – 7, 8 și 9 ani - ponderea copiilor cu probleme de greutate (supraponderali sau obezi) este de peste 25%”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Nu cred să mai fie vreo țară în care să se consume covrigi în cantități atât de mari ca-n România. Produse de patiserie-simigerie se găsesc, desigur, și-n alte locuri, dar puncte de vânzare la fiecare colț de stradă (și chiar mai multe pe aceeași stradă) sunt de găsit doar la noi.
Când m-am gândit să scriu acest articol și am făcut o scurtă verificare pentru a vedea ce s-a mai scris pe acest subiect, m-a amuzat să descopăr câte articole s-au scris prin presa noastră despre covrigi :) Multe, cu același text. În fapt, sunt o mulțime de articole despre covrigii de la Luca, faimoasa simigerie, articole care promit, desigur, să ne spună adevărul. Ce ne spun însă este doar un copy-paste cu ingredientele de pe site-ul companiei. Senzația mea este că, în realitate, aceste articole sunt publicitate mascată. Și imaginea din multe articole din diverse ziare este preluată de pe site-ul companiei, cu niște covrigi de toată frumusețea!
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Activitatea fizică nu duce la un consum total de energie zilnică superior și nu ajută la controlul greutății corporale.
Aceasta este, într-adevăr, o descoperire surprinzătoare, dar bine documentată științific. În același timp, este bine camuflată în articolele care vorbesc despre efectele exercițiului fizic asupra organismului uman, căci aproape nimeni nu vorbește despre ea.
De când cu diversele dispozitive electronice care monitorizează diverși parametri organici, contorizarea numărul zilnic de pași și a numărului de calorii consumate, printre altele, a devenit rutină pentru mulți.
Dar așteptările noastre sunt că dacă, de pildă, ai consumat 450 de calorii făcând circa 10 mii de pași, aceste calorii se adaugă la rata metabolică bazală (rata metabolică bazală indică numărul de calorii utilizate pentru funcționarea corpului aflat în stare de repaus).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Aproape toate băuturile răcoritoare (sucurile neacidulate și băuturile carbogazoase, inclusiv energizantele) sunt suficient de acide pentru a eroda (dizolva) smalțul, stratul protector al dinților, ceea ce duce la apariția cariilor dentare.
Strămoșii îndepărtați ai omului nu aveau carii dentare. Acestea sunt produsul procesului digestiv al bacteriilor din cavitatea noastră bucală. Bacteriile consumă bucăți infime de carbohidrați (zahăr) din gură, iar în urma procesului de fermentare care are loc se produc acizi, care dizolvă smalțul dinților. Am scris un articol amplu aici.
În acest articol discutăm despre efectul direct al băuturilor răcoritoare asupra smalțului, în absența bacteriilor, pentru că aceste băuturi distrug smalțul dinților ca urmare a compoziției (acidității) lor; în plus, în cazul celor care conțin zaharuri, asigură și hrană pentru bacterii, accentuând agresiunea asupra danturii. De asemenea, în a doua parte a articolului, vom arăta care este pH-ul unor băuturi arhicunoscute, precum Coca Cola sau Pepsi.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Poate că cuvântul „polifenol” înseamnă puțin pentru tine, dar cu siguranță înseamnă mult pentru sănătatea ta. Polifenolii sunt o familie de compuși chimici prezenți în alimentele de origine vegetală și în algele marine care au fost studiate în ultimul secol pentru efectele lor asupra sănătății.
Începutul: gust și tehnologie
Polifenolii au fost folosiți pentru proprietățile lor tehnologice cu mult înainte de a primi un nume. Utilizările datează din Egiptul Antic, când s-a descoperit că substanțe chimice din scoarța anumitor copaci se cuplează cu colagenul din pielea animalelor, în procesul de tăbăcire a pieilor. Acest proces conferă o culoare profundă pielii, iar când au fost identificați compușii implicați – o clasă de polifenoli – aceștia au fost numiți „tanini”.
- Detalii
- de: Jara Pérez Jiménez, Cara Frankenfeld, Léopold L Fezeu Kamedjie, Margaret Slavin și Valentina A. Andreeva
- Alimentaţie-Sănătate
