Odată cu vârsta, mulţi adulţi încep să adune kilograme. Este acest proces al îngrăşării unul inevitabil, cauzat de îmbătrânire? Somnul îngraşă ori slăbeşte? Cât de reală este afirmaţia că în urma unui efort fizic arderea caloriilor continuă mult după? Vă invităm să citiţi în acest articol răspunsurile la aceste întrebări şi la altele similare privind metabolismul şi îngrăşarea.

Soţul meu este tipul de om pe care mulţi îl urăsc. El poate mânca trei porţii la cină şi totuşi rămâne slab. Joacă fotbal o dată pe săptămână, dar dacă participă la un maraton va termina înaintea multora dintre cei care se pregătesc de săptămâni. La o scanare integrală, doctorul i-a transmis că nu a văzut pe nimeni cu atât de puţină grăsime (internă ori de suprafaţă). Nu are viermişori, după câte ştiu.

Pe la începutul anului 2012 pe piaţă a apărut un nou produs minune: extractul de cafea verde care slăbeşte. Tot cam pe atunci a apărut un articol în revista Diabetes, Metabolic Syndrome and Obesity: Targets and Therapy, semnat de trei persoane, Joe Vinson, Mysore V Nagendran şi Bryan Burnham, dintre care primii doi sunt profesori americani la Universitatea din Scranton. Pentru a fi clari de la început, articolul, intitulat pompos "Randomized, double-blind, placebo-controlled, linear dose, crossover study to evaluate the efficacy and safety of a green coffee bean extract in overweight subjects" este un fals, iar acesta a fost retras de autori, după cum se poate observa şi pe pagina către care duce linkul menţionat mai sus.

Ne amintim cu toţii când aveam 12 ani şi o vedeam pe mama noastră bând a treia ceaşcă de cafea şi dorindu-ne şi noi. Când întrebam dacă putem bea o ceaşcă, răspunsul era întotdeauna acelaşi: “Nu, cofeina împiedică creşterea…”. Ca şi cum să fim înalţi este un element necesar de supravieţuire! Cofeina se pare totuşi că nu împiedică semnificativ creşterea.

Timp de peste 150.000 de ani, rudele noastre străvechi, oamenii de Neanderthal (Homo neanderthalensis), au prosperat în întreaga Europă, până când, într-o secundă (geologic vorbind), au dispărut de pe faţa pământului. Mai multe teorii au fost propuse pentru a explica extincţia lor, deşi părerea care câştigă din ce în ce mai mult teren este că factorul principal a fost competiţia cu noi (Homo sapiens). În ciuda dispariţiei lor, moştenirea lor trăieşte şi în ziua de azi – în genomul uman.

Dacă e să credeţi tot ce se scrie pe Internet, atunci vedeţi că există o imensă dezbatere despre cât de bune sunt sau nu pentru noi ouăle, cafeaua sau sarea. În realitate experţii sunt de acord asupra dietelor şi problemelor de sănătate, însă publicul larg este confuz. Deci de ce suntem atât de nelămuriţi atunci, când experţii sunt de acord? Să lămurim problema.

BereSe pare că prepararea şi consumul de bere au fost activităţi care au fost parte din experienţa umană încă de la începuturile civilizaţiei. În urmă cu aproximativ 10.000 de ani omenirea a început să se îndepărteze de modul de viaţă al culegătorilor şi vânătorilor nomazi şi a început să se stabilească în anumite locuri pentru a cultiva pământul. Cerealele, un ingredient important în procesul de obţinere a berii, au fost cultivate de către aceste noi societăţi agricole.

Cu toţi am citit poveşti despre canibali din vechime, iar din când în când auzim şi ştiri despre canibali moderni. Dar este canibalismul doar o formă de nutriţie care ne îngrozeşte pe noi, modernii, ori sunt şi riscuri legate de sănătatea noastră (căci de a victimelor ce să mai vorbim :)) dacă ne-am înfrupta dintr-un semen?

Ca material, plasticul a schimbat efectiv felul în care trăim – este ieftin, poate fi turnat în practic orice formă şi este, în mare parte, uşor de reciclat (atunci când oamenii se deranjează s-o facă). Și atunci de ce mai folosim încă sticle de sticlă şi cutii de aluminiu pentru a depozita berea? Are legătură cu estetica? Gustul? Sau există un alt factor implicat?

