Alfabetul limbii române reprezintă totalitatea literelor folosite în scrierea limbii române. Alfabetul conţine un număr de 31 de caractere: 26 de caractere ale alfabetului latin, plus 5 caractere suplimentare formate prin aplicarea unor semne diacritice:
A, Ă, Â, B, C, D, E, F, G, H, I, Î, J, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, Ș, T, Ț, U, V, W, X, Y, Z.
Poster alfabet
Iată mai jos un poster cu alfabetul limbii române, realizat de Scientia, pentru aceia dintre dumneavoastră care au un motiv suficient de bun pentru a-l afişa în propria casă. Desigur, posterul poate fi folosit şi de către profesori, în sala de clasă. Posterul cu alfabetul are şi o versiune de mare rezoluţie, 3000x3000px, care poate fi descărcat din josul paginii).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Diverse
Adesea, cele mai scurte cuvinte din vocabularul nostru dezvăluie cel mai mult despre noi, inclusiv cât de oneşti suntem şi modul de a gândi. Opreşte-te pentru o clipă şi gândeşte-te la cele mai recente conversaţii: cele purtate prin email, Twitter sau sms.
- Detalii
- de: James W. Pennebaker
- Cultură-economie
Unii jucători la loterie nu se roagă pentru noroc, ci şi-l fac singuri. Recent, în Statele Unite presa a publicat câteva articole pe tema unor aşa-numiţi "hackeri ai loteriei", care s-au îmbogăţit profitând de vulnerabilităţile sistemului. Detalii, în continuare...
- Detalii
- de: Ferris Jabr
- Matematica
Doar 3500 de americani au murit din cauza uraganelor din 1940 până astăzi şi asta datorită sistemelor de avertizare şi de evacuare care au fost îmbunătăţite constant. Citiţi în continuare o trecere în revistă a celor mai absurde 10 moduri de a muri într-un uragan.
- Detalii
- de: Kristen Philipkoski
- Cultură-economie
Calendarul este un sistem de măsurare a timpului fizic, iar “calende” provine de la „caleo” care înseamnă a chema, căci în prima zi a fiecărei luni cetăţenii romani erau chemaţi în forum la adunarea publică pentru a li se aduce la cunoştinţă lucruri de interes public.
- Detalii
- de: Eugen Gantolea
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Vasile Ersek, doctor în geologie şi oceanografie la Oregon State University şi actualmente cercetător la Oxford University, răspunde la câteva întrebări pe tema încălzirii globale, combaterii sale şi consecinţelor acestui fenomen planetar.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Diverse
Cercetător atât la Institutul Speologic din Cluj-Napoca, cât şi la University of South Florida din SUA, Bogdan Onac este primul geolog român care a publicat un articol ştiinţific în prestigioasa revistă Science. Citiţi în continuare un interviu cu Bogdan Onac.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Diverse
Se ştie că în trecut largi porţiuni de pe glob erau acoperite cu gheaţă. Perioadele de timp în care s-a întâmplat asta poartă numele de ere glaciare. Dar cine a introdus ideea de eră glaciară? Unde, când şi cum s-a născut acest concept? Cine a făcut această descoperire?
- Detalii
- de: Adrian Buzatu
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Continuăm prezentarea pe scurt a unei noi teorii cu privire la natura ultimă a realităţii pe care Lee Smolin şi alţi 3 colegi cercetători o propun în încercarea de a unifica relativitatea generalizată şi mecanica cuantică, teorie care are ca punct central aşa-numitul spaţiu-fază.
- Detalii
- de: Amanda Gefter
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
Merge revoluţia lui Albert Einstein suficient de departe? Fizicianul Lee Smolin crede că nu şi alături de trei colegi urmăreşte să ducă relativitatea la un cu totul alt nivel. Cei patru ne invită să uităm de spaţiu-timp şi ne urează bun venit în spaţiul-fază.
- Detalii
- de: Amanda Gefter
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
Baloanele sunt fragile. Trebuie ţinute departe de obiecte ascuţite şi de flacără. Flacăra topeşte materialul din care este făcut balonul şi acesta se sparge.
Experimentul de faţă va arăta cum un balon poate fi ţinut lângă o flacără şi totuşi va rămâne intact.
- Detalii
- de: Gabriela Costache
- Experimente acasă. Life hacks
Observatorul Pierre Auger studiază radiaţiile cosmice de ultra-înaltă frecvenţă, cele mai energice şi rare particule din Univers. Botezat după numele fizicianului francez Pierre Victor Auger, observatorul este rezultatul unui proiect propus de Jim Cronin şi Alan Watson în 1992.
- Detalii
- de: Mălina Iorga
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Scorbutul era cunoscut şi temut printre navigatori încă din 1497. Oamenii mureau în chinuri groaznice. Imaginează-ţi cum erau perspectivele pentru un marinar care se îmbarca pentru mai mult de 3 luni. Nu avea nicio garanţie că se va mai întoarce.
- Detalii
- de: Adrian Nuţă
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Foarte departe, într-o galaxie care seamănă uimitor cu galaxia noastră există o stea care seamănă remarcabil de bine cu Soarele nostru. Iar pe a treia planetă de la acea stea îndepărtată, care seamănă cu Pământul, locuieşte cineva care este... tu.
- Detalii
- de: Marcus Chown
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
De ce suntem pe Pământ? De unde am apărut? Conform populaţiei Boshongo din Africa, înainte de apariţia omului era doar întuneric, apă şi marele zeu Bumba. Într-o zi, având o durere de burtă, Bumba a vomitat Soarele, care a evaporat apoi o parte din apă, dezvelind uscatul.
- Detalii
- de: Stephen Hawking
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
