A cincea parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1635-1660 şi cuprinde subiecte ca: apariţia geometriei analitice, calculul frecvenţei sunetului, introducerea tratamentului malariei în Europa, inventarea barometrului, triunghiul lui Pascal, descoperirea sistemului limfatic etc.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
A patra parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1600-1635 şi cuprinde subiecte ca: enunţarea principiului inerţiei de către Galileo Galilei, descrierea Pământului ca un uriaş magnet de către William Gilbert, inventarea telescopului, inventarea logaritmilor, descrierea mişcării planetelor în jurul Soarelui etc.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
A treia parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1500-1600 şi cuprinde subiecte ca: prima operaţie de cezariană, construirea primului ceas de buzunar, prima hartă a Americii, apariţia modelului heliocentric al lui Copernic, inventarea teodolitului, observarea formei fulgilor de zăpadă, constatarea forţei gravitaţionale etc.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
A doua parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1400-1500 şi cuprinde subiecte ca: ideile revoluţionare ale lui Leonardo da Vinci, inventarea presei de tipărit mobile de către Johann Gutenberg, observarea efectului de capilaritate, constatarea erorilor busolei în a indica nordul geografic etc.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Prima parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1300-1400 şi cuprinde subiecte ca: descoperirea acidului sulfuric, introducerea în Europa a roţii de tors, cum s-a inventat coniacul, despre apariţia ceasurilor mecanice în Europa, primele cercetări asupra naturii curcubeului, aducerea ciumei în Europa de către marinarii italieni etc.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cuvintele, în mare parte, au o poveste... Călătoresc prin timp, se îmbogăţesc cu sensuri noi ori dispar. De multe ori povestea cuvintelor surprinde povestea unei culturi şi despre oamenii ce o alcătuiesc. Astăzi vă invităm la o introducere în etimologia câtorva termeni ştiinţifici, cum sunt: cosmos, astronomie, aritmetică etc.
- Detalii
- Scris de: Valentin Curtef
Deşi înmulţirea în minte a unui număr oarecare format din două cifre cu 11 nu este chiar o sarcină dificilă, există o metodă foarte rapidă pentru a face acest lucru. Pentru ca înmulţirea rapidă să dea rezultate corecte, este nevoie ca numărul pe care-l înmulţiţi cu 11 să fie format din două cifre.
Deşi înmulţirea în minte a unui număr oarecare format din două cifre cu 11 nu este chiar o sarcină dificilă, există o metodă foarte rapidă pentru a face acest lucru. Pentru ca înmulţirea rapidă să dea rezultate corecte, este nevoie ca numărul pe care-l înmulţiţi cu 11 să fie format din două cifre.
Să luăm un exemplu: 63*11.
Regula este următoarea: se adună cele două cifre ce formează numărul (în cazul nostru, 6+3=9), se aşază acest număr între cele două cifre ale numărului, adică între 6 şi 3 (vom avea 693) şi astfel am aflat rezultatul înmulţirii!
Alt exemplu: 54*11=5(5+4)4=594
Dar ce facem în cazul în care suma celor două cifre este mai mare decât 9? În acest caz adăugăm 1 la cifra din stânga a numărului, astfel:
67*11=6!(6+7)7=6!(13)7=737
+++ matematica distractivă +++ matematica distractivă +++ matematica distractivă ++
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Iată un truc cu ajutorul căruia, folosind matematica, vă veţi putea impresiona prietenii cu abilităţile dumneavoastră de ghicitor. Înainte să explicăm trucul, să-l experimentăm împreună. Aşadar:
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Calculul factorial... De acord, este o chestiune simplă pe care mulţi elevi o stăpânesc pentru că o folosesc la şcoală. Dar scopul acestui articol nu este să creeze matematicieni, ci doar să reamintească celor care au uitat ce este factorialul, cum se calculează şi la ce foloseşte.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Iată un lucru interesant care se întâmplă atunci când înmulţim numere identice. Să înmulţim de exemplu 12*12. Dacă păstrăm suma celor două numere, adică 24, dar scădem unu din partea stângă a înmulţirii şi îl adunăm în dreapta, vom avea următorul şir de înmulţiri
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Caracteristica cea mai evidentă a sistemului nostru de numeraţie este folosirea bazei 10. Numărăm în unităţi de câte zece. Această bază a fost aleasă de multe culturi, dar şi alte baze sunt posibile şi uzitate, ca de exemplu baza 2, folosită de computere. De ce folosim baza 10?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ce vrem să facem este să ridicăm la pătrat (ori să înmulţim cu sine însuşi) un număr ce se termină cu cifra 5, ca de exemplu 45 ori 85 ori 125. Desigur, există calea folosirii calculatorului, a unui creion şi a unei bucăţi de hârtie ori, pentru cei mai versaţi în ale calculelor, efectuarea înmulţirii în minte.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Adeseori se face confuzie între "domiciliu" şi "reşedinţă". Din această cauză apar diverse variaţiuni pe această temă în scopul nobil de a aduce lămuriri suplimentare, ca: "domiciliu permanent", "reşedinţă permanentă, "domiciliu stabil", "domiciliu flotant" etc.
Din fericire există un text de lege care clarifică lucrurile, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 97 din 2005 (actualizată ianuarie 2017), unde putem găsi definiţii pentru ambii termeni.
Iată cele mai importante prevederi din această ordonanţă referitoare la subiectul nostru:
- cetăţenii români nu pot avea în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă. În cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele;
- domiciliul persoanei fizice este la adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală;
- reşedinţa este adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu.
Aşadar, după cum se poate observa din lectura definiţiilor de mai sus, nu există domiciliu permanent şi altul de sezon. Atunci când o persoană are încheiat un contract de locaţie (chirie) pentru un apartament, în fapt respectiva persoană are reşedinţa la adresa apartamentului închiriat, iar nu domiciliu flotant ori domiciliu temporar. Domiciliul persoanei rămâne cel trecut în cartea de identitate.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
· CE ESTE CODUL NUMERIC PERSONAL?
Conform articolului 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 97 din 2005 (aprobată prin Legea 290/2005), Codul numeric personal (C.N.P.) reprezintă un număr semnificativ ce individualizează o persoană fizică şi constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucrează date cu caracter personal privind persoana fizică.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Musca neagră de carne sau Phormia regina este una dintre vietăţile pe care mulţi le-ar dori dispărute, pentru că au prostul obicei de a se hrăni direct din alimentele noastre, cu o insistenţă enervantă. Acest articol este dedicat mecanismului de hrănire la muscă şi cercetătorului care l-a descoperit, Vincent G. Dethier.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.