Se vehiculează prea multe absurdităţi legate de nutriţie. Oamenii par să nu se pună de acord în nicio privinţă şi, în încercarea de a înţelege ceva, te poţi simţi copleşit. Cu toate acestea... mâncatul sănătos NU trebuie să fie complicat, atâta timp cât reţii câteva idei. Iată 15 lucruri pe care toată lumea trebuie să le ştie despre nutriţie.

Există multe nonsensuri în nutriţie. Unul dintre cele mai rele exemple este propaganda constantă împotriva consumului de carne. În acest articol găsiţi 8 mituri ridicole despre consumul de carne şi sănătate. Putrezeşte carnea în colonul nostru? Duce consumul de carne la boli cardiovasculare? Produce consumul de carne cancer? Ce spun cercetările ştiinţifice despre aceste lucruri?

Sucul de fructe este perceput adesea ca fiind sănătos. E de înţeles, având în vedere că este natural şi are cuvântul “fructe” în el. Cu toate acestea, ceea ce nu realizează mulţi oameni este că sucul de fructe conţine zahăr. De fapt, are tot atât zahăr şi calorii cât o băutură răcoritoare cu zahăr şi uneori chiar mai mult (1). Cantitatea redusă de vitamine şi antioxidanţi din suc nu compensează cantitatea mare de zahăr.

Există doar o cantitate limitată de alimente pe care o putem mânca într-o zi. Pentru a maximiza cantitatea de substanţe nutritive pe care le obţinem într-o zi, este logic să “cheltuim bugetul caloriilor” cu înţelepciune. Cel mai bun mod de a face acest lucru este de a consuma pur şi simplu alimentele care conţin cea mai mare cantitate şi varietate de nutrienţi.

De-a lungul anilor mitul cum că am utiliza numai aproximativ 10% din creier a fost larg răspândit iar sursa acestui mit a fost de multe ori atribuită, în mod greşit, lui Albert Einstein. Se pare totuşi că fiecare parte a creierului este utilizată, în ciuda filmelor de la Hollywood şi a unora care v-ar putea face să credeţi acest lucru.

Folosirea îndelungată a antibioticelor a cauzat selecţia bacteriilor patogene rezistente la antibiotice şi, îngrijorător, unele tipuri de bacterii sunt rezistente la mai multe clase se antibiotice. Unele politici publice descurajează folosirea antibioticelor, dar reducerea folosirii antibioticelor nu este cheia pentru eliminarea bacteriilor rezistente. Soluţia ar fi să punem societatea înaintea individului: rezistenţa la antibiotice poate fi evitată dacă unii pacienţi rămân netrataţi.

Fara zaharEste suficientă o căutare rapidă pe Internet despre aspartam şi veţi găsi numeroase opinii cu privire la acest îndulcitor artificial. Unii pretind că el provoacă cancer, convulsii, scleroză multiplă, lupus, probleme de memorie şi tumori cerebrale. Cu toate acestea, fiecare organizaţie guvernamentală din lume care reglementează produsele alimentare l-a considerat sigur pentru consumul uman.

Hydroxycut hardcoreHydroxycut se află printre cele mai populare suplimente pentru pierderea în greutate. Este pe piaţă de mai mult de 10 ani şi a fost subiectul unor controverse intense. Acest articol încearcă să afle care este adevărul.

Ceai vs. cafeaExistă 4 substanţe în ceai care sunt capabile să traverseze bariera hematoencefalică pentru a obţine un efect stimulant. Una dintre acestea este cafeina pe care o găsim în cafea sau băuturi răcoritoare. Apoi există 2 substanţe ce au legătură cu cafeina: teobromina şi teofilina. Iar ultima este un aminoacid unic numit L-teanina, care are nişte efecte foarte interesante asupra creierului.

Un răspuns extrem de scurt la această întrebare inteligentă este: desigur! În cele din urmă totul din Univers este compus din mici lucruri cuantice şi totul se supune legilor mecanicii cuantice. Dar nu acesta este scopul întrebării din titlul şi acest răspuns nu vă oferă nimic util. Aţi putea la fel de uşor să spuneţi că computerele beneficiază de avantajele aceloraşi principii din spatele fulgerului (energia electrică), dar acest lucru nu vă spune nimic despre computere sau fulger.

Puteţi afla în continuare 15 lucruri pe care, probabil, nu le cunoaşteţi despre banane şi care sunt etapele parcurse de acestea de la cules pană la o coacere completă. Etapa întâi. Bananele sunt culese atunci când ele sunt încă tari şi verzi.


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro